6,409 matches
-
dată, ce proporție de persoane păstrează același statut (activ ocupat, șomer sau inactiv) și ce proporție își schimbă situația. În mod global, pentru Franța, analiza matricelor de tranziție pe o perioadă lungă sugerează câteva fapte stilizate (tabelul 17). Tabelul 17. Matrice de tranziție pe piața muncii An t An (t 1) Loc de muncă (E) Șomaj (U) Inactivitate (I) Loc de muncă (E) E → E E → U E → I Șomaj (U) U → E U → U U → I Inactivitate(I) I → E
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
U I → I Fiind vorba de loc de muncă drept situație inițială, proporția de activi folosiți care nu-și schimbă starea este mereu cuprinsă între 90 și 95%, ceea ce sugerează o mare stabilitate. Aceasta nu e totuși decât aparentă, căci matricele maschează schimbările de stare interne statutului de loc de muncă, mai exact toate persoanele care își schimbă sectorul de activitate și/sau întreprinderea și/sau postul, ca și toate cele care trec de la statutul de salariat la cel de non-salariat
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
de muncă pentru tineri, 114-116 Loc de muncă pentru seniori, 109-113 Loc de muncă pentru femei, 117-120 Loc de muncă, 32, 37, 53, 94, 96, 99-109, 119, 142, 145, 152, 174, 178, 185 Longevitate umană, 38, 51, 220, 233 M Matrice de tranziție, 104-105 Migrații, 28, 193 Mișcare demografică, 10-13 Mișcare naturală, 10-12 Morbiditate, 231-233, 238-239 Mortalitate infantilă, 25-27, 46, 48, 76, 78 236 Mortalitate juvenilă, 25-27, 46, 48 Mortalitate, 14-15, 24, 77, 219, 236 Moștenire, 243-267 N Natalism, 186 Natalitate
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lui Iacob, alt apostol (Lc. 6,16; Fapte 1,13); un frate al lui Isus (Mt. 13,55; Mc. 6,3); un Iuda Galileanul (Fapte 5,37) etc. Începând cu secolul al II-lea, odată cu detașarea polemică a creștinismului de matricea sa iudaică, numele „Isus” începe să fie tot mai rar atribuit evreilor; compensativ, numele „Iuda” este evacuat din onomastica creștină. Chiar și astăzi, legislația germană, de pildă, interzice părinților să-și numească fiii „Iuda”, pentru a nu-i supune pe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
să ne scindăm și, pe urmă, să las să-mi aparțină numai sufletul, în substanța căruia mă voi afunda și mă voi contopi pe deplin, căci doar el este, de fapt, acea palpitare de energie pură, ce te introduce în matricea primordială, redezvăluindu-ți absolutul, care pentru tine a fost creat, care dintotdeauna ți-a aparținut și care s-a ascuns vederii omului simplu doar din porunca unui tată atotputernic și egoist. Da! Însă, dacă m-ar auzi acum, toată gloata de
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
uitat datul nostru fundamental, reușind să-l ignorăm, rămânem pradă unui dor nenumit, a unei melancolii, a unei nostalgii inexplicabile după un tărâm în care constrângerile lumii reale să fie suspendate, și aceasta pentru că sufletul nostru își amintește, halucinat, de matricea lui ideală, din care s-a coborât în trup. Invitația poetului la călătoria sacră: "Sora mea de dor, Vis îmbietor, Să fugim departe împreună! Spre a ne iubi Spre a-nveșnici Țara ce cu tine se-ncunună!" (Charles Baudelaire, Invitație
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
întoarcem, tot ce ne rămâne este un univers afectiv, mai mult sau mai puțin circumscris familiei și prietenilor cu a căror dragoste dezinteresată ne-am putut delecta atâția ani. A reveni acasă înseamnă, cu alte cuvinte, a ne întoarce în matricea primitoare a oamenilor care ne iubesc și pe care încercăm, la rându-ne, să-i iubim cu aceeași intensitate. A fi acasă înseamnă, așadar, a fi în mijlocul unor situații umile și tocmai de aceea încărcate de sensuri poetice profunde. Mesele
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
observă că într-o societate bazată pe competiție și performanță, șansele femeilor sunt diminuate în măsura în care îndatoririle clasice privind activitățile de îngrijire din familie se păstrează. Apoi este evidențiat faptul că în cadrul familiei se articulează inegalitățile de roluri, familia este prima matrice existențială, unde copiii învață ce este nedreptatea 34. Pentru femei, chiar și atunci când este remarcată necesitatea de a da vieții un sens personal, soluțiile propuse vizează tot sfera publică: femeile vor lucra în afara casei (Betty Friedan, 1963)35. Soluția pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
este pentru părintele singur o problemă care comportă mai multe aspecte dilematice. Unul dintre acestea ar putea fi: ce tip de educație se va realiza în condițiile în care părintele singur transmite (mai mult sau mai puțin voluntar) valori și matrice comportamentale specifice sexului său, iar copilul nu are acces în mod direct la modelul celuilalt sex97? Atunci când mama își crește singură fetița, se presupune că vor fi întărite aspectele reprezentative pentru feminitate; analog, pentru băiatul crescut de tatăl singur vor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mai cu seamă, din teama de consimțămintele implicite, cele neprevăzute, la care se aderă în necunoștință de cauză. Față de consimțămintele implicite, un mare aport îl are comunitatea din care fac parte respectivele persoane. Prin intermediul normelor tacite, al comportamentelor statornicite în matrice specifice comunității, prin teoriile normative asupra binelui la care se raportează, o comunitate le impune indivizilor din cadrul său diferite constrângeri. În anumite cazuri, acestea nu sunt vizibile decât după ce faptul de viață s-a consumat. De exemplu, o familie monoparentală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
un declin mai mult decît evident al Welfare-State-ului și dominația cvasiabsolută a tezelor liberale, nonintervenționiste și nonprotecționiste. Dereglementarea și dezetatizarea, piața liberă, libera circulație și libera întreprindere au devenit noile repere, noile valori guvernatoare. Individul ca atom social, între-prinderea ca matrice creatoare de valoare, economia de piață, democrația și liberul schimb, aceștia sunt pilonii noii economii. Astfel, au apărut și s-au extins piețele libere și în domeniul ofertei de bunuri și servicii publice. Descentralizarea a devenit efectivă în multe zone
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai mult cu cît solidaritatea "mecanică" a vechilor structuri social, fondată pe constrîngere, vine după o solidaritate "organică", bazată pe schimburi și interdependențe. O constatare similară întîlnim la Norbert Elias, care a insistat mult asupra rolului Statului în formarea Europei, matrice a civilizației moderne. Deci o societate particulară inventează Statul, iar aceasta, după Max Weber, dezvoltă structuri birocratice și noi forme de putere. Acesta se detașează de formele tradiționale, naționalizîndu-se. Dar evoluția nu este liniară și riscul de derivă patologică a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a cheltuielilor prin venituri proprii (autofinanțare), o alocare eficientă a resurse-lor și o redistribuire echitabilă a veniturilor, în condițiile în care prețurile și tarifele erau administrate, integral sau în parte. În plus, ele trebuiau să fie motorul unei creșteri sustenabile, matrici ale utilizării eficiente a resurselor, furnizoare de stabilitate a prețurilor, echilibru extern etc. Toate strategiile de dezvoltare economică, atît în țările dezvoltate, cît și în cele în curs de dezvoltare, vreme de decenii, s-au bazat pe acest pilon principal
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
coincis, în același timp, cu epoca de aur a cinefiliei reflexive și elitiste. Fără a aboli integral aceste două forme de pasiuni cinefilice, cea de-a patra fază consemnează emergența unui nou raport față de cinematograf, cinemania, care se impune ca matrice a imaginarului mediatic și cotidian, cult al hipervizualului, cinematograful atitudine, tropism al gusturilor publicului hipermodern. Cinemanie creată prin hiperconsum mobil, dar și prin gust cinevizual generalizat și activități video difuzate și descărcate pe Net. Această epocă aflată abia la început
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
altele, cu premiul pentru poezie al USR Filiala Cluj în 1999 și 2003. Superelegantul volum de poezii Alte poeme din Nord, Timișoara (Editura Brumar, 2007, 90 p. cu 7 reproduceri după Dorel Petrehuș) își trage substanța și expresivitatea din aceeași matrice a poeticii orbirii (predicție și viziune) precum și din manifestul poetic pe care noi l-am numit scrisul agonic în cartea " Poezia română între milenii" (Editura Dacia, 2002). Spre exemplificare, începem prin a cita această geneză și genealogie a poeziei:"În
Arhiva de fulgere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7979_a_9304]
-
care se bazează totul, scria filosoful german, (pentru că antinomiile nu pot fi gîndite), însă această eroare nu poate fi distrusă decît odată cu viața. (...) Organele noastre (care servesc vieții) sunt făcute pentru eroare. (...) Să iubim și să protejăm eroarea, ea este matricea cunoașterii". (va urma)
Fețele autenticității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7567_a_8892]
-
autohtonul ar deține neta superioritate. Dincolo de acest aspect episodic, S. Damian remarcă (iar același reproș îi este adus și lui Andrei Pleșu): Nu celebrarea tradiției supără, ci hipertrofia unor trăsături în dauna celorlalte, plus alergia față de deschidere și noutate. (...) O matrice a imobilismului e un nonsens". Subscriem cu totul la acest punct de vedere, ce face din literatură un loc de elecție al dialogului, al toleranței și deschiderii spre celălalt. Pe de altă parte, avem convingerea că asumarea noului se poate
Invitație la dialog by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7088_a_8413]
-
virginitate. / Fiarele vizitează trupul născut / De aerul ce mă ține pe scut / Dar cu un misterios cinism / Abandonîndu-mă printre vîrste / Pînă cînd mă fărîmițez / Încă o dată și încă o dată / Pentru multiflora judecată" (Ca un fruct). Renașterea rămîne la orizont: Sunt matricea oferită stigmatelor / Unde frumusețea în fetus de cinabru / Se dăruiește pentru a-mi dărui credința sa, / Iar mîine din această matrice / Pe care o crestează / Cu dinți și unghii liturgice, va renaște" ( În bezna asta de elfi și talisman...). Sechestrat
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
cînd mă fărîmițez / Încă o dată și încă o dată / Pentru multiflora judecată" (Ca un fruct). Renașterea rămîne la orizont: Sunt matricea oferită stigmatelor / Unde frumusețea în fetus de cinabru / Se dăruiește pentru a-mi dărui credința sa, / Iar mîine din această matrice / Pe care o crestează / Cu dinți și unghii liturgice, va renaște" ( În bezna asta de elfi și talisman...). Sechestrat fiind de un întreg "ocean cu bestiale roze", poetul percepe iarăși în cheia mitologiei elene, atît de scumpă lui Hölderlin, că
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
pe un fapt romanesc. Viața cotidiană, lipsită de vreo încărcătură suplimentară de sens, nu se degajă natural, pentru acea perioadă, decât din construcțiile ficționale ulterioare, din care, în buna tradiție a verosimilului, anomaliile se dispun, pe spații întinse, după o matrice rarefiată. Există, la începuturile prozei românești, câțiva autori la care, ajunși în impas, l-am putea raporta cu ușurință pe Gheorghe Florescu. Cei mai cunoscuți sunt, pentru finele secolului al XIX-lea, Ion Ghica și G. Sion, ambii maeștri involuntari
La mica înțelegere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7614_a_8939]
-
face să încerci să încalci imposibilul. Horacio Oliveira și Maga au, însă, de la început ceva în comun: sunt patafizicieni (amatori) și înțeleg excepțiile din viața lor ca pe un lucru firesc. Pentru ei nu există un pattern, un canon, o matrice, un borcan cu clor: sunt specializați în a atrage magnetic excentricul, extravaganța, fantasticul din realitatea cotidiană. Pe cerul înstelat al conștiinței lui Horacio Oliveira, personajul-cheie din Șotron, există ceva apăsător: diferența hamletiană între a face și a nu face (nicidecum
Julio Cortázar, scrisori de dragoste by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/7484_a_8809]
-
creației la Nicolae Breban") semnat de Marian Victor Buciu. Concentrat și convingător, textul oferă o lectură plină de cîștiguri. Iată o mostră despre stilul lui Breban: "Marea dificultate a fost să-și descopere sau să-și inventeze un tipar, o matrice, sau o paradigmă lingvistică, sintactică, o obsesie frastică. Fraza actuală, dezvăluie el, datează abia de la 28 de ani, de la a treia variantă a Franciscăi. Abia atunci a pus capăt imposturii și, devenind ceea ce era, corectîndu-și inhibiția pînă la - cum s-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
cum s-a dovedit în romanele din urmă - limita exhibiției, și-a descoperit postura stilistică și, în fond, creatoare: Ťpăream inteligent și scriam dezlînat ca un cretin, păream cult și mă exprimam alandala, ca o varză.ť Breban posedă o matrice frastică, obținută după mulți ani de căutări. Fraza rămîne amprenta recunoscută de autor. Și aici are modele. ș...ț Propune și impune Ťfraza melcť, fraza răsucită, aidoma umanității, tipologiei și lumii sale constant vizate. Breban își definește fraza ca fiind
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7489_a_8814]
-
prilejul dezvelirii chipului în bronz al scriitorului: Lui nenea Iancu i-m turnat statuie Ce mîndră o să-nfrunte vînt și ploi. Demers mai drept decît acesta nu e, Căci el întîiul ne-a turnat pe noi. Ne-a intuit genetica matrice în care toate se aștern și curg. Mai bine altul nu le poate zice Decît le-a zis bătrînul dramaturg. Zadarnic vreme trece, vreme vine Sub ochiul lui departe văzător. Prin el trecutul în prezent revine Și calcă triumfal spre
Caragiale „inovat” by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7238_a_8563]
-
Angelo Mitchievici Orice spectator român va recunoaște cu o strângere de inimă în filmul lui Peter Strickland peisajul românesc transilvănean, pe care Blaga îl ridica la rangul de matrice stilistică, ca alternanță dintre deal și vale, în perfectă consonanță cu sufletul românesc. Pe dealurile pe care le vedem urcă sau coboară turme de oi însoțite de ciobanii lor, ca într-o veche pastorală. Pădurile freamătă, se aude permanent sunetul
Pe-un picior de plai... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7139_a_8464]