910 matches
-
dar ea îi reproșează că Otello folosește acest subterfugiu pentru a se eschiva rugăminților ei în favoarea lui Cassio. Otello îi cere să jure că îi este soție fidelă. Înspăimântata de tonul amenințător a lui Otello, Desdemona începe să plângă. Furia Maurului nu mai are margini, el 423 ajungând să-și acuze soția că este o curtezana. Scăldata în lacrimi, Desdemona jură că este nevinovată; Maurul o gonește. Copleșit de furie, Otello implora Cerul să-l pedepsească cu toate suferințele din lume
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi este soție fidelă. Înspăimântata de tonul amenințător a lui Otello, Desdemona începe să plângă. Furia Maurului nu mai are margini, el 423 ajungând să-și acuze soția că este o curtezana. Scăldata în lacrimi, Desdemona jură că este nevinovată; Maurul o gonește. Copleșit de furie, Otello implora Cerul să-l pedepsească cu toate suferințele din lume dar să nu-l oblige să suporte evidență vinovăției Desdemonei ( Dio! mi potevi scagliar,). El decide să o facă pe Desdemona să mărturisească după
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în disgrația lui Otello în timp ce Desdemona intervine și afirmă că acesta va fi curând iertat. Otello furios o lovește pe Desdemona provocând oroare în rândul asistenței. Cassio este în sala iar Otello citește cu glas tare scrisoarea Dogelui prin care Maurul este rechemat la Veneția iar funcțiunile sale în Cipru vor fi preluate de Cassio. În culmea furiei, Otello o trântește la pământ pe Desdemona. Aceasta își deplânge postura umilitoare în care a fost pusă în timp ce Emilia, Lodovico și curtenii încearcă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
în care a fost pusă în timp ce Emilia, Lodovico și curtenii încearcă să o consoleze. Iago îl convinge pe Otello să-și abată furia asupra Desdemonei în timp ce el îl va ucide pe Cassio. Moartea acestuia îl va reține în continuare pe Maur, și implicit pe Desdemona, în Cipru. În final Otello cere amenințător tuturor să părăsească sala chiar în momentul în care de afară răzbat urale în onoarea să (Evviva, viva!). Otello o blesteamă pe Desdemona care iese susținută de Lodovico. Doborât
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
-și soția adormita, stinge lumina și o săruta. Desdemona se trezește iar Otello o întreabă dacă s-a rugat la Cer pentru ca să-i fie iertate păcatele. Ea îi răspunde că singurul ei păcat este că îl iubește pe el, în timp ce Maurul o acuza că este Cassio cel pe care ea îl iubește. În sprijinul acuzației Otello invocă pierderea batiștei și cele descoperite de el referitor la această batistă și refuză să dea crezare declarațiilor prin care Desdemona neagă acuzele. Ea îi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
con molle angoscia l'interna imago quasi baciando, ei disse poscia: "Îl rio destino impreco che al Moro ți donò". E allora îl sogno în cieco letargo și mutò. Aria Oră è per sempre din actul ÎI Rol : Otello, un maur, commandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic /heldentenor Loc desfășurare : Un hol situat la parterul castelului Rezumat : Otello își ia adio dela arme și dela gloria să de altă dată Oră e per sempre addio, Tu? Indietro! fuggi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
è impura. . . Non sfuggir! nulla ți giova! Vo' una secura, una visibil prova! O sulla tua testa s'accenda e precipiți îl fulmine del mio spaventoso furor che și desta! Aria Dio! mi potevi, din actul III Rol : Otello, un maur și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic /helden tenor Loc desfășurare : Marele hol al castelului Rezumat: După discuția aprinsă cu Desdemona, Otello aflat la capătul puterilor din cauza zbuciumului provocat de gelozie se adresează lui Dumnezeu întrebându-L
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
grația plena: Dominus tecum: benedicta tu în mulieribus, et benedictus fructus ventris tui Iesus. Sancta Maria mater Dei, 431 oră pro nobis peccatoribus, nunc, et în horă morțiș nostrae. Amen. Aria Niun mi tema! din actul IV Rol : Otello, un maur, și comandant al flotei venețiene Voce : tenor Fach : tenor dramatic / helden tenor Loc de desfășurare : Intrigă lui Iago a fost dezvăluită iar Otello realizează greșala tragică pe care a comis-o. Niun mi tema, Niun mi tema s'anco armato
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
instituție În afara legilor) li se supun toți membrii castei, oriunde pe mapamond. „Vanitoși și superbi, distanți, cocheți, stârnind dorința, aceștia sunt - nomazi sau sedentari - dandy-i lui Fromentin.” 2 Un tânăr cântând lasciv și provocator din fluier Într-o cafenea maură, un altul cu surâsul melancolic Întipărit pe fața de o paloare maladivă, părăsindu-și soția spre a-l urma pe un domn (notat doar cu inițialele) M.N. În Sud, o căpetenie de trib trecând, În mijlocul unei caravane, cu alura, veșmintele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sens scrisorile adresate lui Carol al IX-lea), adunând În jurul tronului toate vârfurile intelectuale, a fost continuată de reginele spaniole, o influență puternică, sub acțiunea căreia curtea Franței a devenit arbitra și depozitara rafinamentelor inventate, rând pe rând, și de către mauri, și În Italia. Dar până la domnia lui Ludovic al XV-lea, deosebirea dintre un curtean și un nobil nu era trădată decât de vesta mai scumpă sau mai ieftină, de botinele mai mult sau mai puțin evazate, un guler plisat
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
CUVÂNTUL NOSTRU, revistă literară apărută la București lunar, de la 15 decembrie 1912 până la 25 ianuarie 1913. Este o publicație de factură modernistă, aflată în sfera de influență a „Literatorului”. Colaborează cu poezie Sandu Teleajen, George Gregorian, Șerban Bascovici, Emil Maur, Ion Al-George, George Stratulat. Alți colaboratori: C. Z. Siliștea, Șt. Oprișanu. I.H.
CUVANTUL NOSTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286623_a_287952]
-
revista apărută la Iași, bilunar, de la 15 decembrie 1929 până la 10 mai 1931. Redactori: Z. Desmond (până la numărul 10/1930), Jean Pascal (10 mai 1930- 22 septembrie 1930 și apoi în colaborare cu Z. Desmond până în 5 ianuarie 1931); director: Maur Săveanu (de la numărul 9/1930). Revista de format mic, asemenea „Biletelor de papagal”, C.l. își propune să fie „ecoul manifestărilor artistice din toate domeniile”, luând distanță față de orice formă de extremism. Este reprodus un „articol critic” (semnat Dalda) pe marginea
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
Acuzațiile de plagiat vor apărea, de altfel, destul de des în paginile revistei. Versuri publică Martin Graur, Z. Desmond, V. Olăniuc, I. Rott, E. Botez, V. Valeriu, Alexandru Pogonat, George Lesnea, B. Iosef, iar proza, Z. Desmond, S.L. Sandrea, Jean Pascal, Maur Săveanu, J. Vermont, I. Mura, Carol B. Camil, E. Stein, traduceri semnând Jean Pascal (Călâul de Maxim Gorki), Z. Desmond ș.a. C.Tt.
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]
-
de Tallemant des Réaux, București, 1940; Une muse du XVII-e siècle: Madame de la Lane, Cluj, 1940; Sistemul lui Galileo Galilei și opinia publică franceză a secolului al XVII-lea, București, 1942; Contributions à l’étude de la fortune littéraire du Chevalier Maur en France, București, 1943; O dramă istorică inspirată de „Doamna Chiajna” a lui Odobescu, București, 1943; Al. Odobescu și „scenele” sale „istorice”, Craiova, 1943. Ediții: Molière, Opere, I-IV, tr. și introd. edit., București, 1955-1958 (în colaborare cu Valentin Lipatti
CONDEESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286356_a_287685]
-
speranță de-a se realiza vrodată, căci părinții ei, mândri de sângele lor curat creștin, care rămase prin sutimi de ani neamestecat, nu se puteau împăca cu gândirea de-a uni pe fiica lor cu mine, a cărui străbun fusese maur. Însă tinereța și amorul uită ușor aste distincțiuni mici, și copila se alegă de mine cu un amor adânc. Adeseori când venea de la liturgie [î]mi dăruia mominte neîntrerupte de neci un martor. Ah, cât de fericit eram! Credeam că
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
să creeze condiții de afirmare pentru fiecare copil, indiferent de mediul din care provine și de dotarea sa intelectuală, deoarece el crează tot felul de lucruri, rămâne încântat de propriile sale invenții. "Inventând mult, copilul se inventează pe sine".<footnote Mauri ce Debesse "Etapele creației", E.D.P. București, 1981,pg.54 footnote> Pentru echilibrul său intelectual și afectiv, este necesar ca școlarul mic să fie atras în asemenea forme de activitate, care să nu-l forțeze să se adapteze la o realitate
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
românesc. Au mai participat D. Anghel, Cincinat Pavelescu, E. Lovinescu, I. Minulescu. Colaborează cu poezie consecvent tradiționalistă, ca formă și conținut, C.Z. Buzdugan, Corneliu Botez, George Angelescu, Teodora Crețescu, Mihai Adam, Ion Drăgănescu, George G. Orleanu (G. Cinaru), Emil Maur, Claudia Millian, Radu D. Rosetti. Proza este semnată de Gr. Crețescu, Jean Bart (Scrisori din război), M. Brateș, Claudia Millian. Articolele dedicate unor scriitori români sau străini, reflectând gustul pentru valori clasice și tradiționale, sunt semnate de M. Sadoveanu, Gh.
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
de orice năzuinți materiale”. Poezie argheziană este publicată în primele trei numere, cu Psalmul de taină, Nehotărârea și versuri din ciclul Agate negre, alături aflându-se producțiile poetice ale lui S. Rariște, M. Munte, M. Codreanu, Kostya Rovine sau Emil Maur. Acesta din urmă îi va dedica un poem lui Al. Macedonski (Poetului), prezent și el cu două poezii și fragmente inedite din Marea epopee. De altfel, Macedonski îi va face o scurtă prezentare lui G. Bacovia (7/1916) când sunt
FACLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286934_a_288263]
-
Cluj-Napoca, 1994; Printr-un tunel (corespondență I. D. Sîrbu - Horia Stanca), îngr. și postfață Dumitru Velea, Petroșani, 1997; Fragmentarium berlinez (1942-1945), București, 2000. Traduceri: Albert Emil Brachvogel, Tragedia unui geniu (Friedemann Bach), București, 1969 (în colaborare cu Nestor Gheorghiu); Hermann Kesten, Maurul din Castilia, pref. Tudor Olteanu, București, 1974; Wolf von Aichelburg, Poeme - Gedichte, ed. bilingvă, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1975 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Inge Borde Klein, Teatrul de păpuși, București, 1980; Klaus Kessler, Cronică târzie, București, 1984
STANCA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289859_a_291188]
-
în Moldova, ca secretar al principelui Grigore Ghica. Din cauza condițiilor istorice nefavorabile, poemele și prozele scurte ale lui S., apărute în presa anilor 1930-1938, nu au mai putut fi editate în volum. Trăsătura definitorie a textelor sale de proză, precum Maur Sfântul, este factura parabolică, purtătoare de semnificație morală și religioasă. SCRIERI: Un Poète français patriote moldave: Édouard Grenier en Moldavie, Paris, 1933. Traduceri: Raymond Bloch, Jean Cousin, Roma și destinul ei, I-II, București, 1985 (în colaborare cu Dan Slușanschi
SLUSANSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289728_a_291057]
-
ale celui dispărut. În scurta să existența U.l. nu a reușit să câștige cititorii, unica performanță fiind interviurile cu Ionel Teodoreanu, directorul Teatrului Național din Iași, si cu regizorii aceluiași teatru, George Mihail Zamfirescu și Ion Sava. Mai colaborează Maur Săveneanu, N. Ioanid, Mircea Ioanid, N. Gr. Constantinescu. Unii colaboratori își ascund identitatea sub pseudonime: Ion Brambura, de pildă, este Constantin Argeșanu, dar altele, ca Ombra, Poznașul sau N’importe qui, sunt, astăzi, aproape imposibil de identificat. R. P.
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
din Bucegi (Malul Ursului), un câmp traversat de tren, Insula Șerpilor, un cules de vie. Piesa Când un om și-a dat cuvântul, jucată la Techirghiol de elevi ai Sanatoriului de Copii, e o scenetă cu acțiunea plasată în timpul dominației maure în Spania. SCRIERI: Menirea etnografiei în România, Cluj, 1924; Povestea unei tinereți, București, 1924; Grădina părăsită, Cluj, 1925; Când un om și-a dat cuvântul, Sibiu, 1926; Povestea vieții lui Vasile Alecsandri, Sibiu, 1926; O știință nouă: etnografia, Cluj, 1927
VALSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290418_a_291747]
-
împarte existența între reveria în marginea subtilelor metamofoze coloristice datorate alternanței anotimpurilor - contemplate estet, în compania „licorii vechi, aurii și vii” a coniacului Hennessy, într-o încăpere decorată parcă „după estampe sau descrieri” din casa lui cu aspect de „cetățuie maură”, situată în Dealul Spirii -, escapadele amoroase nocturne și luxoasa cafenea Esplanade, unde, după orele de trândăvie matinală, își face apariția în ipostaza de arbiter elegantiae. Lipsit de viață interioară propriu-zisă - consecință a ororii de psihologism a autorului -, Lucu Silion se
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
despre Basarabia (Anchetele noastre în Basarabia, Între politică și cultură etc.). Alte rubrici sunt „Cronica științifică”, „Cadran”, „Viața politică”, „Cronica femeii”, „Ultima oră”, „Din toată lumea”. Alți colaboratori: Romulus Cioflec, Titu Mihăilescu, Silviu Herescu, Ella Negruzzi, Sergiu Milorian, Vasile Șova, Sigismund Maur, Stelian I. Constantinescu. L. Cr.
ZORILE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290757_a_292086]
-
A Sheaf of Poetical Scraps (Unknown Congreve), București, 1923. Traduceri: Shakespeare, Hamlet, București, 1938, Coriolan, București, 1940, Furtuna, București, 1940, Henric V, București, 1940, Poveste de iarnă, București, 1942, Regele Lear, București, 1942, Scorpia îmblânzită, București, 1943, Tragedia lui Othello, maurul din Veneția, București, 1943, Doi domni din Verona, București, 1944, Noaptea regilor (A douăsprezecea noapte), București, 1945, Nevestele vesele din Windsor, București, f.a.; Teatru englez (Bernard Shaw, Eugene O’Neill, John M. Synge), I, București, 1943; Eugene O’Neill, Michael
PROTOPOPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289047_a_290376]