678 matches
-
1907 de I.L. Caragiale. În acest timp, Șmul migălește „o iconiță mititică” (336, III, p. 519). După cum se vede, meseriașii evrei nu considerau că repararea bisericilor creștine sau fabricarea de obiecte bisericești ar intra În contradicție cu propria lor confesiune. Meșteri evrei din Moldova, de pildă, au fabricat lumânări de ceară pentru biserici până la 1826, când mitropolitul Veniamin le-a interzis să mai practice această ocupație (193). De asemenea, unii artizani evrei făceau sfeșnice de alamă sau icoane pentru diverse biserici
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
însoțit uneori de cobzar sau de țambalagiu, care să-i țină hangul. Dumitru Dascălu își exprimă pentru sine regretul că despre lucrul de mână, despre unele meșteșuguri ca cele de dogar, sumănar, dubălar, nici nu se mai pomenește. Doar împătimiții meșteri populari cu lucrările lor, pe care îi vedem la diferite târguri și expoziții de profil ne umplu sufletul cu frumosul autentic al artei lor. În ceea ce îi privește pe adolescenții și tinerii satului, totul este bine și frumos. Se îmbracă
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
PRÓDROMOS Preliminarii Era o dimineață de octombrie. Profitînd de vacanța de pe 17, plecasem la Córdoba∗. Eram cu Alberto Granado la el acasă, sub bolta de vie, beam mate∗ Îndulcit și comentam ultimele Întîmplări din „cățeaua asta nenorocită de viață“, În timp ce meșteream la La Poderosa a II-a∗. Alberto se plîngea că a trebuit să renunțe la serviciul pe care Îl avusese În colonia de leproși din San Francisco del Chañar și că era prost plătit unde lucra acum, la spitalul Español
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
și de sticlele de vin roșu ce păreau să nu se mai termine. Din cauza lipsei mele de antrenament, a trebuit să abandonez partida și, În onoarea patului adevărat de care aveam parte, am dormit dus. Ziua următoare am petrecut-o meșterind la motocicletă În atelierul companiei unde lucrau prietenii noștri. În noaptea aceea am avut parte de o despărțire magnifică de Argentina: un grătar cu carne de vită și de miel, cu pîine și sos și o salată minunată. La finele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
În garajul unui om care locuia la periferia orașului și am avut cale deschisă, căci nu mai eram doi vagabonzi mai mult sau mai puțin simpatici; nu, acum eram „Experții“, și eram tratați ca atare. Ne-am petrecut toată ziua meșterind la motocicletă și, din cînd În cînd, o slujnică cu pielea măslinie venea să ne aducă gustări. La cinci după-amiaza, după un ceai delicios pregătit de gazda noastră, ne-am luat la revedere de la Temuco și am pornit spre nord
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
de lângă București, pe atât de iute Îl vedeam Însuflețindu-se la pregătirea mesei. N-aș fi făcut decât să-l Încurc Încercând să-i dau o mână de ajutor. Apa din căldarea cu porumb bolborosea În jurul unei rezistențe de cupru meșterite de el, de care nu m-am mai atins după ce a dat cu mine de pământ În câteva rânduri. Doar el se pricepea s-o bage-n apă și s-o scoată fără să se curenteze. — Iar e bine, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
țațe: — O s) pierdem avionul. Nu as fi putut suporta s) m) Întorc la sticlele goale, la farfuriile și hârtiile Îngr)m)dite pe toate mesele. Ins) șoferul știe exact ce s) fac) sub capot). Nu se discut) deloc. El meșterește ceva cu o șarm). Pornește. În cinci minute suntem În afara orașului și coborâm În vitez) coasta muntelui. În avioanele care circul) sâmb)ta nu se afl) hasidimi. Servim cafeaua deasupra Mediteranei. Plutim peste ceea ce știm c) este frumos - frumusețe deasupra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
în fața invaziilor otomane, apreciindu-i deopotrivă pentru agerimea minții și pentru ospitalitate. Cartea este o sursă bogată de informații pentru etnografi, fiindcă memorialistul a descris portul popular (îndeosebi îmbrăcămintea femeilor), interiorul caselor țărănești, prețuind talentul meșterilor populari („Valahii sunt foarte meșteri în orice meserie ... Deprind ușor tot ce văd, si nu e o lucrare manuală să n-o imite, fie industrie turcă sau venețiana”), a notat obiceiurile de la nunta și de la înmormântare, unele obiceiuri de peste an, ca paparudele, calusării, irozii, drăgaica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
departe cântăreții înaripați. Pădurile au rămas pustii și stau de strajă-n zare, cu trunchiurile fumurii, în așteptarea iernii ce va sosi în caleașca ei argintie, cu zăpadă și polei. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! Cosmin se oprește din meșterit. I s-a părut? Parcă a auzit cântecul unui greieraș. Nu poate fi adevărat. Greierașii și-au găsit demult un culcuș pentru iarnă . N-au cum să cânte pe o așa vreme neprietenoasă. - Cri! cri! cri! Cri! cri! cri! - Unde
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de descriere asociată cu scrierea romanescă: Cum mult înainte de venirea frigului am fost pe creasta acoperișului, punând șindrile de cedru, de cinci inci în locul celor mâncate de vreme. Și pe acoperișul vecinului am văzut semne de activitate, așa că am mai meșterit ceva și m-am ridicat pe scară să văd ce pot să zăresc. Se pare că nu mai fusesem de multă vreme în acel loc, așezat pe fundul pantalonilor: de la acele zile clare la marginea înghețului, cu vedere spre pajiște
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere”, alambicată până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
politică televizată. Vechiul instigator al mâniei proletare găsea totodată spațiu de reflecție și expresie - desigur, civilizată - în revista Dilema. Ion Iliescu face noi adepți prin incriminarea „vânătorii de vrăjitoare”. Sergiu Nicolaescu câștigă mai departe competiții cinematografice. Impenitentul Adrian Păunescu își meșterește nestingherit filozofia ciolanului din postul de șef al Comisiei pentru Cultură a Senatului. La fel, Ioan Biriș, ex-propagandist din Arad, coordonează astăzi doctorate de Filozofie la Universitatea din Timișoara (minus punctul opt). Reptile de tot soiul, scurse din cadavrul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de la noi. Câtă speranță își punea Antonescu trimițând englezilor cereri de armistițiu prin Suedia, Ankara, Cairo ... În ceea ce privește regele la drept vorbind când a regit Mihai I ? Ca regent nu trecuse de vârsta copilăriei. În deceniul Carol al II-lea, a meșterit la mașini și avioane. Consort sub Antonescu, figurant sub comuniști iar în cei 50 ani de exil nu a condus un guvern, nu a alcătuit o grupare de rezistență sau o Fundație de oarecare semnificație în interesul țării. În păienjenișul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
copilul... Sunt familii în care cea mai mică măsură de ordin educativ stârnește strigătele de indignare ale bunicilor, unchilor, mătușilor, prietenilor etc., care își prezintă opiniile, se contrazic, reproșează severitatea sau indulgența, sugerează sisteme și soluții salvatoare. Copiii mici sunt meșteri mari când este vorba să profite de aceste divergențe pentru a se elibera de orice regulă” (1968, pp. 60-61). De cele mai multe ori, însă, bunicii constituie o sursă de experiență bogată și prețioasă pentru copil. Astfel, pentru copiii dintr-o familie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Gârbovana se spune din vechime că a fost construit de chiar Ștefan cel Mare. Spun unii că ar fi fost pe la anul 1490 sau câțiva după data asta. Podul a fost zidit din piatră brută, iar pentru a zidi bucățile meșterii slăvitului Domn au pregătit un fel de var “gras”. Unii din bătrâni spun că multă vreme acest pod a fost numit și Podul lui Ștefan cel Mare. Alții din moșii și strămoșii povesteau celor mai tineri că în zidirea de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Papa Leon al IX-lea (1049-1054) și patriarhul Constantinopolului Mihail I Cerularie (1049-1058) au desăvîrșit ruptura în anul 1054, cînd a avut loc așa numita Marea Schismă. Gîndurile mele erau provocate și de un pătrat din bronz, cu basoreliefuri frumos meșterite de artizani din Liège, folosit ca presse-papiers de mine și care mi-a fost dăruit de primarul orașului Liège. De cîte ori folosesc acest obiect regret că n-am semnat tratatul de înfrățire cu acest prestigios oraș, datorită plecării mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Domnia sa dădea din mîini, adică înota pentru o viață mai bună. Lucra la o instituție străină, era harnic și făcea de toate. Apreciat de șefii săi, Héctor și-a impus o anume seriozitate în tot ceea ce făcea, în tot ceea ce meșterea. Multe a făcut omul ăsta în viața lui, dar ce-a făcut dintr-o bicicletă este greu de spus. Bicicleta era idolul său, iubita sa, viața sa, preocuparea sa cvasipermanentă. Avea becuri, avea kilometraj, avea claxon, avea portbagaj, bidonaș, frîne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de la afacerea încheiată cu mine a căzut, dar n-a murit. A pierdut însă mult din putere și de la al treilea copac nu mai poate urca. L-am întîlnit în Havana Veche. A scos o roată de la bicicletă și a meșterit un soi de ladă cu două locuri pe băncuță. Transport turiști. Dacă n-am turiști, car de toate. Scoate bancheta și îmi arată o ladă. Duc zarzavaturi la piață. Le cumpăr de la țară și le vînd. Haideți să vă duc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dusesem. Am tăiat o cracă și eram fascinat de proprietățile miraculoase ale foarfecii, proprietăți pe care atunci i le descopeream cu adevărat. Mă fascinau netezimea tăieturii, frunzele care cădeau, seva ce mustea în acea tăietură. Nu știu cât timp am rămas acolo meșterind, căprind acel gard. Probabil destul de mult, pentru că la un moment dat, am observat un bulgăre de pământ care s-a oprit din rostogolit la picioarele mele. Bulgărele fusese aruncat de tatăl meu. Hai, mă, ce faci acolo? Atunci am înțeles
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
milițian să-l oprească. Eu atunci, la vreo 7-8 ani, reușeam ,,performanța” de a opri o basculantă pe stradă. Școala primară am făcut-o în vechea clădire (astăzi în ruine) din Târgușorul Copou. De mic copil mi-a plăcut să meșteresc câte ceva, iar întro cutie de pantofi adunasem tot ,,atelierul”: rotițe de ceas, tăblițe, sârmulițe și tot ce mai găseam. În clasa întâi, cineva mia făcut cadou un traforaj și câteva plăcuțe din placaj pe care erau desenate anumite forme. Am
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
acest timp am trăit un calvar; mă simțeam ca un criminal căutat de lege. Apoi am început să-mi revin; până la urmă fusese doar un accident. Tot în ciclul primar, am construit primul meu motoraș electric. Văzând că încerc să meșteresc tot felul de lucruri, tata mi-a cumpărat la un moment dat o carte: ,, Să construim un motor electric” (ed. Tineretului 1963). Cu mijloace precare, cu tăblițe tăiate cu foarfeca, cu sârmulițe lipite cu dextrină, am reușit până la urmă să
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
la sprinteneala minții nici dracu' nu ne-ntrece, sare și Mihail. Visez o vreme, desigur, eu n-oi apuca-o -, când și-n Moldova vom înălța școli, catedrale, universități, vom aduna la Suceava fel și fel de învățați, vom avea meșteri zugravi pe pânză, vom închina și noi poeme jupânițelor, vom cânta madrigale și de ce nu? vom face bal la castel... Visez la vremea când nu ne-om găsi singura bucurie tot sugând la zamă de strugure și-apoi să jucăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sculă aș fi tare pohticios s-o târgui. Prost ești, mă! îl chinuie Alexa scormonindu-l. Nu să există lăcată să nu-și afle cheia. Pentru câte o fâșneață cu năbădăi s-or făcut răzbele și nu s-o putea meșteri o flecușteață de cheiță s-o închidă și s-o deschidă de parcă nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase? Negrilă, înfiorat, cât de frică, cât de frig: Iaca pentru ce dârdâim la miez de noapte în țintirim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
toamnă după cum se văd și astăzi.” Mai spune cronicarul că în 1741 s-au clădit „în grădină case domnești pe formă de Tarigrad.” De fapt aceste case reprezentau „Palatul domnițelor”, așezat la miază-zi, lângă zid, pe malul lacului Frumoasa. Erau meșteri mari pe atunci. Păcat că nu s-au păstrat până astăzi. - Vodă Ghica a mai „discălicatu Târgușoru ce iaste subtu Galata (Târgușorul Nicolina)...Insă locul acestui Târgușoru fiindu între hotarele...Gălății din sus și a Svete Arhangheli din gios, care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mai încăpătoare decât suratele lor de un litru și jumătate și în care gospodinele pun laptele la prins. Bunica Ruxanda era în fața sobei și trăgea jarul cu cleștele de foc, acesta având două urechi răsucite de ciocanul fierarului care îl meșterise, iar bunicul pregătea lampa pentru a o aprinde, adică potrivindu-i fitilul să stea drept, ca flacăra să fie rotundă, fără colțuri, că se afumă sticla de lampă. Turnase gaz în lampă, la picioarele sale se vedea bidonul. − Bună seara
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]