367 matches
-
în ceea ce este realitatea la un moment dat se creează ca efect inconștient al tehnoștiinței. Astfel, conceptul dominant de realitate în secolul trecut era fondat pe știința clasică. Ne întărea în ideea că trăim într-o lume rațională, deterministă și mecanicistă, destinată unui progres nelimitat. Evenimentul neașteptat din 11 septembrie 2001 a făcut țăndări această credință a modernității, dar, cum capacitatea noastră de uitare este infinită, ne întoarcem actualmente la ea. Totuși, tripla revoluție care a traversat secolul al XX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
calitate pe care am primit-o la MIT În psihologie experimentală m-a făcut să Înțeleg că cercetarea empirică avansează doar când este Însoțită de o teorie și o logică a investigației și nu trebuie abordată doar ca un efort mecanicist sau de colectare a datelor. Această lecție se dovedește a fi o temă de bază a metodei studiului de caz. Drept urmare, mi-am dedicat cartea persoanei de la MIT care m-a Învățat cel mai bine acest lucru și sub Îndrumarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
puternice. Elemente de dispută Este important să prezentăm elementele din cauza cărora o paradigmă nu este acceptată în mod uniform de toți cercetătorii. Unele opinii sunt ireconciliabile cu altele. Postura sociologului • Absența istoricizării Bourdieu atacă, din anii 1960, viziunea atomistică și mecanicistă asupra pieței, care reduce agenții "la puncte materiale interșanjabile și care face să dispară diferențele dintre agenți" (1997, p. 55). Însă tocmai acestea din urmă justifică specificul activității de analiză sociologică! ("Așa cum știm, numai diferențele, contradicțiile și inegalitățile alimentează în
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
avantajul construirii Economiei în jurul unui mecanism, devenit sursă și model ce alimentează înțelegerea funcționării economiei de piață. Poziția simplificatoare în acest caz are un viciu: ea exclude orice altă alternativă. Ce-i drept, acest lucru devine un păcat al viziunii mecaniciste asupra Economiei pentru că în sfera de semnificații sugestive s-a construit o instanță - destul de nebuloasă prin simplificare - care, pe lângă controlul algoritmului câștigului, ne controlează și pe noi, ca oameni. Principiul parcimoniei în alegerea ipotezelor are, la drept vorbind, și o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
parte prevalentă a efectelor recurente. Cheia constă în umanizarea pieței pentru a se rupe de originile de concept bântuit de închipuiri platonice, adică să se reîncarce principiul raționalității căruia i se supune piața cu semnificațiile excluse de moderni prin viziunea mecanicistă asupra lumii în general. Am putea aserta, pentru a spori supărarea unora, că piața trebuie colonizată cu indivizii care au comportamente și alegeri parțial raționale, parțial emoționale, chiar iraționale. Piața devine prin această viziune o expresie a jocului de compensare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
tuturor posibilităților de câștig. Atitudinea Economiei față de spațiul natural este sfidătoare când ea reușește să-și inventeze, în colaborare cu ingineria (chiar și cu ingineria socială!) propriul ei spațiu nelimitat. Este, totodată, o atitudine antiumană, Economia persistând în viziunea ei mecanicistă în care materialitatea și materialul, obiectul și nu subiectul contează. Or, în aceste repere apar ca ireverențioase inițiativele unor teoreticieni de a analiza ceva numit Economie spațială, dând mâna cu geografia și alte discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la aceste întrebări ar însemna să considerăm cererea și oferta ca procese eminamente materiale și complet deterministe. Ele nu ar trebui să aibă legătură cu voința tranzacțională, cu înclinația pentru schimb și nici chiar cu diviziunea muncii. Pe aceste aliniamente mecaniciste este evident că ajungem la credința în infailibilitatea mecanicii pieței. Intersubiectivitatea ar fi total exclusă (ceea ce încă se întâmplă) din modelul explicativ al proceselor specifice pieței. Partea cea mai dubioasă a acestei viziuni este că piața se autoorganizează și este
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a sistemelor dinamice cu învățare. De altfel, este esențial să fixăm, în acest context reperul care ne călăuzește în demersul analitic: analizele comparative ale SME, deși par să fie tehnice ca și când obiectul lor ar fi material propriu-zis, adică în sens mecanicist, totuși sensul SME este indisolubil legat de natura umană; ele sunt obiective în sens special, și anume că legile care le guvernează au legătură cu manifestarea liberului arbitru, chiar dacă acesta ia și aspectul de convenție mai rezistentă în timp. SME
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aparte, de tipuri morbide, realizate de către marile diateze toxi-infecțioase ale omenirii. S-a văzut în unul din capitolele anterioare, că, principial, cauzalitatea morbidă poate fi studiată în medicină, din două puncte de vedere foarte diferite între ele: 1. Analitic (sau mecanicist sau din afară înăuntru), adică în factorii ei aparent determinant: microbi, ultra-virusuri, toxine exogene sau endogene, cunoscute sau necunoscute, influențe cosmo-telurice etc. 2. Sintetic (sau biologic sau dinăuntru în afară), adică în factorii ei real determinanți: starea fiziopatologică și capacitatea
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
concluzie, decât reproducerea dominanței sociale, iar problemele școlii nu pot fi rezolvate, în definitiv, de școala însăși. Sigur, o parte a acestei teze e ușor de demontat, în sensul că e deopotrivă naivă și prost informată. E naivă fiindcă e mecanicistă, ignorând tocmai contribuțiile aduse de sociologia școlii și, de exemplu, variațiile dintre școlile din același mediu social la nivelul performanțelor școlare (Grisay, 1996), al delincvenței (Gottfredson, 2001) sau al victimizării (Gottfredson și Gottfredson, 1987; Carra și Sicco, 1997; Debarbieux, 1996
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
vezi Lévy, 1994Ă, popularea spațiului cu forme variate de inteligență, uman-cibernetice sau de conștiință robotică (vezi Rucker, 1995Ă se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind înțelesul mecanicist, sunt relaționate operațiilor biologice ale creierului grație invenției și dezvoltării rețelelor neuronale, a procesării paralele și a hardware-ului evolutivezi Adepții inteligenței artificiale proclamă atât faptul că „realitatea este computațională” (vezi Steinhart, 1998Ă, aderând la o „metafizică digitală” a modelelor
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
simularea este un principiu destructurant al lumii și al realității, la Deleuze și Guattari interconectarea este un principiu structurant într-un univers al destructurării și al destabilizării. Ansamblul mașinic nu este conceptualizat, în această orientare, nici din punct de vedere mecanicist, nici din punct de vedere vitalist, ci dintr-o perspectivă de metisaj al acestora: mașina nu este restricționată la limitele unei existențe unilaterale (tehnologiceă, la o colecție de părți funcționabile într-un întreg sau la o analogie cu corpul uman
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
capteze atenția cititorului prin intensificări ale actelor și trăirilor generatoare de dramatism și tensiuni, creând cu abilitate un fel de miraj al nefericirii implacabile. Dar calitatea demersului analitic, a discursului literar este de un nivel mediu. Intenția demonstrativă subordonează forțat, mecanicist cauzelor efectele. O anume lipsă de orizont, formula compozițională insuficient motivată și susținută, rostirea cam simplificatoare, comună dau, într-o măsură, senzația de artificiu literar. Și ediția definitivă, din 1982, a romanului Scrisoarea de dragoste, apărut în 1938, este mult
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286883_a_288212]
-
experiența sensibilă, iar timpul ca intuiție a priori, întrucât condiționează această experiență, așa încât el nu depinde de ea. Fiindcă filosoful german face din timp "legea determinismului naturii", această intuiție a priori nu ar fi decât timpul despre care vorbeau filosofii mecaniciști din sec. al XVIII-lea. Concluzia lui C. Rădulescu-Motru este următoarea: "Timpul aprioric, în care o conștiință în genere, transcendentală, ordonează experiența, este timpul restrâns la succesiunea cauzală mecanică, este timpul măsurătoarei matematice"168. În Estetica transcendentală a primei Critici
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de explicații proletcultiste, cu care nu reușește să răspundă întrebărilor esențiale formulate mai sus, ocolindu-le în stil darwinist. Prin urmare se poate spune că încercările moderne de a explica aceste fenomene nu sunt decât simple exerciții tehnice pe principii mecaniciste sau ale teoriei informației, care nu duc decât la presupuneri, în final neargumentate și deci imposibil de susținut. Doctrina socialistă și îndeosebi ideologia comunistă înfierează (cu mânie proletară) existența lui Dumnezeu ca religie, indiferent de formă. Ori, spune Paulescu, „a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
comune, pozitive și normative, care face posibilă gîndirea spațiului public, adică o centrează pe o concepție praxiologică, în termenii lui Quéré. Utilizînd perspectivele lui Denis McQuail (4) asupra comunicării, constatăm că abordarea comportamentistă și cea structural funcționalistă se subsumează perspectivei mecaniciste a transmiterii, iar celelalte două, perspectivei simbolico-rituale. Urmărind trăsăturile celor două tipuri de comunicare, găsim, implicit, și o descriere condensată a comunicării politice în cele două ipostaze. Perspectiva mecanicistă a Perspectiva simbolico-rituală a transmiterii privilegiază: transmiterii privilegiază: Canale și rețele
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
constatăm că abordarea comportamentistă și cea structural funcționalistă se subsumează perspectivei mecaniciste a transmiterii, iar celelalte două, perspectivei simbolico-rituale. Urmărind trăsăturile celor două tipuri de comunicare, găsim, implicit, și o descriere condensată a comunicării politice în cele două ipostaze. Perspectiva mecanicistă a Perspectiva simbolico-rituală a transmiterii privilegiază: transmiterii privilegiază: Canale și rețele Limbaje, modalități, forme Mijloacele, tehnologia Conținutul Cauzele și efectele Semnificația și interpretarea Utilizările instrumentale Utilizările expresive Fluxul unidirecțional Interacțiunea și schimbul Controlul, dominarea Impărtășirea, participarea Non-ambiguitatea Ambiguitatea Elementul dinamic
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
urmărit de specialiști a fost folosirea lactatului sanguin pentru evaluarea performanței de anduranță, prescrierea exercițiilor și monitorizarea adaptării la antrenamentul de rezistență. Multe cercetări referitoare la modificările lactatului la exercițiul fizic s-au concentrat asupra unor considerații mai mult teoretice, mecaniciste (cauzele pragului sanguin al lactatului, natura precisă a profilului lactatului în timpul testării prin exercițiu gradual, dacă există întradevăr un „prag”, folosirea măsurătorilor gazoase pentru detectarea pragului anaerob - lactat). În continuare vom evidenția implicațiile practice ale răspunsului lactatului la exercițiu. Totuși
PERFORMANŢA SPORTIVĂ by Silviu Șalgău, Alexandru Acsinte () [Corola-publishinghouse/Science/91843_a_92860]
-
pas cu pas, până la finalizare ei, cu precizia și implicațiile rigide ale unei probleme de matematică"60. Deși accepta raționalitatea procesului de creație, poetul român respinge, principial, determinismul poesc atât riguros, cât și finalismul acestuia. Ele țin de o viziune mecanicista asupra vieții, si, implicit, asupra artei, viziune născută, cum spune Bergson, de la care Barbu se inspiră la rândul lui, "en déhors du temps" [din afara timpului]61. Viață este creație mereu reînnoita, evoluția ei presupune, nu doar progresul, dar și regresul
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
construi o reprezentare unificată a luminii (există, pe de o parte, imaginea luminii ca fenomen corpuscular, și, de cealaltă parte, imaginea luminii ca fenomen ondulatoriu). "Complementaritatea" reprezintă, pentru Bohr, o idee care se aplică tuturor științelor (biologia comportă o viziune mecanicistă și una finalistă), tuturor cunoștințelor și experiențelor umane. Teoria omului și a lumii pe care o propunem este "complementară" în sensul în care ea postulează că: M1 și M2 sunt două descrieri ale lumii care se exclud reciproc dar sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în forma destinului prestabilit, atunci libertatea umană va fi înțeleasă doar în corelație cu acceptarea necesității supranaturale. Acest gen de viziune se extinde și asupra fenomenelor naturale, condiționate de existența unor cauze care să determine anumite stări ale lucrurilor. Determinismul mecanicist este o astfel de condiționare. III.1.3. Libertatea ca problemă antropologică Antropologia filosofică transferă dezbaterea problemei libertății din sfera ontologiei generale în sfera ontologiei umanului, a concepțiilor despre natura și condiția specifică omului. Ideea de libertate nu mai este
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
și legitimarea unui anumit pattern al relațiilor organizaționale. Cooperarea dintre actorii constitutivi În spațiul astfel instituționalizat (normativizat atât la nivel formal, cât și cognitiv) al organizațiilor nu poate fi privită doar ca o chestiune de eficiență economică, având o determinare mecanicistă. Instituțiile care formează structura de roluri jucate de actorii constitutivi sunt deopotrivă construcții cognitive având implicații normative și etice, iar cooperarea este un fenomen social având determinări culturale și istorice, nu doar economice. Prin aceasta, ne apropiem de cel de-
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sociale Literatura asupra rețelelor ca mod de guvernare a schimburilor și organizării sociale și economice se bazează pe articolul de referință al lui Granovetter (1985) asupra implicării acțiunii În sisteme de relații sociale. El critică concepțiile parțiale și mai degrabă mecaniciste promovate de economiști și sociologi asupra acțiunii: pe de o parte, primii adoptă un model al actorului subsocializat care acționează exclusiv din rațiuni utilitariste pentru promovarea propriului interes, pe de altă parte sociologii operează cu o concepție suprasocializantă a individului
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
Așa cum susține filosoful contemporan John Gray, "cu greu își mai pot găsi loc ideile lui Locke și Aristotel privind cauzele finale sau scopurile naturale în tabloul științific al lumii moderne, care a repudiat teleologia și care a dat o explicație mecanicistă fenomenelor care sugerează existența unui scop în natură". Într-un alt sens, încercarea de a întemeia o anumită moralitate, fie ea și politică, pe cerințele naturii umane, se dovedește incompatibilă cu diversitatea care intervine în cazul fiecărui individ în parte
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
credeau mult în știință ca sursă de cunoștințe obiective și sigure, capabile să ofere răspunsuri politicienilor. J.S. Această convingere s-a atenuat mult ulterior. Membrii grupului au evoluat. Cred că le era teamă să nu cadă într-o interpretare pur mecanicistă. Edgar Morin a jucat cu siguranță un rol în această evoluție, opunîndu-se simplificării extreme a interpretărilor. B.C. S-au prezentat adesea concepții ci-bernetice în Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]