1,802 matches
-
de a asigura consistența necesară alegerii untului. Această operațiune trebuie executată brusc (pentru evitarea apariției în unt a gustului de fiert sau seuos-uleios), la temperaturi sub +10°C și se desfășoară în sectorul de răcire al instalației de pasteurizare. 4) Maturarea fizică a smântânii. După răcire, smântâna este trecută în vane (orizontale sau verticale) pentru maturarea fizică, necesară solidificării grăsimii (s-a topit pe timpul pasteurizării) și inducerii anumitor schimbări în structura membranei globulelor de grăsime (vor permite ruperea ulterioară în procesul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în unt a gustului de fiert sau seuos-uleios), la temperaturi sub +10°C și se desfășoară în sectorul de răcire al instalației de pasteurizare. 4) Maturarea fizică a smântânii. După răcire, smântâna este trecută în vane (orizontale sau verticale) pentru maturarea fizică, necesară solidificării grăsimii (s-a topit pe timpul pasteurizării) și inducerii anumitor schimbări în structura membranei globulelor de grăsime (vor permite ruperea ulterioară în procesul de batere a smântânii). Procesul de solidificare a grăsimii este influențat de mai mulți factori
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
anumitor schimbări în structura membranei globulelor de grăsime (vor permite ruperea ulterioară în procesul de batere a smântânii). Procesul de solidificare a grăsimii este influențat de mai mulți factori, mai importantă fiind temperatura de răcire a smântânii (tab. 38). 5) Maturarea biochimică a smântânii (fermentarea). Asigură acidifierea smântânii (cu formarea aromei specifice untului), stopează dezvoltarea microorganismelor ajunse accidental în smântână după pasteurizare, reduce durata de batere a smântânii și îmbunătățește randamentul în unt. Maturarea biochimică presupune însămânțarea smântânii cu culturi de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de răcire a smântânii (tab. 38). 5) Maturarea biochimică a smântânii (fermentarea). Asigură acidifierea smântânii (cu formarea aromei specifice untului), stopează dezvoltarea microorganismelor ajunse accidental în smântână după pasteurizare, reduce durata de batere a smântânii și îmbunătățește randamentul în unt. Maturarea biochimică presupune însămânțarea smântânii cu culturi de bacterii lactice selecționate, care aparțin unui număr de trei grupe: * acidofiante (Streptococcus lactis și Streptococcus cremoris); * aromatizante (Leuconostoc citrovorum și Leuconostoc paracitrovorum) * cu activitate mixtă (Streptococcus diacetilactis). Proporția de inoculare este de 3-25
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mixtă (Streptococcus diacetilactis). Proporția de inoculare este de 3-25% (funcție de calitatea culturilor lactice, conținutul de grăsime al smântânii etc), dar cu respectarea unui raport de 9 / 1 între bacteriile acidofiante și cele aromatizante. În practică, se folosesc două procedee de maturare biochimică: * procedeul de lungă durată = după pasteurizare, smântâna se răcește la temperatura specifică maturării fizice, moment în care se adaugă 3-6% maia și se menține un anumit timp la temperatura respectivă. Urmează încălzirea la +14...+18°C, după care smântâna
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de grăsime al smântânii etc), dar cu respectarea unui raport de 9 / 1 între bacteriile acidofiante și cele aromatizante. În practică, se folosesc două procedee de maturare biochimică: * procedeul de lungă durată = după pasteurizare, smântâna se răcește la temperatura specifică maturării fizice, moment în care se adaugă 3-6% maia și se menține un anumit timp la temperatura respectivă. Urmează încălzirea la +14...+18°C, după care smântâna se lasă la fermentare până atinge aciditatea dorită (cca. 10-12 ore); * procedeul de scurtă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
în flux continuu este cel cu instalație Fritz, care utilizează smântână cu 45-50% grăsime. După pasteurizarea la +95°C și răcirea la +6....+12°C, smântânamaterie primă este trecută într-un tanc izoterm, unde staționează timp de câteva ore, pentru maturare fizică. Din tanc, smântâna este transferată într-un cilindru orizontal de batere, unde, sub acțiunea unui agitator cu palete care se rotește cu 20003000 rotații/minut, are loc alegerea bobului de unt în timp de 1-2 minute, după ce, în prealabil
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
o multitudine de sortimente de brânzeturi, diferențiate prin sursele de materie primă (lapte provenit de la diferite rase de vaci, oi sau alte mamifere), dieta asigurată animalelor, speciile de bacterii și mucegaiuri utilizate, nivelurile de grăsime ale laptelui-materie primă, condițiile de maturare, tratamentele preliminare, tehnicile de procesare, adăugarea de agenți aromatici (ierburi, condimente etc) etc. La nivel mondial se produc peste 2000 sortimente de brânză (cca 1000 tipuri doar în Franța), însă numai 500 dintre acestea sunt recunoscute de Federația Internațională a
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
acidității dorite; * temperatura de închegare; * metoda de prelucrare a coagulului și gradul lui de mărunțire; * tratamentul aplicat coagulului după separarea zerului; * tehnica de prelucrare a coagulului înainte de introducerea în forme; * tipul de presare aplicat; * factorii fizici de microclimat asigurați pe timpul maturării; * tratamentele speciale aplicate pe timpul maturării brânzeturilor. Criteriile generale după care pot fi clasificate brânzeturile sunt: Natura materiei prime: * brânzeturi din lapte de vacă; * brânzeturi din lapte de oaie; * brânzeturi din lapte de capră; * brânzeturi din lapte de bivoliță. Unele sortimente
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
metoda de prelucrare a coagulului și gradul lui de mărunțire; * tratamentul aplicat coagulului după separarea zerului; * tehnica de prelucrare a coagulului înainte de introducerea în forme; * tipul de presare aplicat; * factorii fizici de microclimat asigurați pe timpul maturării; * tratamentele speciale aplicate pe timpul maturării brânzeturilor. Criteriile generale după care pot fi clasificate brânzeturile sunt: Natura materiei prime: * brânzeturi din lapte de vacă; * brânzeturi din lapte de oaie; * brânzeturi din lapte de capră; * brânzeturi din lapte de bivoliță. Unele sortimente se obțin direct din lapte
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
moi = sunt supuse unei presări mai puțin intense și de aceea au un conținut ridicat de apă și o conservabilitate redusă; * brânzeturi semitari = coagulul se prelucrează mai intens și este supus unei a doua încălziri. Presarea este puternică, timpul de maturare mai îndelungat (1-2 luni) și o conservabilitate superioară; * brânzeturi tari = timp de închegare scurt, iar coagulul este prelucrat mai intens și supus încălzirii a II-a a. Presarea este puternică, perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
doua încălziri. Presarea este puternică, timpul de maturare mai îndelungat (1-2 luni) și o conservabilitate superioară; * brânzeturi tari = timp de închegare scurt, iar coagulul este prelucrat mai intens și supus încălzirii a II-a a. Presarea este puternică, perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată. Procesul de fabricație: * brânzeturi proaspete = coagularea are loc sub acțiunea bacteriilor lactice și a enzimelor coagulante; * brânzeturi maturate = prezintă caracteristicile specifice brânzeturilor cu pasta semitare și tare; * brânzeturi în saramură = maturarea și depozitarea
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
perioadă de maturare mai lungă, de unde și conservabilitatea mai îndelungată. Procesul de fabricație: * brânzeturi proaspete = coagularea are loc sub acțiunea bacteriilor lactice și a enzimelor coagulante; * brânzeturi maturate = prezintă caracteristicile specifice brânzeturilor cu pasta semitare și tare; * brânzeturi în saramură = maturarea și depozitarea se face în saramură (din zer sau apă), la temperaturi specifice fiecărui sortiment; * brânzeturi cu pasta opărită = se obțin din caș maturat, opărit în apă/saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
saramură la peste +75°C și supus unei prelucrări specifice; * brânzeturi topite = se obțin prin topirea și emulsionarea unuia sau mai multor sortimente de brânzeturi, având caracteristici diferite; * brânzeturi frământate = se obțin din caș maturat, mărunțit și pastificat și supus maturării finale în ambalaje specifice produsului. 6.3. Caracteristicile principalelor sortimente de brânzeturi Categ°riile clasice de brânzeturi sunt considerate următoarele: proaspete; cu pastă moale; cu pastă semitare; cu pastă tare; cu pastă opărită; maturate în saramură; frământate; topite. 1. Brânzeturile
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
pot apare pete roșii). Pasta trebuie să fie compactă, fină, untoasă și tartinabilă, de culoare albă-gălbuie, ceva mai deschisă spre mijloc. Gustul și mirosul produsului finit trebuie să fie plăcute și cu o aromă specifică (de ciuperci). Brânza Roquefort. Pe timpul maturării, în pastă se dezvoltă un mucegai de culoare verde. În Franța, s-a fabricat din lapte de oaie, dar la ora actuală se utilizează și laptele altor specii sau chiar laptele de amestec. Produsul finit se prezintă sub forma unor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fabricate în România. Cele mai cunoscute sortimente de brânzeturi opărite fabricate pe plan mondial sunt: Provolone (din lapte de vacă; are formă paralelipipedică, tronconică sau de pară) și Mozzarella (este un cașcaval crud, care se consumă după câteva ore de maturare, fabricat din lapte de vacă sau oaie; are formă rotundă sau ovală și greutăți de 50-400 g). 7. Brânzeturi frământate Materia primă pentru aceste brânzeturi o constituie cașul maturat din lapte de oaie, supus unei prelucrări și ambalări specifice. Brânza
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
aceeași tehnologie ca brânza de Moldova, numai că pasta de brânză se introduce presat în piele de oaie (burduf), cu greutăți finale de 2-8 kg sau de 30-60 kg; burdufurile se cos, se înțeapă (pentru scurgerea zerului) și se supun maturării timp de 10 14 zile. Compoziție chimică: grăsime / SU = min. 45%; umiditate = max. 45%; NaCl = 2-3%. Brânza în coajă de brad. Se fabrică asemănător brânzei de Moldova, numai că produsul finit se introduce în ambalaje din coajă de brad. 8
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
introduce în ambalaje din coajă de brad. 8. Brânzeturi topite Brânzeturile topite reprezintă emulsii stabilizate de proteine, fiind obținute prin topirea (sub acțiunea căldurii și a sărurilor de topire) unuia sau mai multor sortimente de brânză cu grade diferite de maturare și conținuturi diferit de apă. Brânzeturile topite sunt lipsite de coajă, dar au suprafața exterioară netedă și lucioasă. Pastă trebuie să fie fină și omogenă, cu adaosurile repartizate uniform; consistența pastei poate fi de la moale și onctuoasă, până la ușor tare
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
temperaturi de +30...+50°C (Streptococcus thermophylus; Thermobacterium helveticum; Lactobacillus bulgaricus). Pe lângă speciile menționate, la unele sortimente de brânză se utilizează și alte tipuri de microorganisme: Propionibacterium shermanii (determină apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
apariția ochiurilor mari de fermentare la brânza Emmental); Brevibacterium linens (asigură maturarea de suprafață la brânzeturile tip Limburg, cu formarea de colonii roșii-orange); Penicillium roqueforti (la fabricarea brânzeturilor cu mucegai în pastă, de tip Roquefort și Stilton); Penicillium camemberti (favorizează maturarea de suprafață a brânzeturilor de tip Camembert și Brie). Culturile starter de producție joacă un rol bine definit în biochimia producerii brânzeturilor, declanșând o serie întreagă de procese: * producerea de acid lactic din lactoză = acidul lactic determină scăderea valorii pH
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
substanțelor de aromă = gustul brânzei este asigurat de acidul lactic, alături de alți compuși de aromă; * producerea de CO2 = asigură brânzei o structură deschisă, dar și formarea ochiurilor mici de fermentare (la unele sortimente); * producerea de proteinaze și peptidaze = rol în maturarea brânzeturilor. Cultură starter de producție se adăugă în lapte într o proporție de cca. 5%, cu variații date de calitatea laptelui, tipul de brânză ce urmează a fi obținut, activitatea bacteriilor lactice și de anotimp. b) Adaos de clorură de
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
laptelui nepasteurizat, pentru a împiedica dezvoltarea bacteriilor de tip Coli aerogenes și Clostridium butiricum. Adaosul de azotat de potasiu se face sub formă de soluție 40% (1030 g cristale/100 litri lapte), dar prezintă inconvenientul că favorizează balonarea brânzeturilor pe timpul maturării. d) Adaos de substanțe colorante. La anumite sortimente de brânzeturi (Olanda, Cheddar etc) se procedează la adaosul de astfel de substanțe, în scopul realizării unei colorații specifice sortimentului respectiv. Cei mai utilizați sunt coloranții naturali extrași din plante (șofranul sau
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
de agregare a particulelor de cazeină și prin urmare, scade timpul de coagulare a laptelui; de asemenea, contribuie la reducerea cantității de grăsime care trece în zer și îmbunătățește consumul specific. Omogenizarea laptelui împiedică și transudarea grăsimii din brânză pe timpul maturării, mai ales la cele care se maturează la temperaturi mai ridicate (Emmental, Trapist, Cașcaval). h) Puterea de coagulare, necesarul de cheag și pregătirea soluției de coagulare. Puterea de coagulare se exprimă prin cantitatea de lapte ce poate fi coagulată cu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
După eliminarea zerului, bucățile de brânză sunt scoase din forme și supuse operațiunii de sărare, din următoarele considerente: * eliminarea surplusului de zer; * încetinirea activității microorganismelor de poluare; * stoparea activității microorganismelor producătoare de acid lactic; * influențarea activității enzimatice (reglarea proceselor de maturare); * accelerarea formării și întăririi cojii (la brânzeturile cu pastă tare); * imprimarea unui gust plăcut brânzeturilor. Conținutul în sare al brânzeturilor diferă în funcție de sortiment, oscilând între 1,5-3% (brânza Trapist și cașcaval) și 6% (telemea și Fetta). După sărare, pierderile în
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
uscată = constă în presărarea de sare granulară (grunjoasă) pe toată suprafața brânzei (inclusiv părțile laterale), urmată de frecarea acesteia cu mâna sau peria. La o sărare insuficientă, brânza rămâne moale, iar marginile se bombează, în timp ce o sărare excesivă impiedică fermentația (maturarea), iar brânza devine sfărâmicioasă. Acest tip de sărare se aplică brânzeturilor cu mucegai la suprafață sau la interior (Camembert, Roquefort), pentru a favoriza dezvoltarea mucegaiurilor nobile și a preveni formarea microflorei dăunătoare. Sărarea în saramură = se aplică la majoritatea brânzeturilor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]