369 matches
-
determinant, o provocare și un câmp magnetic! Raționalistul Paul Valéry (disprețuitor cu cei care, posedați, scriu "în transă"), recunoștea indirect funcția menționatului magnetism: "Le premier vers vous est donné pour rien; le reste je l'ai achevé à table". Vechiul melos bizantin pornea de la un impuls fonetic, de o melodie, după care tot el scria versurile. Italianul Tartini se trezise din somn entuziasmat de o melodie, însă Trilul diavolului notat imediat îi apărea sub nivelul celui din vis. Linia melodică din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Mihai Eminescu. Colaborează: Mihai Cimpoi, Ion Cozmei, G. Muntean, V. Rareș, George Damian, Ion Mărgineanu, Emil Satco ș.a. Din Arcașul nr.4/1998 aflăm despre profesoara Elena Calancea de la Liceul „Mihai Eminescu” din Carapciu, raionul Hliboca, o deosebită interpretă a melosului popular, despre apariția unui abecedar pentru școlile românești din regiunea Cernăuți. Bucovina, gazetă românească pentru politică, religie și literatură, apare la Cernăuți săptămânal (1 mai 1848 - 20 septembrie 1850), cu text bilingv (român și german) având ca redactori responsabili pe
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
personalități de excepție, precum Eminescu, Kogălniceanu, Iorga. Dacă există în vocabularul sufletesc universal un cuvânt intraductibil precum “dorul” de plaiurile natale, este bine să se știe că genialul Enescu i-a descoperit sensul arhaic originar și farmecul particular pastoral în melosul modovenesc pe care l-a transpus în nemuritoarele sale partituri. Curajul de a “topi” dorul într-un Preludiu la unison în debutul unei tumultoase suite simfonice autohtone a uimit acum un veac o lume întreagă, incapabilă să descifreze “secretul” ideii
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Baltag. Modelul a fost luat și de alții, care au apelat la creația lui Caragiale, ale cărui teme bogate în conținut au folosit ca model de inspirație transpus în diverse modalități de exprimare ca limbaj muzical. Acestea, cu rădăcini în melosul popular, au beneficiat de prelucrări elevate: O făclie de Paști de Alexandru Zirra, Năpasta de Sabin Drăgoi, O noapte furtunoasă de Paul Constantinescu, Conul Leonida față cu reacțiunea de Matei Socor, opera Revuluția de Adrian Iorgulescu, D’ale carnavalului de
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
și mulți sunt apreciați În funcții didactice, tehnice, de cercetare sau finanțe. Mircea Eliade (Chicago) filosof și istoric al religiilor a intrat În cultura universală ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea În fața morții. Vasile Bârsan, doctor În filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat În mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
a stării de fapt În acest moment din Republica Moldova. Congresul a prilejuit și desfășurarea unui impresionant spectacol de muzică și poezie - cu participarea Cenaclurilor “Totuși iubirea”, ‘Flacăra”, a distinsului artist Tudor Gheorghe, a interpreților Tatiana Stepa, Andrei Păunescu, a Grupului “Melos din Chișinău (Maria și Luminița Stoianov și Ioana Durda), cu vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității, lansate de “Scrisul românesc”, Editura
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
e românesc. Motivele florale atipice nouă, tunica dreaptă, gulerul cămășii răsfrînt pe dinafară, brîul lat de-o palmă sînt mai degrabă ale cîntăreților de ceardaș decît ale interpreților de hore românești, amestecate cu unduiri orientale inspirate din nesecatul filon al melosului gitan. Afișul e neinspirat, nu însă și ireal. El poate stîrni mînia lui Viorel Moldovan, căruia i-au fost plimbate rudele luni întregi pe la poarta Ambasadei, în așteptarea vizelor. Conținutul etnic al mesajului cade și el ca o glumă proastă
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
înțelegem noi demersul în zonă științifică, adică cel care face, de la poieo grecesc care înseamnă a face - și, prin derivație, poiesis, adică poezie. Creatorul în general în acest demers de istorie vie pe care-l avem în vedere ridică și melosul grupurilor, recuperează ceea ce pierdea coborând prin ele spre nadir. Altfel, oricine poate plonja spre acel adevăr, poate să-l ajungă, să-l atingă ori să-l rateze: este aventura lui. Dar cu ochii închiși și cu urechile astupate nu mai
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
celei de-a doua conflagrații mondiale. SCRIERI: Lebede negre, Iași, 1936; Eternul spirit, Iași, 1940; Satire, București, 1955; Răscoala, Iași, 1957; Un om pe promontoriu, București, 1961; Tainicul arhipelag, București, 1964; Pe limba lor, București, 1967; Carmen terrestre, București, 1968; Melos, Iași, 1970; Cartea mea de lut, București, 1971; Manuscrisul de la Marrakech, Iași, 1972; Poezii și poeme, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1974; Elipse orfice, București, 1976; Cosmograme, Iași, 1977; Arpegii moderne, Iași, 1980; Negru și verde, Iași, 1980; Țara albatroșilor, București
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Linii pentru un portret, IL, 1964, 3; Haralambie Țugui, „Tainicul arhipelag”, O, 1965, 1; Aug. Z. N. Pop, Creație și actualitate, TR, 1967, 2; Constantin Ciopraga, „Carmen terrestre”, CRC, 1968, 20; Dumitru Micu, „Carmen terrestre”, GL, 1968, 21; Zaharia Sângeorzan, „Melos”, CRC, 1970, 23; Radu Cârneci, „Melos”, ATN, 1970, 7; Constantin Ciopraga, Un profil de poet: Nicolae Țațomir, CRC, 1973, 49; Andriescu, Disocieri, 52-66; Corbea - Florescu, Biografii, I, 253-258; Daniel Dimitriu, „Poezii și poeme”, CL, 1974, 5; Petru Poantă, „Poezii și
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
3; Haralambie Țugui, „Tainicul arhipelag”, O, 1965, 1; Aug. Z. N. Pop, Creație și actualitate, TR, 1967, 2; Constantin Ciopraga, „Carmen terrestre”, CRC, 1968, 20; Dumitru Micu, „Carmen terrestre”, GL, 1968, 21; Zaharia Sângeorzan, „Melos”, CRC, 1970, 23; Radu Cârneci, „Melos”, ATN, 1970, 7; Constantin Ciopraga, Un profil de poet: Nicolae Țațomir, CRC, 1973, 49; Andriescu, Disocieri, 52-66; Corbea - Florescu, Biografii, I, 253-258; Daniel Dimitriu, „Poezii și poeme”, CL, 1974, 5; Petru Poantă, „Poezii și poeme”, O, 1974, 35; Piru, Poezia
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
invocă, asemeni lui Eminescu în Doină, pe marele Ștefan: „Nu mai sta nici tu la Putna în mormânt, Ștefan Părinte.” O seamă de versuri, majoritatea scurte, precum acelea care alcătuiesc piesa titulară a volumului Umbra plopilor (1965), aduc rezonanțe de melos simbolist. Ele reiau, de altfel, și un motiv simbolist, călătoria: „Și vom călători odată/ Pe unde n-am mai fost nicicând, / Cu umbra plopilor, ciudată, / Alunecând, alunecând...” Ultimul stih e refrenul întregii compoziții. Refrene există și în alte piese, bunăoară
HOREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287447_a_288776]
-
reluat colaborarea și la o serie de publicații literare din țară - „Steaua”, „Vatra”, „Jurnalul literar”. În 1995 a publicat volumul de versuri Noapte și iar noapte. Încă din Poeme și imnuri se făcea simțită o anume cantonare a poetului în melosul unei însingurări abstracte, ceea ce, cum observa Octav Șuluțiu, punea asupra realității poetice „un fel de fluid care estompează contururile, un fel de abur noțional”, ce prelungea starea de așteptare până la sublim, fântâna arteziană devenind astfel, în viziunea lirică a lui
CARANICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286100_a_287429]
-
vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat îl constituie motivul biblic al robiei babilonice a israeliților, de unde timbrul profetic, incisivitatea rostirii): Au zăpăcit,/ au încurcat pînă și/ lacrima bătrînei măicuțe,/ pînă și apa
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
Din al său exil bucureștean asumat, Venera Antonescu scrie ultimatum-uri, texte dintr-un convivium dantesc, sub dicteul singurului său oaspete de origine divină. Mesaje dramatice învârstate de lacrima stoică a stării de fapt, ne parvin în desăvârșita formă a melosului intraverbal, elegiac și aforistic. Reabilitarea prozodiei clasice, pe baza unei rarissime erudiții poetice singularizează acest repertoriu al rezistenței prin poezie în contra suferinței, singurătății și bruiajului istoric. O voce singulară ce, asemeni elegiacului Ovidiu, își psihanalizează doliul surghiunului. Doliului de a
Viaticum by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/13108_a_14433]
-
din Romania, dorul de frumos, dorul de bine, și prin dumneavoastră vor afla că aici sunt oameni care-i iubesc. Cei care sunt departe de țară, și întrun fel sau altul... mi se pare că suntem împreună, pentriu că ROMANȚA, melosul popular, spiritualitatea românească există și acolo în casele fiecăruia, în sufletele fiecăruia, alături de cântecele prin care-l slăvim pe IISUS HRISTOS..., chiar dacă trăiesc în altă parte decât noi, inima le pulsează de bucurie în același ritm cu a nostră. Le
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
director, Casa de Cultură Șimleu Silvaniei, Sălaj; - doamnei Oțeanu-Bunea Smaranda, vicepreședintele Uniunii Criticilor Muzicali; - doamnei Paradaiser Maria, muzeograf, Iași; - doamnei Petrică G. Oana Gabriela, director, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, București; - domnului Popa Costin, redactor-șef, revista "Melos"; - doamnei Popescu Gr. Gabriela, Ministerul Culturii și Cultelor; - doamnei Toboșaru Ana, directorul Uniunii Criticilor Muzicali; - domnului Sosneak L. Ludovic, profesor-pictor, Centrul Zonal pentru Educația Adulților, Arad; - doamnei Stoica C. Elena, profesor, Râmnicu Vâlcea; - domnului Ștefănescu Aristide, istoric, arheolog, Muzeul Național
DECRET nr. 210 din 2 aprilie 2004 privind conferirea Ordinului şi Medaliei Meritul Cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157028_a_158357]
-
În muzica clasică, conceptul de lirism se aplică în primul rând artei vocale. "Arta lirică" astăzi este sinonim cu artistul liric și muzica de operă. Mai mult decât atât, lirismul se aplică, de asemenea, pentru a descrie o calitate anume, "melos-ul" instrumental care favorizează tonul confidențial al nostalgiei, etc. Muzica poate fi un liric în primul rând (de exemplu, în secolul al XIX-lea Franz Schubert și în secolul XX George Enescu), sau ritmica altfel (de exemplu, sec. XX, Stravinski
Genul liric () [Corola-website/Science/299148_a_300477]
-
a autorizat rămâne." (Mark Twain, Predarea Bibliei și practica religioasă). Actualele religii moderne sunt împărțite în mai multe categorii: Critica religioasă are o istorie îndelungată, datând încă din secolul 5 î.e.n în Grecia antică, cu Diagoras "ateul" din Melos și secolul 1 î.e.n în Roma, cu De Rerum Natura lui Titus Lucretius Carus și continuând până în prezent cu afirmarea noului ateism, reprezentat de autori și jurnaliști precum Sam Harris, Daniel C. Dennett, Richard Dawkins, Victor J. Stenger
Religie () [Corola-website/Science/296516_a_297845]
-
trompetist Alexandru Havriliuc, cu care a colaborat și încă mai colaborează, scoțând la iveală nestemate folcorice. Viața pentru Margareta înseamnă cântec - cântecul celor mulți, care se bucură și care cântă odată cu ea. În cîntecele ei veți regăsi firescul și simplitatea melosului de pură esență tărănească moștenită de la vechi rapsozi, dar și teme mai actuale izvorâte din propria existență, cuprinzând cu precădere cântecul de dor, de dragoste, de joc, de nuntă, de înstrăinare precum și cântecul bătrânesc. Primele înregistrări le-a realizat la
Margareta Clipa () [Corola-website/Science/307619_a_308948]
-
melodică și noi combinații ritmice și armonice. Pentru mulți auditori, mai puțin pregătiți prin lipsa de cunoaștere a spațiului cultural al timpului, ascultarea "Cvartetului de coarde", a pieselor "Preludiu la după amiaza unui faun" sau a celor "Trei nocturne", modernitatea melosului va șoca cu siguranță. S-ar părea că muzica operează într-o mare libertate de creație.
Claude Debussy () [Corola-website/Science/302661_a_303990]
-
război a fost ascensiunea Atenei ca putere regională, spartani fiind astfel îngrijorați că această ar putea obține supremația militară și economică, și că distribuirea puterii va deveni inegală. Un punct important al operei sale este "dialogul melian", reprezentând poziția insulei Melos în conflict. Insula Melos se declarase neutră în cadrul unei neînțelegeri, însă în realitate susținea financiar Sparta. Atenieni au atacat-o, iar după un teribil masacru, au cucerit insula. Reacția Atenei asupra teritoriului neutru reprezintă una dintre cele mai vechi relatări
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
Atenei ca putere regională, spartani fiind astfel îngrijorați că această ar putea obține supremația militară și economică, și că distribuirea puterii va deveni inegală. Un punct important al operei sale este "dialogul melian", reprezentând poziția insulei Melos în conflict. Insula Melos se declarase neutră în cadrul unei neînțelegeri, însă în realitate susținea financiar Sparta. Atenieni au atacat-o, iar după un teribil masacru, au cucerit insula. Reacția Atenei asupra teritoriului neutru reprezintă una dintre cele mai vechi relatări a unei încălcări a
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
schimburi comerciale est-mediteraneene la care participă Egiptul, Cicladele și Asia Mică Perioada mijlocie a început cu revolte sociale, pericole externe și migrații din Grecia continentală și Asia Mică. În acest timp, minoicii au început să stabilească colonii în Thera, Rodos, Melos și Kithira. În jurul anului 2000 î.Hr., ca urmare a apariției unor formațiuni, s-a dezvoltat un nou sistem politic ce a fost stabilit în jurul unor persoane centrale cu autoritate concentrata - regii locali, suficient de puternici pentru a-și transmite din
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]
-
apară. Apar obiecte cretane în Sicilia ce datează din secolele XVI-XV î.en. și în insulele Lipari ori sunt atestate ambasade cretane în Egipt, reprezentate pe frescele din timpul domniei lui Tutmes al III-lea; sau la Phylakopi din insulele Melos și Thera unde sunt monumentele minoice care atestă o prezență cretană efectivă în vreme ce numeroase elemente de civilizație minoică se regăsesc în Cipru, Cythera sau Rodos, precum și în Ugarit. În Peloponez sau în aria greacă continentală, influența cretană este pusă la
Civilizația minoică () [Corola-website/Science/304501_a_305830]