1,225 matches
-
ale tuturor firmelor participante” (1949, p. 35). Viitorul ins) nu poate fi desconsiderat. Forță relativ) a firmelor se schimb) în timp, în moduri care nu pot fi prev)zute. Firmele sunt constrânse s)-și asume un compromis între a-și maximiza profiturile, si a minimiza pericolul propriei lor pr)bușiri. Fiecare din cele dou) firme poate profita, în condițiile în care una din ele accept) compensații din partea celeilalte, în schimbul retragerii din unele segmente de piaț). Ins) o firm) care accept) piețe
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
poate servi drept exemplu și pentru altele: ,, Dac) națiunile ar fi de fapt unit)ți neschimb)toare, f)r) leg)turi permanente una cu alta, si dac) ar fi toate motivate cu prec)dere de un imbold de a-si maximiza puterea, cu excepția uneia singure, cu rol de echilibrator, al c)rei scop ar fi de a o împiedică pe oricare alta de a dobândi puterea predominant), ar putea, în realitate, rezultă o balant) a puterii. Am v)zut ins) c
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
noi nu am mai fi martori la formarea balantelor, ci la crearea unei hegemonii mondiale. Acest lucru nu se întâmpl), deoarece balansarea, nu alinierea este comportamentul indus de sistem. Preocuparea de c)p)tăi a statelor nu este s)-si maximizeze puterea, ci s)-si mențin) pozițiile în cadrul sistemului. Statele de rang secund, dac) sunt libere s) aleag), se grupeaz) de partea mai slab), pentru c) partea cea mai puternic) este cea care îi ameninț). În partea mai slab), ele sunt
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Fiecare firm) sau ferm), mare sau mic), isi urm)rește propriul interes. A spune doar atâta lucru nu este de prea mare important). E ca si cum am spune c) atât Compania Ford, cât și cultivatorul individual de grâu caut) s)-si maximizeze profiturile așteptate. Ni se spune doar ceea ce deja știam. Din perspectiva unui interes asumat, nu pot fi f)cute nici un fel de inferențe utile, în afar) de cazul în care ne putem imagina ce acțiuni sunt necesare pentru realizarea cu
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Că și într-o piaț) oligopolist), rezultatul este nedeterminat. Atât situația, cât și actorii exercit) influent), dar nici unul din factori nu controleaz). Comparând națiunile și corporațiile, este clarificat) ambigua noțiune a interesului național. Prin asumpție, actorii economici caut) s)-si maximizeze profiturile așteptate, iar statele se str)duiesc s)-si asigure supraviețuirea. Marile firme se afl) într-o situație de auto-ajutorare, supraviețuirea lor depinzând de propriile lor eforturi, în limitele instituite prin lege. În m)sura în care ele se afl
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
din partea unor adversari reali sau potențiali. (Termenul adversar este folosit aici într-un sens larg. De exemplu, un guvern-prieten, cu care se negociază un tratat, poate fi adversar în contextul negocierilor; se presupune că părțile intră în competiție pentru a maximiza beneficiile pe care le obțin în urma acordului, cel puțin într-o anumită măsură pe cheltuiala celeilalte.) În cele mai clare și adesea cele mai importante cazuri, aceste informații se referă la aspecte din domeniul militar, cum ar fi capacitățile adversarului
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
altitudini cu mult peste o sută de mile, pe când cei de pe orbita geostaționară trebuie să se situeze la o altitudine de 22.400 de mile*); • sunt relativ inutili o mare parte din timp, chiar dacă orbitele lor sunt calculate pentru a maximiza informațiile pe care le culeg (cu alte cuvinte, un satelit de recunoaștere fotografică ce, prin fotografiile pe care le face în Rusia sau Orientul Mijlociu, justifică investiția realizată, trebuie totuși, conform legilor fizicii orbitale, să petreacă perioade îndelungate în Emisfera Sudică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
odată, începând cu 2002-2003, în România a început să funcționeze o parte a mecanismelor care leagă prosperitatea populației de performanțele economiei și de veniturile elitelor. Elita managerială a capitalului financiar-bancar din România a înțeles imediat că poate obține venituri excepționale maximizând consumul populației, adică mărind prosperitatea unor categorii sociale - în principal a clasei de mijloc - prin creditarea consumului acesteia. Până la urmă, în acest proces nu a mai fost cuprinsă doar clasa de mijloc, ci o parte mult mai largă a populației
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Cercetări mai recente - subsumând dinamica complexă a rolurilor bărbat-femeie conceptului de „regim de gen”, ceea ce ar reprezenta relațiile și ideologiile atașate, raporturile de putere bărbat-femeie dintr-un domeniu sau instituție, cultivând ideea beckeriană a familiei ca organizație ce încearcă să maximizeze bunul colectiv - angajează în discurs și noțiunile de „conflicte de cooperare” și „negocierea sarcinilor”. Ele exprimă faptul că atingerea beneficiului comun al familiei este un țel proeminent, dar nelipsit de contradicții, rezolvabile, de regulă, prin negocieri cu privire la disponibilitățile de participare
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, teorema „fiecare beneficiar, indiferent cât de egiost este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor lui la ceilalți beneficiari (Becker, 1991, p. 288)” se numește rotten kid” („copilul răutăcios”). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
superior). Examinarea comportamentului natalist al cuplurilor conjugale prin prisma costurilor și a beneficiilor face în mică măsură apel la factorii de mentalitate. Supoziția esențială este că indivizii se comportă rațional și în această zonă a realității umane, urmărind să-și maximizeze propria bunăstare. Sacrificiul dezinteresat pentru copii este unul aparent; nevoia de afecțiune și de imortalitate prin urmași este suficientă pentru a înțelege dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Indivizii iau decizii în funcție de recompensele și costurile percepute. Se includ factori de natură economică și îndeosebi psihosocială (constrângerile religioase, presiunea rudelor, satisfacții atitudinale și simbolice). Asumpția centrală a teoriei lui G. Becker (1991) este că, prin căsătorie, indivizii încearcă să maximizeze valoarea bunurilor și a comodităților pe timpul vieții ce urmează, să obțină beneficii, fie direct economico-materiale, fie de alt gen (în terminologia lui, „monetare” și „nonmonetare”). Disrupția maritală are loc pentru că informația (despre partener) a fost incompletă sau pentru că au survenit
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Execuția este întotdeauna impecabilă și, în plus, savuroasă. O mostră ar fi „Echinoxul nebunilor” și delirul criticilor, articol despre receptarea interjecțional-extaziată a unei culegeri de povestiri a lui A. E. Baconsky. R. monitorizează sarcastic corul interpretativ, regizându-l pentru a maximiza stridențele și, implicit, efectul ilar, apoi trece la o interpretare sobră, în cheie stilistică, remarcând inabilitățile autorului. Concluziile, în opoziție cu receptarea înregistrată în incipit, sunt zdrobitoare: „cavalerul balt, sarmat sau scit, a cărui fantomă - în ipostaze felurite - cutreieră nu
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
să le înlocuiască cu acte altruiste. Este în joc un calcul pur pragmatic. Teorema lui G. Becker (1991) privind altruismul în familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare beneficiar, indiferent de cât de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (al binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
familie reflectă acest lucru. Esența teoremei este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri, chiar dacă egoiști, să maximizeze bunăstarea întregului grup familial. Formulată în termeni mai specifici, ea spune că „fiecare beneficiar, indiferent de cât de egoist este, maximizează venitul familial al celui de la care a primit beneficiul (al binefăcătorului) și, prin urmare, internalizează toate efectele acțiunilor la ceilalți beneficiari” (p. 288). Teorema se mai numește și Rotten Kid (copilul răutăcios). Aceasta pentru că Becker demonstrează teorema pe un exemplu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
s-a învățat în trecut. Perspectiva cognitivistă, în varianta ei mai specifică a costurilor și beneficiilor, sugerează că și comportamentele agresive (antisociale) sunt rezultanta unui proces decizional prin care, pe baza unor informații, indivizii tind prin acțiunile lor să-și maximizeze câștigurile. Decizia de a acționa agresiv și antisocial se ia în funcție de raportul dintre costurile și beneficiile anticipate. Am putea vorbi în acest sens despre un continuum, având la una dintre extreme reacții de agresivitate spontane, iar la cealaltă comportamente antisociale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
antisociale și până la pedepsirea ei efectivă se pot scurge luni și poate chiar ani, intensitatea pedepsei pentru același act diferă destul de considerabil și - mai grav - multe acțiuni violente care ar trebui evident pedepsite nu sunt. Schimbări procedurale penale care să maximizeze intervenția condițiilor amintite ar spori semnificativ impactul pedepselor instituționale asupra reducerii violenței (Baron și Byrne, 1991). Afirmație la care juriștii ar putea replica. Schimbări necesare, dar cu totul dificil de realizat, deoarece ar avea multe alte consecințe nedorite. De altfel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
reproducția culturală. De altfel, în literatura psihosociologică pe probleme ale cooperării și competiției, se face apel la diferențe individuale și culturale, vorbindu-se despre tipuri diferite de recompensă adoptată. Astfel, Taylor (1994) consideră că există: cooperanții, care sunt interesați să maximizeze atât recompensa proprie, cât și pe cea a partenerului; competitorii, orientați înspre maximizarea beneficiului propriu în raport cu acela al partenerului, urmărind să fie mai bun cu orice preț; individualiștii, preocupați să obțină cât mai mult ei înșiși, indiferent dacă partenerul pierde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fi ca înainte și în timpul elaborării chestionarului să realizăm o pre-anchetă. Prin interviuri individuale sau de grup, prin convorbiri informale, ne dăm seama în acest fel mai bine de specificul limbajului, de opiniile care circulă în sânul colectivității respective și maximizăm considerabil validitatea și eficiența instrumentului de lucru (Radu, 1977). Oricum, chiar dacă pre-ancheta lipsește, o minimă pretestare a chestionarului deja elaborat se impune. Aceasta înseamnă aplicarea lui pe un lot mai restrâns de subiecți - care de regulă nu vor intra în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
4) Metoda prezentării orale implică pregătire, memorizare a ideilor centrale și a ordinii în care apar acestea și, câteodată, memorizarea introducerii și a concluziei discursului (în acest din urmă caz, se obține o focalizare a atenției pe audiență și se maximizează interacțiunea cu aceasta). În orice caz, nu se urmărește reproducerea exactă a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosește note, dar mai degrabă pentru a-și controla prezentarea decât pentru a citi de pe ele. În ceea ce privește folosirea notelor, există două reguli
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Ionescu, „pot să înving”. Problema este că amândoi gândesc astfel, așa că nici unul nu poate părăsi acțiunea competitoare. Apar și alte transformări: celălalt este văzut ca fiind cauza necâștigării jocului (prin faptul că „Nu se oprește odată!”) și dorința de a maximiza câștigul, transformată până nu demult în dorința de a minimiza pierderile, este înlocuită acum de dorința de a-l face pe celălalt să piardă cel puțin cât pierde și prima parte (dacă se poate, chiar mai mult). Cazuistica arăta că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
unități ce pot fi prezentate elevilor cu ajutorul unor „mașini de învățat” (facem observația că apariția computerului a uzat moral aceste instrumente tehnice de învățare). Întregul program poate conține și sute de „unități de învățare”, construite în așa fel încât să maximizeze succesul (un astfel de program, bine constituit, nu trebuie să producă erori mai mari de cinci procente la cel care învață). Concluzia firească și marele avantaj al instruirii programate constă în următorul lucru: cursantul experimentează în mod constant succesul, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
esență, calcularea pragului de rentabilitate conduce la determinarea volumului minim al producției sau desfacerilor, de la care o întreprindere începe să realizeze profit. Se poate identifica și volumul maxim recomandat al desfacerilor, până la care firma trebuie să extindă producția pentru a maximiza profitul, în raport cu capacitatea de producție instalată sau cu investiția efectuată. Riscul total, denumit și riscul economico financiar cumulează riscul economic cu riscul financiar exprimând astfel riscul la care este supusă activitatea firmei în menținerea echilibrului economico financiar. 2.5. Riscul
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
cadru de sărbătorire a realizărilor, a performanțelor deosebite; Relația dintre cele două instituții atât de importante să constituie fundamentul restructurării educaționale și a reînnoirii comunității; Eficienta profesională a cadrelor didactice, a administratorilor și a întregului personal al școlii să fie maximizată prin dezvoltarea unor abilități concrete, esențiale conexiunii cu părinții și comunitatea. Îmbunătățirea relației școală-familie-comunitate este un obiectiv prioritar al învățământului românesc. Educația de tip familial devine necesară în condițiile în care școala reprezintă pionul principal al educației tinerei generații, cu
INIŢIERE ÎN ARTA DE A FI PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Milina Drobotă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1401]