387 matches
-
Dacă acești dolofani de duzină au acest gust de miere, cum, oare, o fi fiind Mama-Pepenilor? precuvântă Natalia, șefa bucătăreselor. În răstimp, parfumurile miezului fraged mâlul roșu, ca steagul Partidului difuzaseră în fiecare, astfel încât, cu toate că soarele scăpăta spre apus, poftele mesenilor de la Goldana se întețiră și mai aprig. Primul care dădu semnalul insatisfacției a fost Chirpic de la Kotonoaga, care evocă parcimonia chiaburilor, trăitori în Goldana, înainte de venirea democrației populare: Vezâcă, mai sunt isploatatori printre noi!... Să-i raportăm lu' Tovarășului Popescu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sale. Mângâindu-și gânditor mustața-i ruginie, Iuga replică, fără adresă, dând din umeri: Einmal ist keinmal!10 Vocabulele ciudate, ce reproduceau termenul, oarecum inteligibil, mal, din spusa lui Friț declanșară un întreg proces de gândire în rândurile mulțimii de meseni. Mintea lor colectivă ajunse cu gândul colea, la faleza abruptă, de lângă Loturi, sub mal. O lacrimă născu sub geană și rezistența lui Nicanor, armată pe filigranul proiecției inițiale, plesni, la presiunea celorlalți și a propriei curiozități. Puse mâna pe aceeași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
o toarcă în patru, dându-i explicații sibilinice. Din ele, se putea înțelege oculta răzbunare a Pepenoaicei, pentru deturnarea de funcție, suferită din partea goldăneștenilor: existența ei, deși evident vegetală, nu implica menirea de nutriție, ci, pasămite, misiunea de călăuză. Frivolii meseni de la cumetria lui Nicanor Galan, cetățean de frunte de la Goldana, pofticioși de veacuri și ademeniți de fervoarea petrecerii, nu intuiseră cum se cuvine voința destinului. Cartea celor douăzeci și una de nopți Sătul de peisajul de moloz al orașelor, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
scotea cu mulțumire o turtă cam arsă ea, însă, care părea gustoasă, după cum o ducea la gură Atunci, Pamfil Duran, înviforându-se, a pus mâna pe furtun și târându-l de capăt, până la marginea geamblacului, l-a ridicat să-i dea meseanului în cap cu muștiucul de metal Zicând: tâlharule, ascunzi mâncarea și te ghiftuiești singur, pe ascuns, în timp ce noi, poporul, suferim de lipsuri?! Iar furtunul, trecând prin dreptul meu, l-am prins și am tras de el până când Pamfil Duran l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cunoștințele-i precare: Ăștia pro-babil că vin din niscaiva republici sovietice din Asia! Își încercă zadarnic norocul în presupuneri și în divinație, fără să nimerească, însă, câtuși de puțin. Vladimir nu-l luă în seamă, deoarece fredona in pieto, odată cu mesenii cei străini vocabulele cunoscute lui din studenție, pe care le reasculta acum într-o limbă latină cu accent modificat: Gaudeamus igitur Iuvenes dum zumus... Când sesiză cum foștii studenți din salonul de onoare rosteau sempre sint in flores, în alt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
absente. Împrumutând o vioară și deschizând capacul pianului în locul lăutarilor, care încă nu apăruseră de la masă, doi dintre prezumtivii nemți interpretară cunoscutul șlagăr Shalom Alehem, dând în vileag o nouă variată în privința obârșiei lor. Nu se găsi decât un singur mesean în tot restaurantul care să nu priceapă că musafirii din salonul de onoare erau oarece israelieni, originari din orașele Moldovei, mânați în locurile natale de dorul patriei de obârșie. Firește, Nae Calaican, ca și atunci când în liceu se forța să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
redingota, dându-i bobârnace discrete, pe când mulțimea de furnici despresura întinderea platoului de paradă, unde se termina grandioasa manevră a acestui meterez articulat din mii și mii de făpturi, dulce pavăză pentru Regină și pentru neamul diligentelor himenoptere. CUPRINS Frivolii meseni de la Goldana 7 Cartea celor douăzeci și una de nopți 46 Realitatea separată din Insula Cristinei 84 Oaspeți la Vartolomei Beteagul 104 Pelerinul 105 Albert și ancestralul său amor 105 Dulce, pavăza Reginei 105 Redactor: Viorel Dumitrașcu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Editura JUNIMEA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
taină și duh. Vizavi de mine rîdea - plîngea, pe perete, arlechinul dăruit in 1946; avusese răbdarea de intermediar al lumii mele, nemișcat peste decenii. Ana vorbea. Era În tonalitatea vocii și În inflexiunile rostirilor ce urmară (după ce servi șirul de meseni, Își aduse un scaun și, forțînd un mic deranjament, se așeză Între mine și cel din dreapta, secretarul școlii, un bărbat tînăr și chipeș) o ridicare de mari cortine peste timpuri În adevăr uitate; ningea pe cîmpuri albite și eu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
cerut niște sarmale și vreo doi cârnați țărănești. Părea impropriu spus „cârnați țărănești“: totul arăta țărănesc în „La Mama“, de la mâncare la ospătari. Te-așteptai să lucreze un sat întreg în bucătărie. Un aer rustic și sănătos îi unea pe meseni de chelneri și pe ultimii de bucătari; parcă asistai la geneza poporului român. Am mai băut o cafea slabă și diluată, cum se făcea pe vremuri, și-am cerut nota. Apoi am plecat la Cotroceni. Mi-au trebuit vreo douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Paul din Aleppo, scriitorii poloni mărturisesc că la mesele domnilor Basarabi și Mușatini se cânta și se glumea mult. Astfel bunăoară cântecul dezgropat: Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, Seamăn în lume nu are {EminescuOpXII 356} se cânta unisono de către toți mesenii. Măscăricii își făceau mendrele, zicîndu-i lui Vodă "măi vere", curțile domnești erau pline de cimpoiași, ospețele țineau câte douăsprezece ceasuri în șir, și-n această viață, pentru care Miron Vodă Barnoschi zice că " dulce Domnia la Moldova", răsuna numai din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Mărieș, un președinte de CAP șmecher, care se dă bine pe lângă Stoian, îl lingușește din greu, umblă cu plocoane ca să-și împingă afacerile, fumează trabuc ! Duma rămâne întunecat în mijlocul veseliei generale. Stoian bea ceva și încearcă să fie un bun mesean. Din câteva replici între mireasă și Manu de la Cadre, înțelegem că nunta reală avusese loc cu trei zile înainte, acum era un remake, un „spectacol folcloric” cerut de tov. Mărieș pentru distracția înaltului său oaspete și prieten. Duma nu mai
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
înfăptuiesc zeii, în faza tragediei eline această funcție rămânând exclusiv un atribut al lui Zeus. Însă spre deosebire de porțiile de la ospăț, cei ce-și primesc destinul, porțiile lor de viață, nu cunosc nici cantitatea, nici calitatea acestora. Ei sunt asemenea unor meseni care ar mânca legați la ochi, neștiind dinainte nici ce au în față, nici cât au să mănânce, în vreme ce doar cei care-i servesc știu acest lucru. Acest raport între ceea ce este cunoscut de zei, dar necunoscut de oameni, în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
lăzile cu cărți înăuntru. A doua zi a căzut la pat bolnav, iar după câteva zile a murit. Efortul a fost prea mare pentru inima lui slabă. Și Johnson, vestitul medic al orașului Londra, izbucnind în plâns deznădăjduit, în fața tuturor mesenilor, se lăsă zdrobit sufletește pe un fotoliu. Toți cei de față aveau ochii plini de lacrimi! Învățătură: Să iubim și să ascultăm de părinții noștri. 130. Bunătatea O prințesă vestită din neamul Burbonilor, voind să-și facă o operație la
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare, cu aripi vântoase, cu fața zbârcită ca o stâncă buhavă și scobită de păraie, c-o pădure-n loc de păr, urla prin aerul cernit Mama-pădurilor cea nebună. Ochii ei — două nopți turburi, gura
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
privesc ca pe acordeoniștii din tramvai“ Despre prevederile pe care Legea 353/2007 le are pentru teatrele independente, prima senzație a actorului Ovidiu Mihăiță, fondatorul trupei „Auăleu“ - Teatru de Garaj și Curte, ar fi că „se rupe ceva de la gura mesenilor pentru a da și nevoiașilor“. Trupa pe care o conduce el activează după cum îi este denumirea, în garajul și - pe vreme bună - curtea unui prieten, în Timișoara, iar spectacolele se joacă, afișele se înnoiesc programatic și trupa are succes. „Este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
privesc acru. Bătrînul se ridică nemulțumit și face schimb de locuri cu soția. Băbuța mi se adresează într-o franceză impecabilă: Sînt o mare simpatizantă a României. N-am fost acolo, dar visez de mult să văd frumoasa dumneavoastră țară. Mesenii se uită la bătrîni interesați. Cum la cele două locuri recent ocupate s-au luat paharele de către ocupanții vechi, bătrînul ia paharul pentru vin al doamnei ministru și apoi, spre stupefacția noastră, toarnă jumătate din paharul cu apă al doamnei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
aleargă la postul de jandarmi pentru noutăți. Marița îl roagă să rămînă cu ea, dar Vuk n-aude. Un avion se retrage și mai aruncă o bombă spre ceea ce a rămas din "obiectiv". Mîncarea pentru praznic se amestecă cu resturile mesenilor și sîngele ars devine cărbune negru. Vuk nu înțelege și rămîne cu gura căscată. A fost o explozie aproape, foarte aproape, care l-a trîntit și l-a amețit. Doamne, putea să-i ... Se oprește holbat la fumul și praful
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
venituri și din alte surse decât forța de muncă proprie. Săndel și-a explicat mai bine gestul făcut de profesoara de limbă franceză de-a se duce la schit pentru rugăciuni, ca un motiv că altă speranță nu ar avea. Mesenii, după cum se manifesta, își cam făcuse « suma ». atunci moș Nicolaie, ca și tatăl său când trăia, ca și mama sa după aceea, se ridică de la masă, și cu ritualul cunoscut aduce mulțumiri lui Dumnezeu și Maicii Domnului, pentru posibilitatea de-
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
tatăl viitoarei mirese se îngrijește să tocmească și un muzicant care să știe a o aduce frumos fie din fluieră, fie din caval fie din diblă. într-astea gazdele, respectiv viitoarea soacră mică ajutată de câteva sucăcițe încarcă masa, iar mesenii în timp ce se ospătează aduc vorba despre planurile copiilor, despre zestrea cu care trebuie să vină fiecare în noua gospodărie ce e pe cale să se înfiripe. Când se conturează o concluzie convenabilă tuturor, se toarnă tot mai vârtos în pahare, muzicantul
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
la masă. Aceasta se întâmplă cu o foarte mică aproximație cam la vremea prânzului, ospățul urmînd să se încheie la lăsarea serii, cînd driganele se întorc din câmp. Începe ospățul, muzicanții sunt foarte solicitați, pentru că ei trebuie să zică în timp ce mesenii mănâncă, melodii de ascultare, cântece de lume, după cum în pauzele dintre felurile de mâncare trebuie să zică de joc. Jocul se deschide de obicei cu o feciorească, joc cu figuri pe care-l execută exclusiv feciorii și chiar bărbații mai
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
nașilor, iar aceștia la rândul lor ofereau finilor care s-au dovedit a fi oameni serioși, capabili de a garanta constituirea unei familii rezistente, sănătoase, fie o oaie, fie un vițel, fie un porc, vii, după posibilități. Se servea masa, mesenii se simțeau bine, iar la plecarea oaspeților, gazda le oferea acestora un ulcior și un blid de pământ, artistic lucrate, o chiflă și o lumânare. Dacă această masă nu se organiza, urmașii acelei familii o făceau ei, cât de târziu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
tradiționali au fos înlocuiți cu muzica adusă prin aparatura modernă, înregistrată pe casete sau pe C.D.uri, prea rar se mai aduce câte o formație de muzică modernă, dar care, toate au ceva în comun, menirea de a sparge urechile mesenilor. Jocul tradițional românesc care uimește lumea pe toate meridianele globului pământesc, când formațiile noastre artistice de gen ajung pe acolo, au fost înlocuite de țopăeli indecente care nu au nici un grad de rudenie cu arta coregrafică și mai ales cu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din amestecul pe care sclavii trebuiau să-l alcătuiască cu această ocazie. Proporție pe care poetul Hesiod o definea astfel: "Mai întâi trei părți de apă, de vin a patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
patra". Dar proporția de apă nu depindea de gustul fiecăruia dintre meseni: aceasta era aceeași pentru toți, după cum participanții la banchet decideau să se îmbete repede sau lent. Simposiarhul decidea de asemenea și numărul de cratere (craterae) pe care fiecare mesean putea să la golească. Dionisos însuși, după spusele poetului Eubolos, stabilise deja regulile băutului: "Amestec trei cratere doar pentru oamenii cumpătați. Primul, îl golim pentru sănătate. Al doilea, pentru dragoste și pentru plăcere. Al treilea, pentru ca să dormim. Odată ce acesta este
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Indivizii au doar atâta răgaz cât să se mânânce unul pe altul.” (G.Călinescu, C.O., 12), „Au să se vadă unul cu altul din an în Paște.” (M. Eliade, 416) sau urmându-se prin juxtapunere: „- Bună seara! își urau mesenii unul altuia și beau mai departe” (E. Barbu, 98) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Relația de dependență de la baza complementului de reciprocitate este marcată în planul expresiei prin prepoziția între, când acesta are structură simplă, sintetică: „Fetele se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]