810 matches
-
totul, nu a lăsat mai nimic din orgoliile și patimile pe care le-a declanșat. Dar chiar și așa, vreau să cred că acele „încrucișări” de idei și emoții și-au avut rostul, au fost necesare, pentru că au lucrat în mentalul unor grupuri de la noi și, mai cu seamă, „au operat” în conștiința tinerilor, contribuind la o emancipare spirituală încă insuficient evaluată. Poate doar bănuită. Spun asta pentru că libertatea politică a teritoriului dintre Prut și Nistru, ca și șansele democrației în
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
prețuiește și mă respectă mult. Două mesaje de acest gen, primite la redacție din partea unor prieteni ai revistei Contrafort, repun în actualitate sintagma „nu e momentul”, cu funcții protectoare și strategice, care și-a făcut loc, după ’89, și în mentalul unor oameni cu un IQ ridicat, altfel obișnuiți să judece curajos și independent viața. Deoarece țin la respectul și prețuirea pe care mi le arată, îi informez și pe această cale pe cei doi prieteni ai revistei, că nu voi
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
un fel de șopîrlă. Această formă îi permite să descopere "din interior" ce înseamnă să fii om. Linia narativă stabilește o confruntare între limitele unui simț al umanității redus la un individ și recunoaștea de către ceilalți, care îl definește în mentalul poststructuralist. Așadar, retorica narativă a unui NP este aici indicată de adăugirea: (Eu narez: (Susțin în mod autobiografic:)) M-am simțit oarecum obosit în acea zi. Să ilustrez prin trei exemple care aduc în scenă copii. Comparați următorul extras dintr-
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
lui parlamentar, a plecat la Grupul PSD. 2 Din rațiuni de spațiu vom folosi prescurtările următoare: DD (Dan Diaconescu), DDTV (Televiziunea Dan Diaconescu), PP-DD (Partidul Poporului-Dan Diaconescu) care la rândul lor au și ele valoare simbolică intrând mai facil în mentalul colectiv. 3 Apud Andrei, Pleșu, Dilemă veche, nr. 593, 25 iunie - 1 iulie 2015, nr. www.egiptul.ro/index/andrei-plesu-despre-dan-diaconescu ("Dacă România poate fi echivalata cu "fanii" OTV, atunci avem dreptul să spunem că România este o amenințare la adresa propriei
[Corola-publishinghouse/Science/84981_a_85766]
-
că există o cronologie riguroasă a întrebărilor și răspunsurilor. Întrebările și răspunsurile de care amintește un teoretician precum Cornelius Castoriadis apar în chiar procesul de constituire a socialului 211, sub forma unor semnificații care sunt localizate în imaginar sau în mentalul colectiv al unei comunități. Funcțiile pe care le îndeplinesc aceste semnificații sau înțelesuri localizate la nivelul imaginarului debutează prin circumscrierea identității grupului sau a colectivității, prin anunțarea existenței acesteia, urmată de definirea și dezvoltarea unei imagini, a unei reprezentări cu privire la
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și pe noi - mi-a spus el -, de ce nu încercați să scrieți un roman de popularizare a figurii luptătorului anticomunist, un text construit după rețeta unui best-seller (Umberto Eco adaptat à la roumaine), astfel încât un asemenea text să pătrundă în mentalul românesc definitiv și să ia amploarea unui model etic? Propunerea făcută mie de unul dintre studenții de la Litere de a scrie un best-seller despre partizanii români anticomuniști, care luptaseră în munți în perioada stalinistă, dar și după, m-a luat
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
arme, ci ironie și umor. Dar nici ironia, nici umorul nu i-au scutit de maltratări, arestări și batjocură. Poate că povestea fenomenului „Piața Universității 1990” ar merita și ea să constituie subiectul unui roman (best-seller!) care să pătrundă în mentalul românesc! Dar cine să se încumete să o scrie? Proclamația de la Timișoara și legea lustrației La 11 martie 1990 a fost lansată public Proclamația de la Timișoara, documentul civic și politic cel mai important din 1990, după epuizarea revoluției din decembrie
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
fost corect ca lucrurile să ia această turnură, ci doar că Ceaușescu a fost lichidat exact în formula pe care, în libertate, o tutela el însuși. Ca dictator fusese lipsit de scrupule, tribal, maladiv de ambițios; a fost demonizat de mentalul colectiv și comparat cu tot soiul de alte figuri sângeroase din istoria omenirii. Or, nu era nevoie de așa ceva, întrucât prestația lui fusese îndeajuns de sumbră și violentă, din pricina caracterului său sangvinar și primitiv. În ce-l privește pe Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
mai poate fi un fel de cârlig care să constituie o captatio benevolentiae pentru ca tinerii să fie interesați de recuperarea istoriei României. Cea care ar putea interesa (dar și pentru aceasta sunt necesare diverse strategii de atragere și adaptare la mentalul tinerilor) ar putea fi eventual o memorie istorică, informativă. Întrebarea pe care o puneam atunci (și o pun și acum) este următoarea: De ce nu am putea avea, totuși, o memorie care să îmbine emoționalitatea cu informația, o memorie etică, o
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
menționare tardivă a viziunii divine demonstrează că ea era resimțită ca secundară, în ciuda tuturor eforturilor pioase : adevărata fericire a Paradisului este reunirea cu cei dragi. Erodînd tendința marilor instituții ale modernității de a-și subordona individul, modernitatea tîrzie a curățat mentalul european de transcendențele obiectivate și mai ales de încrederea în asemenea obiectivări. Singura instanță creditată ca purtătoare de transcendență în raport cu socialul și cu istoria rămîne persoana umană. De aceea, libertatea ei este totală. Să fi dispărut însă odată cu transcendențele obiectivate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
într-o atmosferă culturală care considera posibil, poate chiar firesc, deși dificil, accesul la acest domeniu al realului. Nu mai avem concepția despre lume, trama socială, instituțiile, efervescența doctrinelor, spectacolul ritualurilor și al gesturilor simbolice, nu mai avem recunoscute de mentalul colectiv personajele care, dedicate acestui domeniu, îi dădeau vizibilitate publică, îi puneau în scenă obiectivitatea. Construcția modernă a ființei umane se dezinteresează de etajul propriu-zis universal al omului, îl lasă în seama convingerilor individuale și a credinței practicate în Biserici
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
în mirabilia colecționate din jurnalul de dimineață, printre care se pot afla un drog al adevărului obținut pe cale chimică sau capacitatea savanților de a transforma un om în broască injectîndu-i în glande substanțele potrivite. Totuși, ajuns la vîrsta lui tîrzie, mentalul modern amestecă un pic de moderație în venerația lui față de știință. Obișnuit de acum cu structurile explicative și cu extraordinara tehnologie pe care ea i le pune la îndemînă, începe să se teamă de anumite pericole bine mediatizate (degradarea planetei
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2 După ce fusese subordonată statului în cursul secolului al XIX-lea, religia a fost
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
perspectivei, temporalității și receptării spectacolului cinematografic sau de televiziune în maniere identice. Pentru a explora asemenea aspecte, sunt analizate comparativ, filmul The Wizard of Oz și serialul de televiziune Lost. Unul dintre aceste aspecte se referă la modurile în care mentalul folosește schemele cognitive pentru a construi narațiunea vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
vizuală. Mittell arată că povestea dintr-un spectacol cinematografic, deși pare să se desfășoare într-o lume diegetică plasată pe ecran, este o construcție mentală. The Wizard of Oz nu prezintă niciodată vrăjitoarea sub casa în care locuiește Dorothy, dar mentalul spectatorului asamblează povestea în așa fel încât acest eveniment este inclus în seria întâmplărilor. Mecanismele inferențiale procesează o serie de indicii cum ar fi reacția personajelor care exclamă: ". Filmul nu prezintă moartea vrăjitoarei în mod explicit dar oferă suficient material
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
spațiul în care cititorul pătrunde în timpul lecturii. Există protocoale de lectură care deschid spații virtuale ramificate ca în proza postmodernă sau spații liniare ca în romanele clasice. Ryan crede că hărțile formelor spațiale figurează rețeaua de conexiuni care apare în mentalul cititorului atunci când textul este privit din perspectivă atemporală și totalizatoare. Acest gen de conexiune este ilustrat prin referirea la harta formelor spațiale construită de Franco Moretti care analizează relațiile dintre personajele romanului Educația sentimentală de Gustave Flaubert. Moretti construiește o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
continuă este structurată nu pe o tranziție treptată, ci pe schimbări bruște în care perechi separate de scene cinematografice apar alăturate într-un aranjament parataxic și creează între ele un interval lacunar, un decalaj perceput ca element dinamic care solicită mentalul mai degrabă decât ochiul, să treacă de la o asociere spațio-temporală, la următoarea. Este o tehnică asemănătoare montajului, folosită de Serghei Eisenstein care asociază, în film, imagini disparate, pentru a comunica sensuri cinematografice puternice. Dincolo de importanța pe care angajamentul activ al
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Boemiei) apoi subterfugiile diplomatice (inclusiv Pactul sovieto-german din 23 august 1939) coroborat cu agresarea Poloniei la vest de către Wehrmacht (1 septembrie 1939) și la est de Armata Roșie (17 septembrie 1939), România ajunge în primul plan al primejdiei războiului. În mentalul românesc, esența politicii externe conform tradiției a fost exprimată prin teamă pentru tot ce vine de la Răsărit (Moscova și regimul ei bolșevic) și prin dorința de alianță cu Occidentul, deoarece simboliza „voința și puterea de a apăra granița de est
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cele mai bine crescute și dezvoltate. Există însă și aici variante de interpretare care neagă direct teoria ce echivalează pe teroriști cu securiștii. Două dintre ele aparțin lui Mihai Ungheanu și lui Viorel Roman. Primul susține direct că identificarea în mentalul social românesc a teroriștilor cu Securitatea este o eroare. Nici pînă astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților" (M. Ungheanu, op. cit., p.12). Cel de-al doilea
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
facilă a unor noi mituri lansate în postcomunism care departe de a stimula inhiba spiritul critic, participative ori solidarizarea pe considerente umaniste etc.. Sistemul de educație, mass-media nu au reușit să inculce la nivelul societății civile valorile societății democratice moderne. Mentalul colectiv nu este structurat pe un sistem de roluri și valori sociale care să fie inspirate de principiile modernizării și care au fost formulate încă de la revoluția franceză: libertate, egalitate, fraternitate. Desigur cu nuanțele și dezvoltările pe care le-a
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
cu nuanțele și dezvoltările pe care le-a generat experiență istorică a secolului XX, inspirat definit de istoricul Eric Hobsbawm ca fiind secolul extremelor. Un secol din care democrația cu corolarul sau libertatea individului (a cetățeanului) a iesit consolidată. Atât timp cât mentalul colectiv este mai degrabă tradiționalist, persistă o dificultate de sincronizare la bunele practici ale "locurilor memoriei" din Europa occidentală. Un alt sondaj de opinie, reiterat mai mulți ani, subliniază lipsa de informare și cunoaștere istorică asupra temelor mari ale istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
fost al întregii societății și nu putem scăpa de consecințele sale prin radicalism și prin prezervarea sau adâncirea fracturii pe care ne-a lăsat-o. Monologul a impus comunismul și nu prin monologuri paralele pot fi eliminate urmele sale din mentalul colectiv, ci prin cel mai mare dușman al regimurior totalitare: dialogul. Radicalii anticomuniști ar putea vedea în asta o invitație la "împăciuitorism", fapt ce ar dovedi gradul în care sunt afectați de gândirea captivă. În ianuarie 2014, am lansat proiectul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
autorității etc.). Violență simbolică și campaniile electorale Termenul de "violență simbolică" a fost introdus de Pierre Bourdieu, în opinia căruia lumea socială funcționează ca un sistem de relații de putere simbolică. Prin intermediul mass media, puterea politică încearcă să determine în mentalul colectiv o serie de reprezentări asupra lumii, care să conducă indivizii la acțiuni conform așteptărilor și intereselor politicului. "Formele simbolice (vizuale, verbale) poartă violență politică a acestuia"6. Violență simbolică se distinge prin două caracteristici majore: nu este percepută sau
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
sus menționat ar putea conduce la ideea că tipul acesta de manifestare nu cauzează prejudicii, dar Bourdieu consideră că faptul de a fi indirect îl face mai perfid ca instrument de represiune. Urmând această linie, dominația este structurată profund în mentalul clasei dominate printr-un schimb autoritarist și, consideră Andrew Smith, orice act de rezistență presupune, de fapt, existentă și recunoașterea dominației înseși 8. Violență simbolică este o formă de impunere și de conservare a unui sistem de dominație socială. Prin intermediul
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
conceptuale). Fig. 1. Cadranele mediatice Fig. 2. Dicționar aferent cadranului 1- Atribuirea responsabilităților unor actori economici Pasul următor a fost aplicarea acestui dicționar analizei discursului din cele două dezbateri electorale, pentru a constata manifestările violenței simbolice, ca reprezentări sociale în mentalul colectiv. Cele mai frecvente referințe au fost cele legate de Atribuirea responsabilității unor actori politici, cu temele votul în diaspora (organizarea defectuoasă a alegerilor pentru românii din diaspora, încălcarea unui drept constituțional) și lupta anticorupție (eliminarea imunității parlamentarilor, oameni politici
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]