1,091 matches
-
inamicul, sau în cel mai rău caz înainte ca el să aibă timpul a se instala în lucrările de fortificație existente pe înălțimile trecătorilor de pe granițe"”. În acest scop urmau să fie atacate succesiv forțele românești care apărau trecătorile Carpaților Meridionali, în vederea ocupării prin surprindere a uneia dintre acestea și facilitarea astfel a trecerii grosului forțelor germane la sud de Carpați. Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate
A doua bătălie de la Oituz (1916) () [Corola-website/Science/335716_a_337045]
-
din Cluj-Napoca. Tema tezei de doctorat este: „Ortodoxie și erezie în Biserică Primară”, sub îndrumarea PC Pr. Prof. Vasile Leb; - februarie 2002-aprilie 2004: preot duhovnic la Mănăstirea Nașterea Maicii Domnului” din Ciucea; - aprilie 2004: transferat în Mitropolia Europei Occidentale și Meridionale, la Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci” Malvialle, Franța; - aprilie 2004 -octombrie 2005: a fost preot slujitor la Mănăstirea Înălțarea Sfintei Cruci” Malvialle, Franța; - noiembrie 2004 -prezent: responsabil și pentru parohia de la Toulouse; - noiembrie 2005 -prezent: stareț la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului
Timotei Lauran () [Corola-website/Science/313266_a_314595]
-
peste 800 m altitudine), 42% de dealuri și podișuri (200-800 m altitudine) și 30% de câmpii (sub 200 m altitudine). Relieful este axat pe arcul Carpaților. În centrul teritoriului se află Podișul Transilvaniei, înconjurat de lanțurile muntoase ale Carpaților Orientali, Meridionali și Occidentali, la exteriorul cărora se întind, ca o treaptă mai joasă, podișuri și câmpii, către care trecerea se face prin intermediul dealurilor subcarpatice. Diversitatea tipurilor genetice de relief este caracteristică și spațiului românesc. Relieful structural este pus în evidență de
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
în ariile de orogen, alături de care evoluează relieful vulcanic și cel grefat pe roci metamorfice. Pe spațiile mai joase se afla relieful dezvoltat pe argile, marne, nisipuri și depozite leossoide. Relieful glaciar este bine reprezentat în părțile înalte ale Carpaților Meridionali și în Munții Rodnei, prin circuri glaciare, în timp ce relieful periglaciar este distribuit, în mod variat, pe întreg teritoriul țării. De asemenea, relieful fluviatil și cel litoral au o reprezentare specifică pe teritoriul României. Carpații Românești se extind ca un inel
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654 m. Carpații românești se împart în trei mari grupe: Dealurile și podișurile României reprezintă un ansamblu regional, complex
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
și se suprapune rezervației naturale Lacul Tătarilor. Aria protejată reprezintă o zonă de pășuni și mlaștini oligotrofe (încadrată în bioregiune continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea nordică a Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali) în Țara Făgărașului. Aceasta adăpostește o gamă variată de vegetație și faună specifice turbăriilor. Situl conservă un habitat natural de interes comunitar de tip: "Comuntății depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase" și protejează un amfibian (aflat pe lista roșie a
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). În secolele VIII-X este adoptat creștinismul (catolicismul), slovenii stabiliți în extremitatea nord-vestică a lumii slave meridionale, ducându-și existența într-un spațiu cultural-politic german. Comitatele și ducatele se constituie din secolul X, dependente de Imperiul Roman, sunt anexate treptat de casa de Habsburg: Steiermark (Štajertska - 1280), Karinthia (Koroška - 1383), Kraina (Kranjska - 1335), Triest (Trst - 1383), Görz
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
unor familii puternice legate de Casa de Bourbon precum Fortunato și Aquilecchia din Melfi, Crocco a comandat aproximativ două mii de oameni, majoritatea persoane fără proprietăți și dezamăgite de noul guvern italian, precum și foști militari al regimului bourbonic, veterani ai armatei meridionale desființată și simplii bandiți. La conducerea unei armate puternice, având locotenenți ca : Ninco Nanco, Giuseppe Caruso, Caporal Teodoro și Giovanni "Coppa" Fortunato, Crocco a pornit la atac sub steagul bourbonic, răsturnând câteva zone din sud și constituind un pericol pentru
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
răspândit în România, ipoteza cea mai plauzibilă este cea a lui I. Bogdan. Caracterul comun al acestei denumiri se putea forma doar pe baza unui onomastic slavo-român „Gal” căruia i s-a adăugat sufixul „aț”, formă destul de răspândită în slava meridională. Rădăcina „Gal” aparține fondului de cuvinte slave, având sensul de „murdar” sau „noroi”, care, ulterior, a suferit o transformare semantică, căpătând înțelesul de „negru”. Astfel, adjectivul „Gal”, prin sufixul „aț” s-a substantivizat. Stema orașului Galați este un scut tăiat
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Substantivele "muntean" ("munteni") și "montaniard" ("montaniarzi") desemnează locuitorii permanenți ai munților, respectiv pe cei care sunt frecvent prezenți ca oaspeți a muntelui în calitate de iubitori ai acestuia. Munții României sunt Munții Carpați (cu cele trei subdiviziuni ale lor, Carpații Orientali, Carpații Meridionali și Carpații Occidentali). În istoria Terrei, munții s-au format și au dispărut continuu, înălțându-se semeți doar pentru a fi apoi erodați și transformați în banale dealuri. Cei mai înalți sunt cei mai tineri. le Everest a început să
Munte () [Corola-website/Science/300217_a_301546]
-
Dunării. S-a format în urma mișcărilor larmice de la sfârșitul cretacicului, a funcționat ca o arie de sedimentare de la începutul paleogenului până la cuaternar, când a fost colmatată și ușor înălțată, ca urmare a ridicării zonei cristalino-mezozoice a masivelor muntoase din Carpații Meridionali, cînd în fața acestora s-a format o depresiune premontană cu rol de avanfosă, care a funcționat în paleogen și neogen. Fundamentul acesteia este constituit din formațiuni cristaline de tip carpatic, scufundate la mii de metri. În sud se delimitează față de
Depresiunea Getică () [Corola-website/Science/320265_a_321594]
-
glebă neagră nuanțată prin nervuri fini și roz-albicioși, miros înțepător metalic, gust neplăcut), "Scleroderma bovista" (otrăvitor, cuticulă aproape netedă, gălbui portocalie, glebă de violet închis, picioruș), "Scleroderma cepa" (tânăr comestibil, cuticulă mai netedă, are picior deseori acoperit de frunziș), "Scleroderma meridionale" (tânăr comestibil, mai deschis, are picior deseori acoperit de frunziș), "Scleroderma verrucosum" (otrăvitoare, mai închisă, brun-roșiatică la culoare, miros de gaz metan, având un picior scurt) sau "Tuber aestivum", (foarte gustos, cuticulă negricioasă, acoperită de negi negrii, piramidali, crește subteran
Buretele cerbilor () [Corola-website/Science/336338_a_337667]
-
suprafață de 3.478 hectare. Aria protejată reprezintă o zonă naturală cu un relief bine diversificat (stâncării, crește, vai glaciare, lapiezuri, doline, circuri glaciare, abrupturi calcaroase, avene, goluri alpine, peșteri); păduri, poiene, pajiști și pășuni. Acesta lanțului muntos al Carpaților Meridionali și în special al Munților Bucegi. Rezervatia dispune de mai multe tipuri de habitate naturale de interes comunitar (păduride conifere, păduri dacice de fag, păduri în amestec, pajiști montane, pajiști calcifile alpine și subalpine, fânețe montane, tufărișuri alpine și boreale
Abruptul prahovean Bucegi () [Corola-website/Science/325933_a_327262]
-
fi datată și apariția unor noi populații migratoare. Toponime de genul Iași, Avrig, Arpaș, Porumbac sau Beșimbac (azi rebotezat în „Olteț”) relevă prezența dar și sedentarizarea unor grupuri de alani, pecenegi și cumani pe teritoriul Țării Făgărașului. Avansarea spre Carpații Meridionali, granița naturală a Transilvaniei, și stabilirea temporară, timp de câteva decenii, a hotarelor Regatului Ungariei pe malul nordic al Oltului se produce în prima jumătate a secolului al XII-lea. Linia graniței statale a fost marcată de palisade și de
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
cu caracter insular în Carpații Orientali și Carpații de Curbură, dominante în Carpații Meridionali și Munții Banatului și amestecate în Munții Apuseni. Vulcanismul hercinic se regăsește sub forma unor intruziuni granitice în NV Dobrogei și într-unele granite din Carpații Meridionali și din Munții Apuseni. După fazele intrusive au avut loc și faze efuzive, dar resturile ultimelor au fost îndepărtate ulterior de către eroziune, astfel că parțial intruziunile (sub formă de lacolite, batolite, apofize, stockuri, filoane, etc... - unele alungite pe zeci de
Orogeneza hercinică () [Corola-website/Science/333447_a_334776]
-
până în secolul al XX-lea, când a primit și numele de Machu Picchu. În secolul al XII-lea, enigmatica populație ce-și spunea Inca (Fii Soarelui) cucerea un vast teritoriu în nordul și vestul Americii de Sud, venind de undeva din zona meridională a continentului - nu se știe nici acum cu precizie de unde. Deși nu erau la fel de războinici și necruțători ca aztecii, incașii au cucerit nu mai puțin de 500 de civilizații amerindiene. Nu s-au impus prin cultură (nu cunoșteau nici o scriere
Machu Picchu () [Corola-website/Science/298689_a_300018]
-
critici la adresa regimului lui Ludovic-Filip. La 28 iulie 1841 Edgar Quinet a fost numit, prin ordonanță regală, profesor la prestigioasa instituție franceză de învățământ și cercetare "Collège de France", ca titular al catedrei de „Literaturi și instituții comparate ale Europei meridionale” (primul curs de literatură comparată din lume). Cu ocazia primului curs susținut, el a fost ovaționat de opt ori de studenții și invitații prezenți. Începe o colaborare rodnică cu Jules Michelet, profesor și el la "Collège de France" în acea
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
( , , sau "Pòmòrze" ) este o regiune istorică care se află de-a lungul coastelor meridionale ale Mării Baltice. Este împărțită între Germania și Polonia și se întinde de la estuarul râului Recknitz în vest, prin delta Odrei, la delta Vistulei în est. Grupările etnice predominante în această regiune sunt polonezi, germani și, în extremitatea sa de est
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
din motive tradiționale și nu istorice. Delimitarea granițelor Pomeraniei nu este ușor de făcut, fiindcă din clipa când numele acesta a început să apară în documente regiunea și-a schimbat deseori apartenența politică. Aceasta se referă în principal la frontiera meridională căci limitele la est și vest sunt marcate de râuri - bariere naturale. Pomerania se întinde de-a lungul coastei Mării Baltice, între râul Recknitz și fluviul Vistula. La sud, s-a răspândit până la râurile Warta și Noteć, dar după 1250 frontiera
Pomerania () [Corola-website/Science/299557_a_300886]
-
de Cervantes. În perioada studenției, evoluția sa a oscilat, dar, după ce abandonase Facultatea de Drept din Granada pentru a se instala în Rezidența Studenților din Madrid, s-a întors la Universitatea din Granada și a obținut diploma de avocat. Localizarea meridională a Granadei, care încă păstra vie moștenirea maură, folclorul și caracterul rural, au lăsat urme vizibile în creația lui Lorca, în care se îmbină proza cu romanțele. Don Fernando de los Ríos a fost cel care l-a îndrumat pe
Federico García Lorca () [Corola-website/Science/308137_a_309466]
-
î.Hr.. Cel puțin, după aceea, nu mai se găsesc urme ale limbii osce, limba latină dominând întreaga Italie. este apropiată de limba latină, având structura gramaticală comună. Zona de implantare a limbii osce corespunde părților interioare ale Italiei centrale și meridionale, excluzând regiunile actuale ale Pugliei și ale Calabriei. Osca este, fără îndoială, limba italică cel mai bine cunoscută, după limba latină, prin faptul că a avut o foarte mare difuzare în mai multe regiuni ale Peninsulei Italice. Pe planul vocabularului
Limba oscă () [Corola-website/Science/322599_a_323928]
-
V-a IUCN (parc natural), situată în județul Sibiu, pe teritoriile administrative ale comunelor Gură Râului, Jina, Rășinari și Tilișca. Parcul natural se află în limita sud-vestică a județului Sibiu cu județul Albă, în Munții Parâng, lanț muntos aparținând Carpaților Meridionali, în masivele montane ale Cindrelului cu Vârful Cindrel (2.244 m) și Lotrului cu Vârful Șteflești (2.242 m). Parcul natural a fost declarat arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
Asperulo-Fagetum", Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios, Tufărișuri alpine și boreale, Fânețe montane și Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; ce adăpostesc o mare varietate de floră și fauna specifică Meridionalilor. Floră parcului are în componență specii vegetale (arbori, arbuști și ierburi) distribuite etajat, funcție de structură geologică și geomorfologica, caracteristicile solului, climei, sau altitudinii unde acestea sunt întâlnite. Floră este reprezentată de specii arboricole de zâmbru ("Pinus cembra"), tisa ("Taxus baccata
Parcul Natural Cindrel () [Corola-website/Science/325531_a_326860]
-
învecinează cu mai multe orașe, astfel: în Sud cu orașul Azuga, în Sud-Vest cu orașul Bușteni, în Nord-Vest cu orașul Râșnov iar în Nord cu Municipiul Brașov. Predealul este așezat pe Valea Prahovei, lângă trecătoarea cu același nume din Carpații Meridionali, la altitudinea de 1.060 m, într-o trecătoare între Muntenia și Transilvania. Localitatea are ca delimitări râurile Prahova la sud și Timiș la nord. Orașul este delimitat de 3 masive: Postăvarul, Piatra Mare și Bucegi. În trecut, Predeal a
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
spre sud-est până la dealul Teișului. De aici se îndreaptă luînd direcția vest-est sprijinindu-se spre sud pe slabă treaptă anticlinală de șisturi care separă depresiunea cu sare de anticlinalul de la Ocnele Mari. Făcînd parte din regiunea dealurilor din sudul Carpaților Meridionali, aceste depresiuni slab cutate ce coboară spre sud către Podișul Getic, zona comunei Păușești-Măglași nu poate fi socotita decît un teritoriu prin excelență de dealuri. Această caracterizare este pusă în evidență și de felul cum este repartizata suprafață comunei, având
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]