371 matches
-
decît cuvînt/ Eu simt lumină cum se naște/ Și mă dezbrăca de pămînt" (Cine-a strigat). Neîndoios, fundalul acestei incantații dureros dematerializante e unul mistic: "Priveliște a pietrei/ Și-a pleoapelor/ Taină/ În strigatul pur" (Poem), "strigatul pur" fiind însuși melosul poetic. Gavril Moldovan are viziunea unui Infern metalurgic, în care clocotesc componentele deopotrivă materiale și morale ale lumii, anorganicul, organicul și spiritul, într-un impact ce pare fără izbăvire: "Întîmplările din sectoarele calde/ din locurile cu foc continuu/ unde se
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
muzicii, de pildă, se compune uluitor aluvionar din factori disparați, ce, înainte de-a urca spre finala "cupolă galactică" fac un ocol prin sugestiile unui concret abordat structural și istoric, anatomic și spectacular, care echivalează înălțările și căderile conținute în melos, înlănțuite precum în însăși fatalitatea biosului: "Ulise iarăși se lasă prea mult așteptat/ în labirintul cretan al senzației pe cînd sunetul gras ca un taur/ lent se prelinge pe coridorul poros sîngeros/ un melc somnoros/ smuls din fragila sa cochilie
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
supraimpresionate de cameră, spectaculoase lovituri de teatru - după 14 ani filmul distrus s-a salvat, iar Diego (Tamar Novas), fiul lui Judit și protejatul lui Mateo, se dovedește a fi fiul acestuia etc. Cu acest material anost se croiește infinitul melosului, însă ca și din mâinile unui croitor mare care dintr-o cârpă scoate o rochie misterios de frumoasă, de îndrăzneață, clișeele se transformă magic în însăși substanța cinematografului filtrată prin povestea de dragoste. La un moment dat, Judit recuperează dintr-
Cinema, mon amour by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6892_a_8217]
-
Pentru a-și dobândi o deschidere mai mare și o privire analitică asupra fenomenului, el participă cu regularitate la marile festivaluri internaționale de operă din lume, precum și la spectacolele importante de pe scenele de prim rang. Este redactor-șef al revistei MELOS și colaborează permanent cu diverse publicații de profil. Cea mai recentă carte a sa, Opera în portrete, este o provocare interesantă pe care autorul o încearcă într-o abordare cu totul specială a paletei preocupărilor sale. El își adună aici
Două cărți despre Operă by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/2988_a_4313]
-
-s pentru tine” (Paris negru în ploaie). Clipa e suspendată într-un amurg strălucind de frumusețea nostalgică a melancoliei: „Nu intra niciodată într-un oraș mitic/ la ceasul amurgului, când totu-i un tremur/ care formele schimbă în ritmul/ unui melos bizar, guvernat/ de-un timp vechi, lucrat în filigran/ de arta secretă a arabilor” (O noapte în Granada). Deși nu e poet, ci arhitect și pictor brazilian originar din România, Stephan Eleutheriadis, n. 1922, și-a scris memoriile în aceeași
Călătoriile grecilor by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5140_a_6465]
-
se mută la Viena, de unde se va întoarce doi ani mai tîrziu. Singurul rezultat al acestei tranzitorii transmutații a fost faptul că Harry, asemenea fraților și surorii sale, învață nemțește. Locuiau, acum, la Brăila și, cum Harry e atras de melosul popular are norocul să-i asculte pe vestiții cîntăreți brăileni (să ne aducem aminte că, mulți ani înainte, G. Dem. Teodorescu, cînd și-a adunat material pentru vestită să colecție de cîntece populare din 1885, a mărturisit că "norocul nostru
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
Brăiloiu se ocupau, în această complexă echipa de monografiști sociologi, de muzică. Înregistrările se făceau pe cilindri de ceară. A mărturisit, apoi, ca într-un deceniu de cercetare a cules și înregistrat circa 5000 de melodii, un adevărat tezaur de melos popular. Dar pentru a putea trăi, o vreme, de prin 1929 pînă în 1932, functioneaza ca profesor la un liceu din Turnu Măgurele. Are norocul să înregistreze, la Tîrgoviște, de la un cobzar, melodia baladei Meșterul Manole. Era cea dinții descoperire
Din viata lui Harry Brauner by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17537_a_18862]
-
să scrie Doru Murgu în 1976, în cartea „Nicolae Ursu - compozitor și folclorist“, Editura „Facla“ - este localizarea Șanoviței în chiar inima unui ținut marcat de prodigioase emulații muzicale. În focarul acestor manifestări, s-a plămădit, cu siguranță, dragostea compozitorului pentru melosul plaiurilor natale, pentru frumusețea colindelor, cântecelor bătrânești, jocurilor și cântecelor de dor“. Mama sa, Livia, era o fiică a Chizătăului și provenea dintr-o familie care a dat vestitului cor din Chizătău pe toți descendenții săi. Nici nu e de
Agenda2005-22-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283752_a_285081]
-
serie de transformări vii, un produs final și stabil, un reziduu ce supraviețuiește dezintegrării și, ca un precipitat, cade la fund, acesta e plumbul"... Prin urmare, "partitura" bacoviană, una a zgomotelor (e și remarca lui Alexandru George), se desparte de melosul simbolist. Încă o dată, autorul Scînteilor galbene se îndepărtează de "poza" simbolistă în care a fost încercuit. "Bacovia, afirmă Daniel Dimitriu, nu are forță, abilitate, capacitate de invenție. Tot timpul pare a reproduce ceea ce scriau simboliștii, a fotografia decorul tîrgului, al
Bacovia sau paradoxul degradării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16142_a_17467]
-
spre țări mai prospere), în schimb atitudinea sărbătoritului de acum a rămas consecventă: la bine, ca și la rău, el a preferat să-i încânte în primul rând pe cei între care s-a născut. Fusese un promotor al rafinării melosului românesc în ritmuri și armonii saturate de swing, anticipând - cu mai bine de trei decenii - actualul caracter periplanetar al jazzului. Astăzi, Johnny Răducanu e una dintre puținele verigi vii dintre o epocă a jazzului-ca-metaforă-a-libertății și timpul nostru frustrat de iluzii
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
suscitare a stării de rațiune intelectuală. Recitalul susținut de soprana Bianca Manoleanu și de pianistul Remus Manoleanu s-a încheiat cu două titluri din Ciclul 4 Canzoni Popolari de Luciano Berio, Avvendo gran Dio și Ballo, piese vocale cu un melos care își păstrează claritatea propriei străluciri. Partea a doua a acestei seri a fost rezervată muzicii de cameră, cu participarea Cvartetului de coarde Ravvivando, format din tineri muzicieni, încă studenți la Universitatea Națională de Muzică din București, respectiv, Olga Berar
Meridian inaugural by Mircea ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/83406_a_84731]
-
a celor doi mari creatori ai secolului trecut. Tot în Studioul de Concerte din strada Berthelot - grație strădaniei unor tineri entuziaști ce compun grupul „Nectarie Protopsaltul” - sonorități noi, în parte inedite, au putut fi auzite zilele trecute sub genericul promițător „Melosul Bizanțului”. În adevăr, cântarea liturgică, de strană, a urcat pe scenă. Concertul este rodul unui util dialog intercultural susținut de această dată în plan muzical și sprijinit de Administrația Fondului Cultural Național. S-au împlinit zece ani de căutări, de
Momente inedite în sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5136_a_6461]
-
mistuitoare posesiune: "Te dezgolesc și-n brațe îți strâng rotunda noapte/ Lumina cărnii pipăi cu degete de orb/ Și mâna ospătată cu sâni, culege șoaptă,/ Tot trupul cu migală de mângâieri să-ți sorb". Citatul ales de Nicolae Oprea anunță melosul sculptural și stilistica sinesteziilor din "Ultimele sonete ale lui Shakespeare. Traducere imaginară de V. Voiculescu", și nicidecum extremismul erotico-ludic al lui Emil Brumaru, cum susține monograful. . în privința povestirilor scrise în perioada deplinei maturități (1947-1958) și publicate postum, în 1966, cu
Monografie V. Voiculescu by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/9606_a_10931]
-
de la Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea ne-au făcut să simțim într-adevăr că Sărbătoarea Crăciunului este foarte aproape. Un sincer „La Mulți Ani! “ ne-au cântat și copiii din cadrul Corului „Buna Vestire“ din localitatea timișeană Banloc, iar Corul Melos, alcătuit din profesori și studenți de la Facultatea de Teologie de la Universitatea de Vest și condus de Nicolae Codrea, ne-a prezentat un veritabil recital de colinde sfinte. Pe „Moș Crăciun cu plete dalbe“ ni l-au adus copiii din cadrul Grupului
Agenda2003-52-03-gen6 () [Corola-journal/Journalistic/281876_a_283205]
-
decembrie, ora 18, vor cânta, sub bagheta dirijorilor Flóra Tóth, Achim Pele, Hindrich Sándor, Nicolae Belean, lucrări corale din creația românească și universală, Corul de femei „Carmina Dacica”, Corul „Harmonia” al Comunității Baptiste, Corul „Szabolcska Mihály” al Bisericii Reformate, Corul „Melos” al profesorilor de religie din Timișoara. Corul „Laudes Christi” al Bisericii Adventiste de Ziua a 7-a, Corul „Filocalia” al Ligii Tineretului Ortodox și Corul Bărbătesc „Eclasia” al Facultății de teologie a Universității de Vest vor fi protagoniști ai concertului
Agenda2003-49-03-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281790_a_283119]
-
li se scurgă icrele în mare.// Nu vă-ngroziți cînd pietrele trosnesc,/ Și dacă vi se rup de sub picioare,/ Ca oasele de pește călcate din greșeală,/ Să știți că vă aflați lîngă izvoare" (Sturionii). Peisajul funebral e uneori scufundat în melosul îmblînzitor, eminescian, doar părelnic domolit de acesta, vădindu-se cu atît mai terifiant cu cît se prezintă pus în surdină: "Ca ochiul moartei tale e cerul azi, iubite,/ De plumb e neclintirea cu care se înclină,/ Mereu tot mai aproape
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
începe să fie tratat alăturat pleiadei unor Velceanu, Perianu, Șumski, Oschanitzky sau Cuteanu, cu lucrări corale care nu-și propun altceva decât materializarea perceptelor creatoare ale făuritorului operei naționale românești, Drăgoi - anume apelul exclusivist la tezaurul de frumuseți conținut în melosul românesc“. Parastas cu Sabin Drăgoi Se spune că amintirile oamenilor sunt păstrate în sertărașe ale creierului care, cu trecerea timpului, își găsesc din ce în ce mai greu cheia care le deschide. Răzbat la suprafață doar acele amintiri care sunt cu adevărat vii. Importantă
Agenda2003-47-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281732_a_283061]
-
Dintre ale sale, Körössy a ales trei. For Oscar a fost recunoașterea influenței lui Oscar Peterson asupra stilului de cânt al muzicianului român. Tema definitorie din anii ’56-’57, La horă, a rămas din nou o demonstrație de comuniune a melosului românesc tradițional cu melodica de tip jazzistic. Alegând un tempo mai așezat decât în recitalurile anterioare și din anii următori, ca pentru o horă de bătrâni, Iancy Körössy a luminat din nou pe parcursul improvizației virtuțile expresive ale registrelor grav și
CREA?IE ?I DESTIN - IANCY K?R?SSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
bucătăresei Aksinia sau Natascha Petrinsky în cel al pușcăriașei Sonetka), spectacolul a cucerit îndată publicul italian. N-aș fi spus că succesul va fi atât de mare, fiind vorba de o capodoperă "dură" a modernității, cu accent mai puțin pe melosul cantabil și mai degrabă pe forța de ansamblu a construcției, și totuși aplauzele nu s-au sfârșit minute întregi. Definită ca "muzică neurastenică și mic-burgheză" de către "Pravda" din 28 ianuarie 1936, retrasă din spectacol și reluată abia după moartea lui
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
oameni urmărind duetul de acasă, din fața televizoarelor. Cei prezenți în sală le-au aplaudat minute în șir, scrie Mediafax. Românca, elevă în clasa a VIII-a la Colegiul Național "Costache Negruzzi" din Iași și membră a cercului de muzică ușoară "Melos" de la Palatul Copiilor Iași, a fost invitată să evolueze în recital în cadrul concursului "Ti lascio una canzone", o emisiune care se bucură de o mare popularitate în Italia și la care Mădălina a obținut premiul juriului în ediția de anul
Mădălina Lefter, fetiţa-minune, în duet cu Olivia Newton-John la Rai Uno () [Corola-journal/Journalistic/68879_a_70204]
-
care i-a pus-o aerul pe brațe?" (S-a încumetat). Candid-orgolios, Kiropol se ridică deasupra contactelor cu realul invocat spre a-și in-forma el însuși limbajul, spre a-i impune ordinea luxurianta, spre a-l acorda la un lăuntric melos luxos, pentru a suplini astfel "muțenia dulce a cărnii", pentru a-și transforma fierea în "negre parfumuri", pentru a învinge "sarea de pe bolgii", pentru a reține doar "caligrafia de efemere", care operează "în caldă transparență". Versul sau are adesea o
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
i-ar fi dăruit propria liră, era atît poet cît și cîntăreț, să nu uităm că Euterpe inspira deopotrivă poezia lirică și muzica. Inițial, poezia a fost cîntare nu doar la figurat, ci și la propriu. O creație fixată în melos înainte de a fi fixată în literă (scrierea riscînd a produce alienarea gîndului genuin, conform opiniei lui Platon). Nu întîmplător, Cezar Ivănescu dă spectacole de poezie cîntată, cu acompaniament de instrumente muzicale, împrumutînd stihului vocea sa de-o armonie virilă, de
Poezia lui Cezar Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17243_a_18568]
-
să plec (Legănări). „Emoția” d-sale e circumscrisă în principal de toposul urban (Emoție de primăvară). Se produce o sciziune în sistemul retrospectiv în cauză, legată de introducerea unui trecut „cult”, care se cumpănește fin cu cel ancestral, folclorizant. Un melos specific înfioară o sală de bal, stil mitteleuropean (Vechile dansuri). Această simțire fantomatică de orășean totuși recent n-are oare un iz bovaric? Deși invocat deseori, satul constituie îndeobște obiectul unor execuții impresioniste, aidoma pînzei unui pictor care se deplasează
Un limbaj personal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5187_a_6512]
-
vor doborî cu toporul.// Umblă țanțoș cu șapca roșie/ și burduhoșii moșnegi / parlamentarii de mîine.// Atenție:/ vin călăii/ care vor pune pe trunchi/ capul Limbii Române" ( Discurs electoral). Viziunea poetului e una translirică, obiectivă. E cea a patriei care devine melos cu miză cosmică și chiar se propune ca un substitut al transcendenței (modelul îndepărtat îl constituie motivul biblic al robiei babilonice a israeliților, de unde timbrul profetic, incisivitatea rostirii): Au zăpăcit,/ au încurcat pînă și/ lacrima bătrînei măicuțe,/ pînă și apa
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
fantezia autorului ar fi intervenit obnubilând realitatea faptelor. Nici nu se putea de altfel, fiindcă autorul a avut în vedere cea mai dramatică perioadă a vieții sale. Cel care fusese unul dintre cei mai experimentați cercetători, împreună cu Constantin Brăiloiu, ai melosului popular românesc, în slujba căruia se pusese în varii moduri, ca secretar (1928-1939) al Arhivei de folclor a Societății Compozitorilor Români, ca primul director al Institutului de Folclor din București, ca instructor, împreună cu Brăiloiu, al unor formații românești care la
Amintirile lui Harry Brauner by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8338_a_9663]