1,362 matches
-
laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiacă, șocul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemică severă cu hemoglobina sub 7g/dl 18. Embolie pulmonară 19. Sincope 20. Come 21. Abdomen acut 22. Pancreatita acută 23. Septicemie 24. Meningita la copii 25. Encefalita 26. Deshidratare severă 27. Șoc hipotermic 28. Tentative de suicid 29. Intoxicații involuntare 30. Supradozare droguri 31. Convulsii 32. Înec 33. Electrocutare 34. Viol 35. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive 36. Sindrom de coagulare
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
copii până la 3 ani 15. Astm bronșic în criza 16. Insuficienta cardiacă decompensată 17. Colică biliară, renală, abdominală 18. Sindrom subocluziv 19. Hernii ștrangulate fără abdomen acut 20. Apendicită acută fără abdomen acut 21. Anurie 22. Retenție de urina 23. Meningita la adulți, holera, difterie, tetanos, botulism, boala diuretica cu stare generală alterată 24. Agitații psihomotorii sau catatonicii 25. Politraumatisme minore 26. Avort necomplicat 27. Diabet zaharat decompensat 28. Primipara contracții uterine dureroase, sarcina până în luna a VII-a cu contracții
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
laringian, astmul acut grav, bronhopneumonia, pleurezii cu lichid masiv, hipoxia cardiacă, șocul cardiogen, edem pulmonar acut, hipoxia anemică severă cu hemoglobina sub 7g/dl 18. Embolie pulmonară 19. Sincope 20. Come 21. Abdomen acut 22. Pancreatita acută 23. Septicemie 24. Meningita la copii 25. Encefalita 26. Deshidratare severă 27. Șoc hipotermic 28. Tentative de suicid 29. Intoxicații involuntare 30. Supradozare droguri 31. Convulsii 32. Înec 33. Electrocutare 34. Viol 35. Coagulopatii (trombocitopenii, hemofilii, epistaxis) cu hemoragii masive 36. Sindrom de coagulare
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
copii până la 3 ani 15. Astm bronșic în criză 16. Insuficiență cardiacă decompensată 17. Colică biliară, renală, abdominală 18. Sindrom subocluziv 19. Hernii ștrangulate fără abdomen acut 20. Apendicită acută fără abdomen acut 21. Anurie 22. Retenție de urina 23. Meningita la adulți, holera, difterie, tetanos, botulism, boala diuretica cu stare generală alterată 24. Agitații psihomotorii sau catatonice 25. Politraumatisme minore 26. Avort necomplicat 27. Diabet zaharat decompensat 28. Primipara contracții uterine dureroase, sarcina până în luna a VII-a cu contracții
NORME METODOLOGICE*) din 16 ianuarie 2003 de aplicare a Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale spitaliceşti, îngrijirilor la domiciliu, serviciilor medicale de urgenţă şi tranSport sanitar, precum şi a serviciilor de recuperare a sănătăţii, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147760_a_149089]
-
o singura limbă. Tipuri și cauze ale hipoacuziei Hipoacuzia postneonatală Chiar dacă hipoacuzia diagnosticată în perioada postneonatală este adesea dobândită, nu trebuie omisă eventualitatea unui defect congenital. Hipoacuzia neurosenzorială poate fi secundară unor infecții postnatale, precum oreionul, pojarul, rubeola, encefalita si meningita, fistulelor periganglionare, traumatismelor craniene sau utilizarii unor medicamente ototoxice (aminoglicozidele, diureticele de ansa, retinoizii, antimalaricele si cisplatina). Otita medie supurată este cea mai frecventă cauză de hipoacuzie dar și cea mai frecventă afecțiune a copilăriei, cu excepția infecțiilor acute de căi
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
înainte sau în timpul sarcinii, sau complicații la naștere), traumă acustică (expunerea continuă și excesivă la sunete puternice sau expunere scurtă la un sunet de impact poate cauza o hipoacuzie neurosenzorială (artificii și pistoale), infecții ( boli cum ar fi pojarul, oreionul, meningita sau tusea convulsivă (tusea măgărească). Pretutindeni în lume, părinții copiilor cu deficiențe de auz își pun întrebarea dacă o operație ar putea rezolva problema copilului lor. Implantul cohlear este o operație care are atât beneficii, cât și limite. În momentul
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
marchează o nouă etapă în istoria bolilor infecțioase. Progresele științelor medicale, dezvoltarea industriilor medicamentelor antimicrobiene și ale vaccinurilor, au permis dispariția unor boli carantinabile (ciuma, variola), controlul unor epidemii (rujeola, poliomielita, difteria etc.) și scăderea mortalității unor boli infecțioase grave (meningite, pneumonii, septicemii, endocardite). Aceste considerații au încurajat opinia că "avem mijloacele pentru ca în scurt timp să eradicăm bolile infecțioase!" (W. Stewart, Ministru al Sănătății SUA, 1967). Relaxarea vigilenței în domeniul bolilor infecțioase s-a dovedit o atitudine incorectă și chiar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
distrug bacteriile corespunzătoare spectrului de activitate, în timp ce bacteriostaticele inhibă doar creșterea bacteriană. Deși activitatea bacteriostatică poate fi suficientă pentru tratamentul majorității infecțiilor, efectul bactericid este necesar în cazul pacienților cu imunodepresii, cu infecții localizate în situsuri anatomice normal sterile (ex. meningite, endocardite) și în cazul unor infecții specifice (ex. infecții complicate cu Stafilococ auriu). Mecanismele de acțiune ale antibioticelor sunt clasificate în funcție de țintele terapeutice. Inhibiția peretelui celular este realizată de bacitracină, glicopeptide și beta lactamine. Spre deosebire de celulele umane, membrana bacteriilor are
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
stafilococice toxice, erupțiile medicamentoase sau eritemul solar. Complicații Complicațiile scarlatinei sunt de natură toxică, septică sau imunologică. Complicații toxice: șocul toxic, artrita, miocardita, hepatita, nefrita, encefalita Complicații septice: de vecinătate adenita, otita, sinuzita, flegmonul amigdalian la distanță septicemia, pneumonia, artrita, meningita, abcese cerebrale, hepatice, etc. Complicații imunologice tardive (bolile poststreptococice): reumatismul articular acut, glomerulonefrita acută difuză, eritemul nodos, coreea, uveita. Tratament Scarlatina este o boală cu izolare obligatorie în spital. Tratamentul vizează aspecte etiologice, patogenice, simptomatice și igieno-dietetice. a. Tratamentul etiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
boli degenerative cerebrale Hematologice: purpură trombocitopenică, anemie Greutate mică la naștere. Rubeola congenitală evolutivă este infecția generalizată a nou-născutului , care se menține contagios timp de 6 12 luni. Manifestările rubeolei congenitale evolutive pot fi hipotrofia, adenopatiile, hepatosplenomegalia, icterul, pneumonia, miocardita, meningita, trombocitopenia, anemia hemolitică, leucopenia. Decesul afectează 1/ 5 cazuri. Diagnostic Diagnosticul rubeolei se bazează pe criteriile: Epidemiologic: contact infectant și receptivitate Clinic: adenopatii +/erupție + semne generale ușoare Hematologic nespecific: leucopenie, plasmocitoză, atipii limfocitare Virusologic: o izolarea virusului din exudat faringian
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
asociază localizărilor extracutanate și apar mai ales în condiții de imunodepresie. Complicațiile neurologice se înregistrează mai ales la copii. Ataxia cerebeloasă și inflamația benignă a meningelui apar după aproximativ 21 de zile de la debutul erupției. Alte complicații neurologice posibile sunt meningita, encefalita, mielita transversă, sindromul Guillain-Barre sau sindromul Reye. Pneumonia variceloasă este cea mai serioasă complicație a varicelei, apărând mai frecvent la adulți (20%), cu severitate deosebită la gravide. Caracteristicile pneumoniei variceloase sunt debutul între a 3-a și a 5
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sau nevralgie postherpetică. Durerea asociată sau nu cu tulburări de sensibilitate (hipo sau hiperestezie) persistă mai multe luni după remisiunea erupției zosteriene, la peste 50% dintre pacienții peste 50 de ani. Alte complicații neurologice ale herpesului zoster pot fi: monopareze, meningite, encefalite, mielitele. Angeita granulomatoasă este rară și se manifestă prin hemiplegie contolaterală, diagnosticată prin arteriografie cerebrală. Complicațiile herpesului zoster oftalmic pot fi: keratita, iridociclita, glaucomul secundar. Diseminarea generalizată a leziunile veziculoase este denumita „varicelizare”, indicând un risc de 5-10% pentru
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
virală. Riscul etiologiei streptococice în faringitele infecțioase poate fi estimat pe baza scorului Centor modificat, recomandat de anumite ghiduri de terapie. Complicații Complicațiile anginelor pot apare prin: Extinderea în vecinătate a procesului inflamator: adenita sau adenoflegmonul, otita, laringita, bronșita, sinuzita, meningita Suprainfecția bacteriană sau micotică Mecanism toxic: nefrita “in focar” Mecanism imunalergic: eritemul nodos (postviral sau postbacterian), purpura Henoch Schonlein (postviral sau postbacterian), glomerulonefrita acută, RAA (poststreptococic). Tratament Intervențiile de management pentru anginele infecțioase sunt: Igieno-dietetice: adaptarea dietei la toleranță și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt creșterea nivelului seric al enzimelor hepatice (ALAT, fosfataza alcalinei), creșterea bilirubinei, prezența crioglobulinelor. Diagnostic diferențial Diagnosticul diferențial al MNI se analizează în funcție de manifestările clinice predominante. Complicații Complicațiile mononucleozei infecțioase sunt: Hematologice: anemie aplastică, anemie hemolitică, trombocitopenie Neurologice: sindromul Guillain-Barre, meningită, encefalită, mielită, nevrită Cardiace: miocardita, pericardita Respiratorii: pneumonia interstițială, insuficiența respiratorie obstructivă Ruptura splenică Suprainfecțiile bacteriene. Sindromul de oboseală cronică se asociază frecvent infecției cu virusul Epstein-Barr și poate fi considerat o complicație a MNI, deși etiopatogenia sa este insuficient
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
auriu, H. Influenzae, Streptococus pneumoniae sau bacili gram negativi. Se manifestă după 5-7 zile de boală, cu reapariția febrei, tuse, dispnee. În cursul gripei se pot exacerba bolile cronice pulmonare: BPOC, astm, mucoviscidoză. Complicațiile extra-respiratorii sunt: Cardiace: miocardita, pericardita Neurologice: meningita, encefalita, poliradiculonevrita, nevritele periferice, sindromul Reye Miozita cu mioglobinurie. Gripa apărută la gravide poate determina malformații, mai ales dacă boala apare în primul trimestru de sarcină. Diagnostic Diagnosticul gripei se bazează pe date epidemiologice, clinice și etiologice. Contextul epidemiologic, dovedit
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
infecției urliene este de regulă anunțată de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de creșterile febrile. Localizările neuro-meningeale pot fi primele manifestări ale infecției urliene sau pot apare secundar parotiditei, după prima săptămână de la debut. Virusul urlian este una dintre cele mai frecvente cauze ale meniningitelor virale. Meningita urliană corespunde tabloului general al meningitelor virale și se manifestă clinic prin febră, cefalee, fotofobie, vărsături, semne de iritație meningeană (vezi și capitolul 11). Encefalita urliană este rară și se poate manifesta precoce, prin invazia directă a virusului, sau tardiv, prin mecanism imun de demielinizare postinfecțioasă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cefalee, simptome digestive, mialgii, artralgii. Semnele clinice respiratorii sunt necaracteristice. Pneumonia se poate complica la nivel locoregional prin abcedare sau prin extindere pleurală (pleurezie serofibrinoasă, purulentă). Formele severe se pot complica cu insuficiență respiratorie, șoc septic, bacteriemie, diseminări bacteriene secundare (meningite, artrite), decompensarea bolilor preexistente (diabet, insuficiența renală, cardiacă). 7.6 Tablou radiologic Din punct de vedere anatomo-radiologic se disting trei tipuri de pneumonii: pneumonia lobară, pneumonia interstițială și bronhopneumonia. 7.7 Diagnostic Diagnosticul complet al pneumoniei parcurge trei etape. A
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pneumoniilor bacteriene. Manifestările tipice sunt: debutul brusc cu frison, febră, junghi toracic, polipnee, tahicardie, tuse seacă inițial, apoi cu expectorație purulentă sau ca “jeleul de coacăze”. Aspectul radiologic este de condensare lobară. Complicațiile pot fi: insuficiența respiratorie, abcesul pulmonar, pleurezia, meningita, septicemia. Tratamentul antibiotic de elecție pentru tulpinile sensibile este Amoxicilina 1g X 3/zi. Având în vedere extinderea rezistenței la β-lactamine, se apreciază că există riscul pneumococului rezistent dacă pacientul a primit tratament cu β-lactamine in ultimele 3 luni sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
izolate. Pneumonia cu Pseudomonas aeruginosa se întâlnește predominant la bronșitici cronici tratați în antecedente cu antibiotice, sau ca infecție nozocomială. Evoluează adesea sever, cu complicații. Pneumonia cu Haemophilus influenzae este de tip difuz și apare specific la copii, frecvent asociată meningitei, epiglotitei sau otitei. Pneumoniile virale Pneumoniile virale sunt caracterizate clinic și radiologic de afectarea țesutului pulmonar interstițial. Unele aspecte legate de manifestările pneumoniilor virale pot fi sugestive pentru etiologie. Evoluția pneumoniilor interstițiale este favorabilă cu excepția sugarilor și imunodeprimaților. Diagnosticul etiologic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cardiace asurzite, puls bradicardic, discordant cu febră. Perioada de declin corespunde săptămânii a patra de boală, odată cu scăderea febrei, atenuarea stării tifice și revenirea apetitului. Complicații Complicațiile febrei tifoide sunt: Digestive: hemoragia intestinală, perforația intestinală Cardiovasculare: miocardita, tromboflebita Neurologice: encefalita, meningita, poliradiculonevrita Diseminări (abcese) osteo-articulare, splenice, etc. (rare). Hemoragia intestinală apare între zilele 10-16, prin ulcerarea unui vas sau prin capilarită toxică, fiind “anunțată” de scăderea bruscă a febrei, tahicardie, paloare, hipotensiune, extremități reci, senzație de sete, melenă. Perforația intestinală apare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
au valoare orientativă: leucopenie cu limfocitoză, aneozinofilie, anemie. Viteza de sedimentare a sângelui este normală, dar poate crește în complicații. Diagnosticul diferențial se poate face cu septicemia, endocardita, tuberculoza, malaria, mononucleoza infecțioasă, leptospiroza, unele neoplazii, apendicita, colecistita, nefrita, pleurezia, encefalita, meningita. Tratament Bolnavii și contacții de febră tifoidă se izolează și se tratează în spital. Tratamentul etiologic empiric recomandat pentru febra tifoidă este Ceftriaxona 1-2 g/zi iv, timp de 7-14 zile. Pentru tulpinile sensibile, tratamentul de primă intenție recomandă Ciprofloxacina
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nespecifice, care nu permit diferențierea între diferitele tipuri de enterovirusuri și nici față de alte infecții virale. Astfel de manifestări nespecifice sunt infecții acute de căi respiratorii superioare, sindrom pseudogripal (“gripa de vară”), diaree, exanteme febrile asociate sau nu cu adenopatii, meningite acute limfocitare benigne, paralizii de tip polio. Unele manifestări clinice sunt relativ specifice pentru anumite tipuri virale și pot sugera etiologia. Diagnostic Diagnosticul enterovirozelor se bazează pe manifestările clinice compatibile, pe datele epidemiologice (atunci când pot fi identificate) și pe datele
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se poate face direct, din secreții faringiene, materii fecale, sânge, prin izolarea pe culturi celulare sau prin tehnici de identificare a ARN viral (PCR). Diagnosticul indirect se bazează pe identificarea și titrarea anticorpilor specifici din ser și lichid cefalo-rahidian (în meningite). Tratamentul este simptomatic și igieno-dietetic. Nu există tratament antiviral specific. 9.4 Poliomielita Definiție Poliomielita este o boală infecțioasă epidemică, contagioasă, determinată de poliovirusuri, cu manifestări variate, de la forme inaparente la paralizii impresionante. Epidemiologice În prezent, poliomielita se întâlnește sporadic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sexul masculin, deficitele imunologice, eforturile mari, injecțiile intramusculare cu 2-4 săptămâni înaintea debutului, amigdalectomia. Incubația este de 714 zile (335 zile). Perioada de invazie (“boala minoră”) durează 3 6 zile și se manifesta prin febră, faringită, tulburări digestive, mialgii, rahialgii, meningită cu disociație citoalbuminică în LCR. Sindromul dureros este predominant în acest stadiu. Perioada de stare (paralitică, “boala majoră”) durează 10-14 zile și se manifestă prin mono-/ bi-/ tetra-/plegii, paralizii ale nervilor cranieni. Interesarea nervilor cranieni IX și X determină
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]