4,293 matches
-
sângele în cerneală sub îndrumarea feministei Simone de Beauvoir și a dramaturgului Jean Genet. Niciun clișeu nu lipsește din peisaj, geniul suferă, este neînțeles, se comportă bizar, este puțin pervers, dar cu inocență, și mai ales face din propriile viscere metafizică sau, după caz, literatură. Filmul povestește ordonat, cu dramatizări previzibile, în scene comprehensibile pentru toată lumea ce înseamnă să trăiești sub povara literaturii și a cărnii chinuite deopotrivă. Chiar dacă sare în ochi, homoerotismul nu este tema principală a filmului lui Guillaume
Festivalul Internațional de Film de la Istanbul - Filmul și artele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2622_a_3947]
-
despre Dumnezeu vor deveni hrana sa, făcându-l să uite de toată nimicnicia umană, el încântat fiind că poate rătăci pe „razele înalte”. Să fie aceasta o răsfrângere a lecturii Cărților Sfinte asupra cărora se aplecase sau a celor de metafizică pe care le păstra înfășurate în ziar alături de felia de pâine, pentru a le citi în schimbul al doilea sau în cel de noapte la fabrica de produse sodice „Solvay”? Fără să-l înspăimânte hăul adânc al existenței, tânărul Wojtyła își
Revelația divină by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/2639_a_3964]
-
numita poezie abstractă poate fi foarte ușor falsificată (citește: mimată). Nu e nevoie, pentru asta, de înclinații speciale, de ascunse calități divinatorii. E suficient să știi să schimbi la timp obiectul și, fără alte eforturi, banalul reportaj se ridică la metafizică. Pledoaria aceasta indirectă ne obligă să fim atenți la deghizamente: câte dintre poemele celeste nu vor fi fiind, de fapt, de o frapantă tranzitivitate? Ca și Elegiile lui Nichita Stănescu, nici aceste Adnotări nu sunt numai unsprezece. Volumul are peste
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
o impune regula jocului polemic pe care l-am detaliat mai sus. Pur și simplu, nu știe dacă să îmbrace hainele aspre în care se simte comod sau pe acelea mătăsoase și evanescente cu care, drapat, ar scandaliza „burghezia” poeziei metafizice.
Încă 11 elegii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2764_a_4089]
-
cu opera - n.n.) ca primă etapă a trăirii estetice”, iar înaintea sa, Roman Ingarden considera că schema textuală e necesar a fi completată, dacă nu chiar umplută, de către cititor, singura modalitate prin care acesta reușește să se transpună în dimensiunea „metafizică” a creației. Aserțiunile ne arată că lectura, ca „artă precisă”, solicită a triplă ipostaziere a cititorului. Mai întîi, în registrul emoției aflîndu-se, ea îl plasează în interacțiune afectivă cu substanța textului. În al doilea rînd, „trăirea estetică” trimite la o
Refuzul „postmodern“ al lecturii – un simptom? by Mircea Braga () [Corola-journal/Journalistic/2773_a_4098]
-
Floru sau Constantin Noica, prieteni ca Octav Onicescu sau admiratori de genul lui Sandu Tudor. Sub egida acestui comitet, au văzut lumina tiparului următoarele volume: Istoria logicei, în 1941 (reditată în 1943), cuprinzând cursul ținut în anul universitar 1929 - 1930; Metafizica, partea întâi, în 1942, având la baza cursul de „Teoria cunoștiinței metafizice. Cunoașterea imediată", ținut la Universitate în anul 1928 - 1929. Un an mai târziu, în 1943, apare sub regia aceluiași comitet Logica generală, după un curs ținut în anul
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
Teoria cunoștiinței metafizice. Cunoașterea imediată", ținut la Universitate în anul 1928 - 1929. Un an mai târziu, în 1943, apare sub regia aceluiași comitet Logica generală, după un curs ținut în anul universitar 1934 - 1935, pentru ca în 1944 să fie tiparită Metafizica, partea a două, cuprinzând cursul de „Teoria cunoștiinței metafizice. Cunoașterea imediată", curs ținut în anul universitar 1929 - 1930. În volumul II al memoriile sale apărute la mijlocul anilor '80, Octav Onicescu își amintea însă, cu totul altceva: „...Primesc printr-un cunoscut
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
obținut doctoratul tocmai cu o lucrare de... logică. Mai mult, continua ceea care, în timp, va deveni o prezență comună pe undele radioului Europa Liberă, catedra de la Universitatea București a lui Nae Ionescu era o catedră de „Istoria Logicei și Metafizica”. (continuare)
Nae Ionescu în țară și exil. In: Editura Destine Literare by Sebastian Doreanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_453]
-
cu Mobra” etc. Nici informațiile în versuri despre viața sexuală din căminele studențești nu lipseau: „În căminul medicinii/ Te poți f... cu străinii”, „Din căminul de chimie/ Poți să iei blenoragie”. Era vremea defulărilor sociale și sexuale în versuri underground. Metafizica budelor Cum pe vremea aceea nu exista internetul iar de tipărit nici nu putea fi vorba, suportul de comunicare era WC-ul, mai exact cele patru laturi ale cabinei. Venea publicul țintă, rezolva problema, mai citea, se mai informa... Avantajul
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
WC-ului era, este și va fi. Ceea ce a determinat, în zilele noastre, transformarea vespasianelor de lux din localuri, în spații publicitare. Îndrăzneala acestei inițiative îi aparține firmei de publicitate OOOPS Media. Toate aceste aspecte rezumă doar aspectul psiho-social al metafizicii WC-urilor, dacă-mi este permisă formularea. Există însă și o problemă de limbaj, care nu e atât de simplă pe cât pare. Prima observație referitoare la textele publicate în WC-urile publice ar fi că vocabularul e suburban, deși nu
Limba dulcilor Cazanii şi folclorul WC-urilor [Corola-blog/BlogPost/92536_a_93828]
-
afirmat, cu acelea ale Vechiului Testament. Evident, formele culturale ale creștinismului occidental s-au regăsit în spațiile extraeuropene, dar omul creștin al acestora a descoperit un Dumnezeu mai puțin occidental. Acest om nu se putea întâlni cu sine într-o metafizică creștină dedusă din modelul absolutizant al etnocentrismului european, el însuși cu baza în cultura iudeo-mediteraneeană. Creștinismul - se știe prea bine - nu este ab origine occidental; afirmat inițial ca religie orientală, a fost asumat de Occident într-o inerentă formulă proprie
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
Printre piesele trio-ului Xavier Dostras se regăsesc prelucrări celebre ale unor lucrări de Michel Petrucciani, Bill Evans, Enrico Pieranunzi, Henry Mancini, Frederic Chopic și Johann Sebastian Bach. Muzica lor trece dincolo de note, de partituri, putând fi descrisă că o metafizica a artei în sine, lucru care se reflectă în cele patru albume ale trupei: Retrospectives (2004), Nit (2006), Vincent (2009) și Preludes (2011). Primul album, o colaborare cu celebrul flautist și saxofonist Gorka Benitez, a primit locul al doilea la
jazz, blues, pop şi muzică clasică [Corola-blog/BlogPost/99545_a_100837]
-
viață întâlniri detestabile, toți avem o colecție de oameni care ne-au făcut, la un moment dat, rău. Dar cum dracu’ poate ajunge cineva să-și dorească să-i moară dușmanului copilul eu nu reușesc să pricep. Știu că e metafizică de coafor ce fac aici, dar, asta e, mi-o asum. Lămuriți-mă, vă rog, care-i mecanismul psihologic prin care se poate ajunge la așa ceva. Mulțumesc.
Să moară duşmanii în chinuri? by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18381_a_19706]
-
facem noi, autorii, în afară de faptul că scriem de zor la volumul II, care, probabil, va apărea peste vreun an? Păi... păi... păăăi... scriem și filmul. Nu, nu e o glumă, chiar scriem un lungmetraj, o comedie spumoasă și cinstită, fără metafizică și mizerabilism românesc, inspirată de carte. Se va numi tot Femeile vin de pe Venus, bărbații de la băut și sperăm să aibă cel puțin la fel de mult succes. Am terminat deja storyline-ul și urmează să ne apucăm de dialog, ne-am promis
Gata, avem e-book și scriem și filmul by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18396_a_19721]
-
filosofice“, p. 28, 55-56). Prin cercetările asupra obiceiurilor și credințelor populare, dar mai ales prin studiul despre gândirea populară, Ernest Bernea a argumentat strălucit afirmația lui Mircea Vulcănescu că „ceea ce constituie un neam este o realitate care stă la încheietura metafizicii cu istoria“. Până și critica sa a „timpurilor noi“ pornește de la cultura populară, etalon de comparație și model de interpretare a transformărilor moderne. Numeroasele eseuri - cenzurate în timpul comunismului și publicate abia în ultimii ani, de o largă erudiție, cuprindere și
ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” ERNEST BERNEA ?' GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2279 din 28 [Corola-blog/BlogPost/380047_a_381376]
-
se împlântă în materie”. Deși bazele filosofiei au fost puse de Platon, Aristotel a tras concluziile necesare, a dezvoltat ceea ce a găsit de cuviință și a întemeiat știința politică ca o știință de sine stătătoare. A sistematizat domenii filosofice ca Metafizica, Logica formală, Retorica, Etica. Este considerat de unii ca fiind cel mai inteligent om care a mers vreodată pe această planetă. Putem spune că a fost un monument de gândire. Poate că Aristotel ar fi dobândit o formație spirituală întru
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
întrucât îl iubise, deși îl contrazisese de multe ori. Spre deosebire de Platon el nu se interesează numai de organizarea cetății, ci de toate formele de organizare politică. Importante sunt și tratatele de științe naturale, iar fizicii îi adaugă modul logic al Metafizicii în care tratează principiile ființei; Etica Nicomahica o consacră moralei care este pentru prima oară studiată ca un concept filosofic, iar în Poetica tratează problemele esteticii. Prin tradiție, Aristotel a fost considerat în primul rând un filosof, de unii privit
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
europeană secole întregi, de exemplu: o statuie este compusă din materie (aramă) și formă - zeița sculptată de sculptor - arta fiind puterea lui, și actul în momentul realizării, iar trecerea de la putere la act exprimă devenirea. Știința explică cauzele acestei deveniri, metafizica - cauzele ei prime, începând cu Dumnezeu - „primul motor” - trei fiind lucrurile: motorul, lucrul mișcat și lucrul în care se mișcă, adică timpul mișcat. Vorbind despre mișcare, „primul motor” este „absolut nemișcat”, săvârșește o mișcare unică și veșnică, este deci invizibil
„ALEGEREA, NU ȘANSA, DETERMINĂ DESTINUL NOSTRU” de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1694 din 21 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/378248_a_379577]
-
malițiozitate, Amăriuței îl taxează pe Călinescu, cel ce nu a rezistat ispitei de-a explica cultural „ideile” cuprinse în versurile amintite, identificându-le sursa în altă gândire decât cea românească (Rigveda). Nici lui Constantin Noica (considerat mai pătrunzător în ale metafizicii!) nu i se trece cu vederea că ideea de neființă e pusă pe seama influențelor cunoscute din gândirea indiană, opinând că, la fel de bine, episodul cosmogonic din Scrisoarea I trimite și către alte teritorii culturale precum Teogonia lui Hesiod sau Metamorfozele lui
Constantin Amăriuţei şi inepuizabilul subiect al literaturii române: Mihai Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93533_a_94825]
-
fost în România”[9] 2.2. Temeiuri și implicații filozofice în poetica lui Horia Stamatu Horia Stamatu face parte din categoria rarisimă a acelor poeți despre care s-a spus - nu odată și în diverse chipuri - că „ating, printr-o metafizică profundă și originală, starea de religiozitate/..../ ajung la un anumit prag de reflecție lirică și de expresivitate, la o metafizică de tip liric în care miticul și religiosul se împletesc și se confundă.”[10] Așa cum se întâmplă în numeroase alte
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
categoria rarisimă a acelor poeți despre care s-a spus - nu odată și în diverse chipuri - că „ating, printr-o metafizică profundă și originală, starea de religiozitate/..../ ajung la un anumit prag de reflecție lirică și de expresivitate, la o metafizică de tip liric în care miticul și religiosul se împletesc și se confundă.”[10] Așa cum se întâmplă în numeroase alte domenii, era de neconceput ca reflecția filozofică să nu ocupe un loc tot mai ferm și în sfera literaturii, acolo
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
duce temele spre această graniță de sus, acolo unde se sfârșește previzibilul, determinantul. Întâlnirea cu religiosul este în acest mod indirect posibilă într-o poezie care, fără concepte teologice, ne pregătește să înțelegem și să acceptăm Marele Cod. Pe scurt, metafizica poetică duce de multe ori mai direct spre sugestia divinului decât poezia construită pe canoane teologice.” [18] Să încercăm așadar să descifrăm, în concretețea ce este proprie expresivității lor, modul în care poemele lui Horia Stamatu pun în vibrație imagini
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93420_a_94712]
-
aduce dublă satisfacție cititorului, prin interpretabilitate metafizică și prin comparație cu propria gândire iar Melania Briciu face parte din categoria oamenilor profund gânditori ai evenimentelor trăite, mistuindu-le versificat. Un paradox al libertății pare a fi manifestarea lirică aici, o metafizică sceptică din care decurg explicații și soluții, motivații scenice deși sloganul ”libertatea a murit” este singura probă la dosar. Poeta dezvoltă un rechizitoriu al acestei sclavii mascate de false libertăți. Muțenia aparține celor care conștientizează falsul cinic în care se
MELANIA ATANASIU BRICIU- EU SUNT SPARTACUS, EDITURA ARTBOOK de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377170_a_378499]
-
necesare ocupării unei catedre de filozofie la Iași, Eminescu frecventează o sumedenie de cursuri conexe, pe care le consideră, însă, indispensabile unei formații academice. De la anatomie la astronomie, de la antropologie la fiziologie, toate îi apar urgente pentru consolidarea cunoștințelor de metafizică și despre toate își informează mentorul junimist. Cu o excepție, accentuată potrivit de Ilina Gregori: egiptologia. Acestui domeniu au aparținut cursurile la care Eminescu a asistat cu cel mai mare zel, la care și-a luat notițe elaborate, capabile - aflăm
Eminescu să ne judece ! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8305_a_9630]
-
Mircea Handoca După fulminantul succes (de critică și public) al romanului Maitreyi, după obținerea doctoratului în filozofie cu calificativul magna cum laudae, Mircea Eliade a fost numit asistent onorific al catedrei de logică și metafizică a lui Nae Ionescu de la Universitatea din București. în 1934 avea 27 de ani. I-au apărut atunci două romane: Lumina ce se stinge și întoarcerea din rai, un "carnet de drum" (India) și o carte de eseuri. A fost
Maitreyi și criticii săi interbelici by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/8289_a_9614]