2,484 matches
-
Articolele Autorului S-a sunat la ușă. Am întrebat cine-i acolo și mi-a răspuns o voce care, nu știu de ce, mi s-a părut cunoscută: - Eu! Am deschis și mi-a zâmbit un omuleț tare simpatic, cu mustăcioara mediteraneană și chelie liber consimțită: - Mă țineți minte? Adevărul este că nu mi-l aminteam, dar eram convins că-l mai văzusem undeva. El deja intrase și se uită cu aer de cunoscător de jur împrejur. Așteptă, evident, să-l invit
SCHIŢE UMORISTICE (57) – UN CHILIPIR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1824 din 29 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370954_a_372283]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > ȘOARECE/MOUSE Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 2043 din 04 august 2016 Toate Articolele Autorului Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din
MOUSE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/369870_a_371199]
-
din lat. petra, la rândul lui împrumutat din greacă, anume din petra „stâncă“, la început din limbajul marinăresc. Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cît., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacica pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
din lat. petra, la rândul lui împrumutat din greacă, anume din petra „stâncă“, la început din limbajul marinăresc.Dar de unde e în greacă? Simenschy - Ivănescu, op. cît., p.121, scriu „cuvântul a rămas fără etimologie“, socotindu-l „preindo-european moștenire de la mediteraneenii și caucazienii care locuiau de pe la începutul neoliticului în Grecia“. Noi demonstrăm originea autohtonă dacica pentru petra. Se știe că în Moldova era o localitate Petrodava, mai era o stațiune Petrae lângă Sarmisegetuza, o Petra în Maedica (v. V. Pârvan, Getica, B.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
sensurilor de „iubit, prieten“ stau cuvintele „foc“ < „soare“.... VIII. ȘOARECE/MOUSE, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 2043 din 04 august 2016. Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
luminează. Un cuvant indo-european pentru „șoarece“ este *mus, în domeniul estic muš (slavă, iraniană, indiană). Noi îl comparăm cu i.e. * ... Citește mai mult Dicționarele curente explică rom. șoarece prin lat. sorex. Despre acesta se spune ca e cuvânt de origine mediteraneană, cf. gr. uras și ar proveni din i.e. *suer- „a scoate un zgomot, bâzâit, zumzăit“ (sic!) După noi, există o asemănare între șoarece și soare. Se știe că șoarecele e rozător, care roade deci. Chiar cuvântul a roade vine din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
este ca și cel a lui Hitler și Stalin 1939 refacerea axei Moscova-Berlin-Paris și periferizarea cele maritime anglo-mozaice. Dragă Viorel, scurta ta analiză a pus punctul pe „i". SUA, cu lacheii ei obișnuiți, UE, Canada, Australia, au distrus complet bazinul mediteranean. Și de ce: pentru că SUA nu permite nimănui să se ridice la un nivel superior ei însăși, și UE era pe bună cale să întreacă SUA în multe domenii, chiar și cele economice. SUA, sub demagogia scârboasă că vor democrație (dar
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
mincinos. Rușii nu i-au înarmat pe musulmani, fiindu-le frică de ei și nu cred că cineva crede că acești extremiști și-au fabricat ei arme moderne avansate în deșert sau în moscheele afgane! Deci SUA, destabilizează toată regiunea mediteraneană, creează haos și războaie civile și reliogioase și acum da vina pe ruși! Apoi, copiii la lecțiile de istorie, în viitor, vor învăța despre vitejia și sacrificiile Americii, care, din nou, au venit și „eliberat " Europa, acum de agresiunea musulmană
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
iată un nou aliat în lupta împotriva capitalismului anglo-mozaic. Cum este altfel posibil să proclami în Germania o cultură a ospitalității fără margini și fără granițe, la propriu, și apoi să te mir că vin, pe ruta balcanică sau cea mediteraneană, sute de mii de refugiați fără acte de identitate, care refuză ordinea țării gazdă, se dedau la acte de tâlhărie și agresează, sau chiar violează femei. Câți din noii veniți refuza ab ovo normele civilizației creștinilor occidentali, câți vor forma
CRIZA DOAMNEI MERKEL de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1849 din 23 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370532_a_371861]
-
pline de poezie, de culori, de soare” (În lumea Mediteranei - Răsărit de soare). Adrian Zografi, alter-ego al scriitorului, eroul celor mai multe din scrierile sale, descoperă încă din timpul copilăriei plăcerile vagabondajului. El este atras de spațiile largi ale Orientului, de ținuturile mediteraneene și, nu mai puțin, de Mediterana însăși. Mama lui se află la originea voluptății eroului de a hoinări, antrenându-l și pe acesta în plecările ei intempestive, mai întâi din satul natal, apoi dintr-un cartier al Brăilei în altul
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
sunt cele mai frumoase plaje din lume, cu nisip fin, curățat zilnic, cu apa mării curată și transparentă, cu plaja străjuită la ambele capete de splendide stânci, îmbinare de munte și mare, cu atmosfera ce te face să simți spiritul mediteranean. Mediterana are aici și minunate străfunduri, ceea ce a făcut din ea un adevărat rai pentru amatorii de scufundări acvatice”. Dar din „Agenda turistică” a doamnei Elena Buică nu lipsește capitala SUA,Washington, numit și „orașul puterii mondiale”. Numele său vine
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
sunt ele prezentate, reconstituie și pun în lumină un întreg univers, viața în sine, așa cum se desfășoară ea departe de cadrul mioritic. O descriere de natură amintește de romantismul lui Heinrich Heine în “Icoane de călătorie”: “Mă bucur de farmecul mediteranean: soarele lenevos din martie, briza ușoară, nisipul fin și cerul albastru din ilustratele italiene.” Monumentală ca viziune, cartea ar putea avea subtitlul “Cum arată lumea vazută de un român deloc sărac cu duhul”. Scriitorul are capacitatea de a sumariza narativ
DINCOLO DE EUROPA”, UN SPECTACULOS JURNAL DE CĂLĂTORIE ILUSTRAT, SEMNAT DE DAN MIHAI ȘTEFĂNESCU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2321 din 09 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354459_a_355788]
-
se pare scurt, pe alocuri paralel cu marea și flancat de balustrade din care se-nghesuie să ne „salute” splendide tufe de leandri înfloriți, alternațe de alb și roz, ca într-o nemuritoare romanță minulesciană, o vegetație luxuriantă cu accente mediteraneene într-un anotimp al reînvierii. Lemessos - în greacă, orașul celor mai vechi ruine din Cipru, stațiunea de pe litoralul Mării Mediterane excelând prin calitatea locațiilor și serviciilor din turism, îmi zâmbește candid într-un apus de soare splendid, pe care-l
LIMASSOL de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 495 din 09 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354450_a_355779]
-
în munți și în păduri, precum Ursan și Dan, sihaștrii din Carpați: Bătrânul Dan trăiește ca șoimul singuratic / în peșterăde stâncă, pe-un munte păduratic.[ 7] 3. Începutul conștientizării conceptului de patrie Primelecinci secolealeînceputuluimileniului unu al erei noastre, pentru lumea mediteraneană,auînșiruirede interpuneri umane cu obiceiurile, datinile, ritualurile lor mistice, primitive. Acolo trăiau grupurile de popoare nomade, barbare, ce respectau cu strictețe vechile legi ale clanurilor, sfidătoare însăfațăde cultura celorlalte popoare stabile, în special cea greacăși romană, pe ruinele cărora s-
REFLEXEALE IPOSTAZELOR VITEJIEI CAVALERULUI ŞI VOINICIEI HAIDUCULUI ÎN EVULUI MEDIU EUROPEAN de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352504_a_353833]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ Hotelul “Titanic”, sub ploaie de stele, visează la ziua în care va naviga pe mare... Ciripit de păsărele ne trezește de cu zori
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 179 din 28 iunie 2011 Toate Articolele Autorului CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ Hotelul “Titanic”, sub ploaie de stele, visează la ziua în care va naviga pe mare... Ciripit de păsărele ne trezește de cu zori, flori de leandru-nmiresmate, feerie de culori. Multe alte floricele gătite de sărbăroare, etaleaz-a lor corole cu
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
și fructe de mare, baclava, sarailii, sucuri, fructe aurii... Cumpărăm bijuterii, jucării pentru copii, cafea negară turcească, bere să ne răcorească. Urcăm în autocare și ne-ntoarcem din plimbare la Hotelul “Titanic” ce pare - cufundat în visare... Referință Bibliografică: CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ / Cârdei Mariana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 179, Anul I, 28 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cârdei Mariana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CROAZIERĂ MEDITERANEANĂ de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354254_a_355583]
-
frații Romulus și Remus. Ea mai este numită „orașul celor șapte coline“ pentru că este situată pe înălțimile numite: Campidoglio, Palatino, Aventino, Quirinale, Viminale, Esquilino și Celio. Credem că Roma a însemnat la început „colină, înălțime, ridicătură“ și provine din substratul mediteranean, despre care s-a propus că ar reprezenta urme ale unei limbi vorbite în bazinul mediteranean înaintea așezării populațiilor indo-europene din epoca istorică. Originea acestei limbi (dacă e indo-europeană sau nu sau dacă avem de a face cu mai multe
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
înălțimile numite: Campidoglio, Palatino, Aventino, Quirinale, Viminale, Esquilino și Celio. Credem că Roma a însemnat la început „colină, înălțime, ridicătură“ și provine din substratul mediteranean, despre care s-a propus că ar reprezenta urme ale unei limbi vorbite în bazinul mediteranean înaintea așezării populațiilor indo-europene din epoca istorică. Originea acestei limbi (dacă e indo-europeană sau nu sau dacă avem de a face cu mai multe idiomuri dintre care unele indo-europene) și modalitățile împrumuturilor lexicale sunt greu de precizat. Se acceptă trei
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
istorică. Originea acestei limbi (dacă e indo-europeană sau nu sau dacă avem de a face cu mai multe idiomuri dintre care unele indo-europene) și modalitățile împrumuturilor lexicale sunt greu de precizat. Se acceptă trei posibilități: 1. Contactul cu o limbă mediteraneană într-o epocă precedând stabilirea latinilor (sau strămoșilor acestora) în Italia. 2. Contactul cu limba sau limbile autohtone din Italia. 3. Preluarea unor termeni dintr-o limbă din bazinul mediteranean, după stabilirea latinilor în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
precizat. Se acceptă trei posibilități: 1. Contactul cu o limbă mediteraneană într-o epocă precedând stabilirea latinilor (sau strămoșilor acestora) în Italia. 2. Contactul cu limba sau limbile autohtone din Italia. 3. Preluarea unor termeni dintr-o limbă din bazinul mediteranean, după stabilirea latinilor în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile mediteraneene sunt foarte vag cunoscute cu excepția limbii grecești și a unor limbi semitice (TILR, I, 1965, p. 38). După părerea noastră comparația cu ebraicul rum „înălțime, ridicătură“este elocventă: „Aici
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
într-o epocă precedând stabilirea latinilor (sau strămoșilor acestora) în Italia. 2. Contactul cu limba sau limbile autohtone din Italia. 3. Preluarea unor termeni dintr-o limbă din bazinul mediteranean, după stabilirea latinilor în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile mediteraneene sunt foarte vag cunoscute cu excepția limbii grecești și a unor limbi semitice (TILR, I, 1965, p. 38). După părerea noastră comparația cu ebraicul rum „înălțime, ridicătură“este elocventă: „Aici s-a descoperit ceramica din secolul II e.n. Pe un vas
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
orom, oram „munte, înălțime“ (Sevortian, p. 473). Amintim aici și v. gr. oros „munte“. Concluzia noastră este că termenul pentru „înălțime, ridicătură“ este în primul rând turcic-semitic și dacă s-a aflat în limbi italice el are origine așa-zis mediteraneană. De fapt, consoana r se află și în i.e. *eredh „a se ridica“ (cf. lat. arduum „munte“ > rom. Ardeal), de asemenea și numele muntelui: gora la slavi, giri la indieni, gairi la iranieni, kara la finici. Dar toate aceste legături
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
port. veiga „câmpie“ v. campidanez bega „câmpie roditoare“, puse în legătură cu substratul preroman cf. basc i-bai „fluviu“ (Tagliavini, op. cit., p. 109) ar trebui legat de semiticul beka „câmpie“ (Kernbach, Dicționar de mitologie generală, p. 93), deci e vorba de substratul mediteranean, în cazul de față semitic. La fel lat. decanus poate fi legat împreună cu gr. dekan nu de numeralul decem, deka „10“, ci de ugaritic dkn „bătrân“, corespunzător ebraicului zakan „bătrân“. Lat. cornu, germ. horn, gr. keras-atos, sl. rog., v. ind.
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
de alge, cu pescăruși ce planează lin deasupra orașului, într-o dorință prietenoasă de comunicare pasăre-om, aer, apă și uscat. În mod neașteptat pentru noi, obișnuiți cu peisajul românesc al Mării Negre, coasta este acoperită de o vegetație de tip mediteranean: câțiva arbuști de liliac înflorit și chiparoși, simbolul vieții și al longevității. Un copac cu frunze de culoare kaki s-a înverșunat să străpungă cimentul falezei și să crească chiar pe malul mării, reușind să se bucure de farmecul a
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]