2,236 matches
-
avocat. Iată doar cîteva, alese la Întîmplare: nu-și anunțase imediat superiorii despre existența cadavrului; jignise fără motiv un grad inferior, făcîndu-l „bou“; ordonase ridicarea cadavrului Înainte de prelevarea probelor și efectuarea măsurătorilor de către criminaliști; Întrebase care este numele unui luptător mascat, uitînd că purta cagulă tocmai pentru a-și ascunde identitatea etc. Dar În timp ce trecea În revistă aceste greșeli, și pe măsură ce se Încurca tot mai mult În declarațiile martorilor oculari, adesea contradictorii, Vic Își dădu seama că el Însuși se amestecase
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
te las cu bine, noapte-bună și... Îngerii să te sărute, cum spuneam În copilărie! Dacă Uniunea Europeană, e ca și tine, tot o ficțiune? Știi ce-nseamnă cuvântul, doar ți l-am spus de mult.,, -Scoate-ți-l dracului de acolo, mai repede! Mascatul, un uriaș de aproape doi metri, slujitor neînduplecat al legii, cu pistolul la cingătoare, clipește amenințător din ochi Ăde fapt singurii care i se vădă, de sub cagula neagră trasă pe cap. Are o respirație șuierătoare care se aude de la câțiva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Spectatorii ies din cinematograf, comentând gălăgios, filmul pe care tocmai l-au văzut, și călcând peste ele, până când se vor face una cu zăpada moale și murdară ce acoperă orașul. -Ca și cel de azi dimineață, pare mort de frig. Mascatul ridică pentru o secundă cagula și scuipă Într-o parte, cu sete. Legistul aprobă dând din cap și se urcă În dubă. Mașina se pune În mișcare, cu un scrâșnet lugubru, de motor.. Cei trei mascați rămân să cotrobăie În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pare mort de frig. Mascatul ridică pentru o secundă cagula și scuipă Într-o parte, cu sete. Legistul aprobă dând din cap și se urcă În dubă. Mașina se pune În mișcare, cu un scrâșnet lugubru, de motor.. Cei trei mascați rămân să cotrobăie În continuare prin măruntaiele orașului, În căutarea evadatului periculos. Norii au descoperit pe cer, o stea Împietrită și stranie, ca ochiul unui ciclop. -Sfârșit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pentru moment În fața unui deșert de pupitre din lemn de pin, cu rânduri peste rânduri de fețe răutăcioase, și Își aminti vremurile când se simțise Împresurat de briza rece și ușoară a indisciplinei, când semnale secrete și icnete de râs mascate Îi puneau În primejdie pâinea de fiecare zi, pentru că un profesor care nu poate păstra ordinea trebuie până la urmă concediat. Dușmanii lui Îi ofereau singurul lucru pe care nu-l cunoscuse niciodată: securitatea. Nu mai trebuia să decidă nimic. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Street din Zona de Vest (este chestia aia imensă, cu alb și cărămiziu, construită În stilul grecesc neoclasic târziu dintre 4th Street și Waverly Place). Ca toate petrecerile de ziua ei, și aceasta, la mijloc de septembrie, era un bal mascat. Tema era Cupluri legendare și Lauren zicea că nu conta dacă te costumai Într-un cuplu care era Încă Împreună sau Într-unul care se destrămase, Într-unul aflat În viață ori Într-unul trecut În neființă, deoarece oricum, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
renunțînd la a se mai foi pe scaun, Lazăr bate ritmul cu călcîiul pantofului, murmurînd: "Ecaterino, vede-te-aș moartă / Cu dric la poartă"... Vă rog! îl apostrofează fata fără să-și întrerupă goana creionului pe pagina albă. "Și cai mascați" completează Lazăr, ducîndu-și arătătorul la buze, semn că va păstra liniște. Mircea Emil doarme dus sub pălăria mucegăită în magazia închisorii, gemenii stau pe genunchiul tatălui, cu nasurile lipite de geam, mama lor se sprijină cu tîmpla de umărul soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
cu pretenții; spera din tot sufletul ca mama lui Dan să nu-i spună chestii prea intime. Carol nu era obișnuită să se jeneze, dar știa să își ia mina potrivită în situațiile în care cineva îi făcea un compliment mascat. Mama lui Dan continuă: — Văd că fiul meu e pe cale să devină alcoolic. Nu mă surprinde - e o chestie ereditară. Tata a murit la spitalul de nebuni. Fusese un judecător respectat. Dar i se urcase băutura la cap, cum s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
e și în viață, ție nu? Sunt foarte rari cei care se pot concentra pe detalii păstrând, în același timp, o perspectivă de ansamblu. Foarte rari. Sunt așa de rari că doar o lume stupidă și nerecunoscătoare, condusă de conspirații mascate, ar putea să le păteze sau să le terfelească reputația. Iar astfel de oameni n-ar putea fi decât bărbați, așa-i? Ești de acord cu mine? Când Dan ajunse acasă, obiectivul era fixat pe planul mediu și Carol pregătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Probabil că asta e atitudinea ta, replicase scurt Juniper, proiectezi. „A proiecta“ era unul dintre cuvintele pe care le folosea cu plăcere. Pe timpul sejurului petrecut pe tărâmurile psihoterapiei, adoptase ideea că toate comentariile cu dublu sens și un conținut sexual mascat erau, de fapt, afirmații subiective și auto-revelatoare. Exista o singură excepție de la regulă - ea însăși. Se știa despre Juniper că, pe la petreceri, mormăie caustică fraza „Nu face decât să proiecteze“ când cineva spunea chestii nevinovate, fără nici o legătură cu psihopatologia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
deputatul Raj Tunaru are un milion de dolari, deci e hoț, în vreme ce dna Norica Nicolai, care are 27.000, tre’ să fie femeie cinstită. Ca și cei care și-au băgat banii furați în conturi din străinătate sau în investiții mascate, că nu erau tâmpiți să-i depună la vedere. Un director pe nume Stoica, din Ministerul Educației, declară că el are în cont 5 dolari și ceva. Să-l alegem președinte! Eu înțeleg că PSD alunecă accelerat la vale în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
maiestate, vă rog, milă! Vă implor! - Îngenunchează domne ca lumea, ce pula mea! urlai eu nerăbdător. Omul se conformă și eu îi zburai capul cu un voleu aproape perfect. Suedezul urmări scena cu un zâmbet delicat și un dezinteres prost mascat. - Jucați golf? mă întrebă. - Da. - Se vede. Ce lovitură! Superbă! Ne așezarăm în jurul coșului cu tartine, îl rugai să se servească și luă una cu dulceață de vișine. Nu mă deranja, mai aveam încă două. - Unde rămăseserăți? întrebai. - Patinoarul, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
să vină-n zbor sau pe apă pân-aici. Știi care-a fost cea mai tare fază cu podurile cu frații? - ... au fost mai multe... - Ei, nu, asta le lasă binișor în urmă pe toate. Acum două duminici, vânzoleală mare, mascați, pompieri, au aruncat hodrobelele cimotiilor să poată intra, să tragă furtunul cu apă... Ce crezi că era? ridic din umeri. - Un rusnac care scosese frumușel la vânzare, pe tarabă, lângă țăranii cu varză, barabule, fasole... două kalașnikovuri, grenade, cartușe, încărcătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
în casă. Are și ea o cheie. Îmi răscolise prin lucruri, cărțile erau vraiște pe podea, hainele peste tot, cu căptușeala descusută, cu buzunarele întoarse pe dos. Cu un ciocan bătuse în pereți, să găsească nu știu ce nișe ascunse, microfoane, dispozitive mascate, locul unde aș ține documentele despre ea și familia ei. Mi-a distrus și doza pentru internet, pentru că, prin internet, știe ea că transmit informații, o spionez. Tocmai instalaseră pe blocul din față o reclamă, dar aceea nu e defel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
Pentru cineva care susține că nu-i pasă de omenire mai mult decît de un rahat, Îți plîngi de milă cam prea tare, Îi atrase atenția Niña Carmen. Sau poate Încerci să te justifici? O privi cu o mînie prost mascată sau poate chiar cu dispreț: - Nu. N-am nevoie să mă justific, răspunse. Și cu atît mai puțin față de tine, care nu ai nici o scuză. - Cum de poți fi atît de sigur? Ce știi tu În realitate despre viața mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Ideea era cu totul trăsnită. Dar așa cum o prezentase colonelul August Stoicescu, în simplitatea și șiretenia ei, dacă nu o taxai drept o naivitate, putea deveni o amenințare serioasă la ordinea și liniștea de stat. Era de fapt un referendum mascat, lăsat să apară, să se dezvolte, să se întindă ca mucegaiul pe un perete umezit. Pentru Radul Popianu nu era greu de înțeles care era planul celor doi ofițeri, acum chiar că nu mai erau doi bătrînei scoși la pensie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
liberi sînt cei hăituiți, nimeni nu vînează dobitoace, acestea sînt duse la abator și uneori merg singure chiar." Desigur, cuvintele acestea trezeau de fiecare dată cînd le rostea neliniște, dacă nu chiar îngrijorare. Uneori a simțit chiar o repulsie prost mascată, dar erau reacții previzibile. Aceste cuvinte erau pentru cei care habar n-aveau ce-i aceea să nu dorești și să nu te temi. Cei puțini, cei care asemenea lui nici nu doresc și nici nu se tem, nu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Însetate de sânge care Își spun oameni? Cine sunt cei care i‑au călăuzit până În ziua de azi? La Începutul vieții sociale se subordonau unor forțe dure și oarbe, iar mai apoi legii, care este tot forță, doar că e mascată. Trag deci concluzia că după legea naturii, dreptul În forță...“ (Iată, domnilor, ce fel de morală propovăduiesc ei.) În pofida modestiei Înnăscute, pe care i‑a remarcat‑o chiar Graves, cred că X (iar această prescurtare vexantă este doar semnul unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Iisus Hristos, lumea merge la biserică dar Moș Crăciun, el, bătrânul îmbrăcat în haină roșie și cu barbă mare, albă, nu există! Sub hainele frumoase și barba din vată se ascunde un om ca toți oamenii, unchiul Dali, mai exact, mascat, ce-i drept, foarte reușit. Își schimbă vocea, se cocoșează de spate, să pară mai mic, își schimbă până și ghetele în fiecare an, să nu-l recunoaștem dar e el, unchiul Dali și nu altcineva. Prostuței ăleia de Ema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
teme, făcu Ștefan din spatele ei. Înăuntru sunt oameni ca și tine. Îl lăsă afară și ea păși dincolo de ușă. Tot ce i se înfățișă o făcu să se creadă teleportată într-o altă lume. Arcade și stâlpi de ghips-carton, tavane mascate, poturi luminoase, ornamente florale uluitoare, mochete și mobilier de lux. Învățată cu sărăcia de dincolo, i se păru că visează. Fu condusă, cu o amabilitate de care încercă să nu se mai mire, în biroul directorului general. Cristian Bariu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
o tunică de dantelă cu flori, el o cămașă albă care cădea țea păn și un turban balinez. Erau și alți europeni, toți În costume locale. Margaret nu văzuse niciodată fotografia asta. Părea să fi fost un foarte neplăcut bal mascat, și-a spus ea, unul stânjenitor și jignitor. Ar fi preferat un chef strașnic, ar fi fost mult mai puțin neplăcut. Într-un fel, și-ar fi dorit să nu fi avut nici o amintire despre cei de acolo sau despre
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
măsele, vă spun adevărat. Își aminti de dantura ei, toată compusă din lucrări, executate, în timp, de diverși tehnicieni. Se putea compara cu dinții naturali ai lui Dimitrie, sfidător de puternici, aproape jignitori? De altfel observase și schimbarea bărbatului, gestul mascat de a se uita la ceas. Sidonia își propti hotărâtă palmele pe masă, se ridică. Gata? întrebă ea cu vocea ei groasă, tabagică. Era mai bine așa, să dea ea semnalul de plecare, orice strop de liniște trebuia drămuit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la fel clipa: el, tăcut și Încordat, ea, destinsă, indiferentă. Ea e cea care pleacă, dacă nu cumva a și plecat deja. Cei ca ea decid Întotdeauna repede, fără păreri de rău, sau cu păreri de rău puține și bine mascate. Ei fac mereu o mișcare Înainte, asemenea șahiștilor de clasă, cum pe vremuri era și Grațian. Înțelegea Însă În același timp că Iolanda trăise starea de acum a lui Petru, cu o seară Înainte, În Restaurantul Gării vechi unde o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
până la amiază, zise zâmbind Iolanda. De unde știi? Îl cunoști? Știu chiar de la el. Cine nu-l cunoaște pe adolescentul minune al orașului, artist de geniu și familist convins? Nu era pic de ironie În glasul Iolandei, ci doar o abia mascată amărăciune. Te așteaptă cu câteva picături de whisky. Eu zic să te grăbești, să nu-i pui răbdarea la Încercare. Sărut-o pe Maria din partea mea. Își strânseră mâinile de despărțire. Flavius-Tiberius Își luă antena și o urmă pe Eleonora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
bastonul în cealaltă, spre școală, concentrată la examenul de absolvire a celor opt clase, sub podele începu, cu glas înfundat, cearta. Și aici, cotoiul birmanez ciuli urechile, oamenii neștiind că mâțele au pe lângă cele nouă vieți vedere nocturnă și înțelepciune mascată și darul de a percepe nevăzutul și neauzitul, fără să-l înțeleagă, dar de ajuns pentru a se alarma și a-și salva pielea în caz de pericol. Și cearta pornită în șoaptă deveni reproș strident, punând în mișcare timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]