493 matches
-
mare la Vasilie-vodă”. Să-l lăsăm pe Vodă cu feleșagul lui, dragă prietene, și noi să mai vorbim despre mănăstire. Biserica a fost înconjurată cu zid de cetate înalt de 7 metri, gros de 1,40 metri și prevăzut cu metereze. Înainte însă de a intra în curte, trebuie să vedem ce a poruncit vodă să se așeze pe fața turnului clopotniță. El a poruncit ca în jurul stemei Moldovei, dăltuită în piatră, să se scrie: „Herbul preluminatului Domn Io Duca Voievod
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
și morale. Cu toții concepeau regimul parlamentar ca pe o formulă definitivă ce viza mai curînd concilierea intereselor distincte și nu impunerea unei voințe majoritare sau naționale care ar fi prefigurat tirania populară. De asemenea, cu toții vedeau în acest regim un meterez împotriva unei revoluții egalitare ce-ar fi permis țăranilor englezi să readucă în discuție concentrarea proprietății asupra pămîntului, reformă operantă în timpul lui Henri VIII și, mai ales, în secolul al XVIII-lea, în profitul nobilimii și al burgheziei. Încă din
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu o condiție: să primești totul cu iubire. Este chiar inepuizabila combustie ce întreține efortul continuu de abstragere a ființei de sub amenințarea lipsei de sens și a absurdului insinuat perfid în clipă și în istorie. Poeții percep acut primejdia, construiesc metereze din cuvinte, trăiesc la fel de intens pe azi și pe ieri, visând neobosit la un mâine al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cu o condiție: să primești totul cu iubire. Este chiar inepuizabila combustie ce întreține efortul continuu de abstragere a ființei de sub amenințarea lipsei de sens și a absurdului insinuat perfid în clipă și în istorie. Poeții percep acut primejdia, construiesc metereze din cuvinte, trăiesc la fel de intens pe azi și pe ieri, visând neobosit la un mâine al lumii întregi, mai frumos și mai drept. De câte ori iau în mână o culegere de poezii îmi reactivez, fără să vreau, vechile impresiile înșirate mai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
TIMPULUI NOSTRU: NICOLAU ȘI ȘEULEANU Defensiva PSD s-a repliat pe aliniamentul Nicolau-Șeuleanu. Linia frontului antireformă pleacă, de la redutele din administrație, la baricada ridicată împotriva schimbărilor din Justiție, și mai ales a oamenilor implantați acolo, și se încheie firesc pe meterezele TVR și Radio, unde încă rezistă Nicolau și Șeuleanu, la fel de independenți. Incapabil să facă opoziție bazată pe proiecte alternative, paralizat de paricidul politic împotriva fondatorului Ion Iliescu, scăzut în sondaje la cea mai joasă cotă din ultimii zece ani, PSD
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
era la etaj, total separat de redacție, care ocupa parterul unei clădiri din Pipera. Pe atunci, Dana Butnaru punea aproape tot ziarul pe Internet de una singură. Avea să se dovedească o resursă inestimabilă pentru noua redacție online. Fusese pe metereze de la început și avea nu doar experiența primilor ani de Internet din România, ci și pe cea a administrării celei mai mari comunități create la vremea aceea în jurul unei publicații online. Dana lucra la site cam de pe la sfârșitul anului 1997
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
Domitia, care va înlocui de acum încolo vechiul drum heraclean. La capătul drumurilor venind dinspre Aquitania și "istmul galic", Narbonne este de acum încolo o intersecție comercială fundamentală pentru economia romană. Acest oraș este într-adevăr "un observator și un meterez al poporului roman", cum scrie Cicero. Galia sudică trece deci sub controlul Romei și devine provincia Galia transalpină pe la 122-118 sau pe la 74 î.I.C. Sînt create noi orașe, precum Lugdunum Convenarum (Saint-Bertrand-de-Comminges) în 72 î.I.C. de către Pompei. Prezența
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
retrag în Alesia, oppidum al poporului mandubienilor. Foarte bine situat, oppidum-ul Alesia (Alise-Sainte-Reine), pe muntele Auxois, este o cetate ideală, dacă nu luăm în calcul arta de asediator a lui Cezar, care înconjoară situl cu o *contravalație (linie fortificată) cu metereze, turnuri, șanțuri, crengi ascuțite și gropi prevăzute cu cuie pentru a împiedica orice ieșire. O *circumvalație îndreptată spre exterior îi protejează pe romani de contra-ofensiva armatei venite în ajutorul celor asediați (document I, p.45). Această armată este respinsă și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului aripi și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
an. Cu această unealtă construim case, spargem pietre și Întreprindem numeroase lucrări de acest fel. Dar același fier dă naștere la certuri, lupte și jafuri și-l folosim nu numai În jurul nostru, ci-l trimitem Înaripat și În depărtare, de pe metereze, din mâini puternice, sub formă de săgeți cu pene În coadă. După părerea mea aceasta Înseamnă cea mai ticăloasă viclenie a minții omenești. Căci, pentru ca moarte să-l lovească mai repede pe om, acesta i-a dat fierului aripi și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dup? un plan ortogonal: Montpazier (1284). Av�nd l?rgime ?i traseu neregulate ?i fiind mai degrab? str�mte, str?zile pleac? din pia?a principal?, care se �ntinde la picioarele palatului comunal sau prim?riei, care are turn cu metereze, simbol al puterii comunale: pia?a Campo, �n Siena, 1297-1310. La Louvain, decorul luxuriant al Prim?riei (1447-1463) este o manifestare a opulen?ei burgheze. �n oră?ele importante, pia?a comercial? este diferit? de cea a prim?riei. Mai
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
amintindu-și că se adresa cuiva ce atinsese deja, în principiu, nedorita destinație. Atâta deschidere a fiecărui por, pliu și orificiu într-o făptură umană îl descumpăni însă iremediabil pe atacator, învățat cu atacul pozițional, prelungit al Marietei și cu meterezele ei bine păzite (deși neumbrite de flamuri trufașe de lenjerie intimă). Între proxim și distant diferența fusese subit erodată; centura lui blondă de salvare devenise acum una cu stihia învolburată. Ceea ce, până mai adineauri, fuseseră mângâieri din partea ei, se transformă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
copii întâlniți pe străzi ori adăpostiți. Dând apoi foc caselor, s-au retras înspre șes, ca la cinci mile depărtare. Garnizoana cetății, bine înarmată, socotind că inamicul nu a îndrăznit să atace, datorită tăriei cetății apărată de șanțuri și puternice meterezuri de lemn cu pietre, a ieșit și s-a cantonat în casele scăpate de la foc, rămase goale, ale celor uciși. Timp de câteva zile, a fost liniște totală. Dar, într-o noapte, în revărsatul zorilor, tătarii au intrat în oraș
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
altminteri, n-au fost niciodată surprinși singuri. În general, micul trio numit copiii el, Nel și Lillișu se alcătuia de la sine, era imposibil să știi ce misiune îi destina fetiței locotenentul: trebuia să facă, involuntar, oficiul de însoțitoare sau de meterez? Acum, de exemplu, el deschisese cartea la prima pagină și începuse să traducă, de parcă nu se întâmpla nimic, în vreme ce obrazul în flăcări al lui Lillișu probabil că îi frigea urechea: "În anul 79 după Iisus Hristos, erupția Vezuviului..." Mica societate
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
permanent al zecilor de mii de germani din Est care fug de totalitarism și de lipsuri pentru a-și căuta refugiu în RFG. De altfel, pe lîngă Zidul de la Berlin, întreaga frontieră dintre cele două state germane este barată de metereze făcute din cai de friză (cu sîrmă ghimpată), din șanțuri și turnuri de supraveghere, iar armata și miliția are ordin de a trage fără somație în tot ce mișcă. În Vest, surpriza și indignarea din primul moment nu sînt urmate
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și paradoxuri. Gras subiect, demn de exultarea oricărui orator aflat în derivă retorică. Apropo, de ce retorică a scrisului este nevoie? În primul rând cred că aceasta trebuie să fie de conținut. Cititorul nu poate rămâne indiferent și mut, postat pe meterezele unui scepticism fie el și rezonabil, la ceea ce încearcă să comunice scrisul locvace, dacă este ceva de esență sau dacă asistă la truisme etalate "generos" de autor. Pe ce căi se realizează această retorică, cerută și necesară lectorului de azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Dar nu e deloc așa, fiindcă și aici trebuie urmate anumite reguli, păstrată cu chibzuință măsură semnificațiilor și sensurilor lizibile, alungate Eriniile cu chip de vampe moderne ce doresc să răzbune infernul părăsit al vieții pedestre. Când scriu poezie, pe metereze de fum, lupta care pe care rămâne tot timpul nedecisă; când împung cu floretă, pe planșă criticii, exercițiul devine subit înviorător; când răscolesc prin arhive și de afară răzbat vocile florăreselor trebuie să-mi autoflagelez temeinic simțurile pentru că să nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
umăr un minuscul cartuș ornamental pe care nimeni nu mai e în stare să-l descifreze. Ierusalimul însă trăiește. Este un oraș în stare de război, pentru că e cetatea unui Dumnezeu mereu în picioare, în umbră, a unui Atotputernic de pe metereze, și care nu se mulțumește să impresioneze: partizanii săi se luptă între ei pentru fiecare centimetru din perimetrul sacru. El nu este (sau încă nu) un oraș-muzeu, un Luna Park sau un Jesus Resort. Desigur, e un bun obiect de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ca punte între cele două lumi, tradiția Celor Șapte Tineri din Efes. A reconstruit cu mâinile lui ruinele mănăstirii Mar Mussa, înălțată pe munte și aflată sub tutela orașului principal din Homs, teritoriu islamic. La mănăstire, un adevărat fort cu metereze înălțat pe vârful unui pisc care domină întinderea deșertului, se poate ajunge doar pe jos; a luat culoarea nisipului. Covor pe jos și papucii la ușă, ca la moschee. Nu a fost nicicând citadelă a credinței apostolice și e anterioară
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Și sălbaticile tale copile Și vrednicii războinici, fiii tăi, Și asupra țancurilor tale Azurul înălțimei străvezie Și glasul pururi înoit Al groaznicei furtuni Care mugește-n piscuri Ori sparge tunete-n prăpăstii, Genunea pe genune chemând, Ca glasul străjilor pe metereze În nopțile de spaimă. Acolo dragoste și ură Sunt deopotrivă fără de măsură. Participare efectivă la 1918, la biruința republicii tinere sovietice împotriva intervenționiștilor. Conducător al armatei revoluționare, constructor practic cu Lenin al primului stat socialist din lume, Stalin e un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a fost oprit de artilerie și de arcașii lui Ștefan. Și, în fine, cea de-a treia fază, în care sultanul s-a simțit obligat să-și conducă el însuși trupele la atac, în timpul căruia s-a dat lupta pe metereze și în tabăra românilor până la căderea serii. Am reprodus amănuntele în legătură cu desfășurarea bătăliei, pentru că numai așa ne putem da seama de amploarea ei, de valoarea militară a oamenilor lui Ștefan. Domnul a pierdut lupta de la Războieni, dar această bătălie n-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ar fi obținut succesul descris de Wapowski, firesc era ca ei să-i fi despresurat pe tovarășii lor aflați în dificultate și să le fi deschis drumul ca să treacă prin pădure. Același cronicar ne spune însă că: „Polonii, ghemuiți în meterezul de care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care, speriați și fricoși, neliniștiți fiind de lupta până acum îndoielnică și de rezultatul nehotărât al războiului, deschizându-se repede o poartă, începură să se împrăștie care pe unde-l ducea soarta, părăsind câteva care cu calabalăcul”. Cei aflați după meterezul de care n-au fost despresurați, ci au reușit să spargă cercul într-un anumit loc și să fugă prin poarta creată, cum îi spune cronicarul „e o fugă în dezordine a unor oameni demoralizați de ceea ce pățiseră până atunci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
păduri seculare și care parcă anume au fost clădiți ca să străjuiască în jurul ei. Iar din vechea și falnica cetate n-au mai rămas în picioare decât zidurile exterioare, câteva rămășiți de bastioane și de turnuri, câțiva păreți cu guri de metereze și arcuri de porți, toate aceste acoperite cu mușchi, mâncate de ploi, brăzdate de fulgere. Dacă tunurile dușmanilor din afară și mai mult încă puterea distrugătoare a secolelor au dărâmat o parte din cetate, cea mai mare parte a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
unde era odinioară atâta freamăt de viață, atâta zgomot de arme, atâtea inimi calde, atâta dragoste de moșie, atâtea brațe vânjoase nu-i decât tăcere, pustiu, jale, locaș de cocoveice, unde nu se mai aude decât suspinul vântului prin spărturile meterezelor. O, Doamne! Cine a pus oare întăia piatră în temeliile cetăței pe această culme de munte așa de bine aleasă pentru apărarea țărei? Orișicât aș întreba aceste ziduri mute, orișicât aș răscoli pergamentele colbăite din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]