2,856 matches
-
apărare cu regulile lor; Să știe să joace 5x5 pe tot terenul aplicând regulile oficiale de joc. IX.2. Conținuturile și formele de practicare a jocului de baschet în lecțiile de educație fizică IX.2.1. Clasa a V-a Metodica inițierii elevilor de vârsta minibaschetului (clasele III - VI) în jocul de baschet impune, în primul rând, exercițiile din școala mingii, care au drept scop; Obișnuirea cu obiectul de joc; Formarea deprinderii de mânuire a mingii de la cele mai simple la
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
doua jocuri băieți (doua reprize x zece minute); Organizare, arbitrare, evaluare, autonomie. Lecțiile 7 -10 Competiție retur: 3 etape - autonomie; Organizare, arbitrare, evaluare; Elevii din primele trei echipe, fete si băieți, nota 10(zece) in catalog. IX.3. Programarea și metodica predării jocului de baschet în lecțiile de educație fizică la clasele a V-a și a VI-a IX.3.1. Programarea predării jocului de baschet la elevii claselor V-VI Jocul de baschet cu valențe formative unanim recunoscute este
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
temei cu obiectivele operaționale afectate acesteia și structurii lecției respective. Exercițiile ce se vor introduce în proiectele didactice vor fi luate din anexele planurilor calendaristice fiind adaptate fiecărei lecții în parte în conformitate și cu modulul respectiv. IX.3.2. Metodica predării jocului de baschet la elevii din clasele a V-a și a VI-a Subliniam anterior că jocul de baschet, constituie un mijloc excelent, chiar principal, al educației fizice școlare datorită bagajului motric, cu influențe multilaterale, gustate și apreciate
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
sau sistem de lecții cuprinde mai multe categorii de exerciții, respectiv: structuri de joc; jocuri cu efectiv redus pe teren redus; competiții specifice autonome. Subordonate concret obiectivelor operaționale dar și temei lecției, fiecare categorie de exerciții va beneficia de o metodică proprie specifică, din care nu vor lipsi măsurile organizatorico-materiale, majoritatea luate chiar înaintea începerii lecției respective. Astfel, structurile de joc presupun mai ales folosirea demonstrației, explicației, dar și repetării individuale însoțite de corectări din partea cadrului didactic. Jocurile cu efectiv redus
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
se apropie de cea a adulților. Din punct de vedere psihic, stabilizarea si cristalizarea personalității se face in valuri: supraestimarea posibilităților proprii (teribilismul), instabilitatea hotărârilor, aspirația de întrecere, cristalizarea trăsăturilor de caracter. Pentru pregătirea fizica profesorul își va orienta activitatea metodica spre dezvoltarea calităților motrice generale si specifice. Se introduce cu prudenta (15-16 ani) antrenamentul de forța cu ridicarea de greutăți si se extinde la 18-19 ani cu antrenament periodice (un antrenament sau doua pe săptămână) cu încărcătura mare. Se insista
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
examinat printr-o codificare epistemică; c) Fixarea conceptuală a semnificației stării psihice constatată la subiectul respectiv; d) Încadrarea subiectului examinat într-o categorie epistemologică convențională universal acceptată de specialiști. Aceste obiective se realizează printr-o suită de „acte de dedublare” metodică, așa cum se poate vedea în continuare: 1) Examenul psihologic sau clinico-psihiatric permit construirea unui „dublet medico-psihologic” al suferinței considerată ca boală psihică: a) de la suferința trăită și relatată de bolnav, ca experiență sufletească interioară și strict personală, la imaginea clinică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
calendaristice, proiectele pedagogice ș.a. Uneori, toate produsele curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și programele analitice; b) obiectivări secundare: manualele (pentru elevi) și metodicile (manualele profesorilor); c) obiectivări terțiare: programe (orare) școlare, planificări calendaristice ale materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în aceste documente au caracter oficial și obligatoriu (planul de învățământ și programele analitice); altele au caracter oficial, dar nu și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în aceste documente au caracter oficial și obligatoriu (planul de învățământ și programele analitice); altele au caracter oficial, dar nu și obligatoriu (manualele școlare); altele au numai caracter de sugestie și îndrumare (metodicile disciplinelor, planificările calendaristice, proiectele pedagogice). Planul de învățământ Planul de învățământ poate fi considerat cel mai important produs al demersului de optimizare modernă a curriculumului. Odată experimentat, evaluat, corectat și validat, planul de învățământ devine un document oficial normativ și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
c) informații pentru realizarea sarcinilor de învățare cât mai clare și sugestive (însoțite de ilustrații, scheme etc.); d) sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului; e) surse suplimentare pentru completarea cunoștințelor (audio, video etc.); f) exerciții de autoevaluare, liste etc. Metodicile Abia metodicile sunt „manuale ale profesorilor” - de fapt, sunt „didactici de specialitate” de care profesorii să se poată folosi în activitatea la clasă. Ele trebuie să conțină, în mod obligatoriu: a) modulul pedagogic al disciplinei; b) tabloul complet al finalităților
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pentru realizarea sarcinilor de învățare cât mai clare și sugestive (însoțite de ilustrații, scheme etc.); d) sarcini de lucru suplimentare pentru aprofundarea studiului; e) surse suplimentare pentru completarea cunoștințelor (audio, video etc.); f) exerciții de autoevaluare, liste etc. Metodicile Abia metodicile sunt „manuale ale profesorilor” - de fapt, sunt „didactici de specialitate” de care profesorii să se poată folosi în activitatea la clasă. Ele trebuie să conțină, în mod obligatoriu: a) modulul pedagogic al disciplinei; b) tabloul complet al finalităților și obiectivelor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teste docimologice (predictive, formative și sumative); f) considerații teoretico-pedagogice privind specificul disciplinei (domeniului); g) recomandări bibliografice pentru aprofundarea pedagogică și de specialitate a domeniului. Planificările calendaristice Acestea sunt „pre-proiecte” de transpunere semestrială/trimestrială a programelor, alcătuite de educatori pe baza metodicii de specialitate și a principiilor didactice. O bună planificare semestrială/trimestrială conține: a) evaluarea corectă a activităților didactice; b) date calendaristice precise și de susținere a fiecărei activități; c) obiectivele fiecărei unități de conținut și activități didactice; d) forma de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care aderă la misiunea, planul de învățământ ce se desfășoară pe baza lor. Designul curricular le cuprinde pe toate. Sub aspect procesual, se poate spune că ele reprezintă două componente funcționale ce se intercondiționează strict: • documentele curriculare oficiale (plan, programă, metodici, manuale) planifică și programează activitățile instructiv-calificative; • proiectele pedagogice („microproiectele”), realizate de către educator, transpun efectiv în practica școlară documentele curriculare oficiale. Trecerea de la oficial la „oficial-obligatoriu” spre „practic-procesual” se realizează prin celelalte două documente curriculare. Programa analitică a disciplinei orientează direct
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
curriculum. Cele mai importante documente curriculare sunt, desigur, cele de programare: planul de învățământ, programele analitice ale materiilor, planificările calendaristice ale experiențelor de învățare, proiectele pedagogice, orarul școlar; dar la fel de importante trebuie considerate documentele de susținere a procesului instructiv-educativ: didacticile/metodicile de specialitate, manualele școlare, materialele didactice ș.a.m.d. Gândirea curriculară modernă nu a cunoscut decât acest tip de curriculum. „Columbii postmoderni” le-au descoperit pe cele care urmează. b) Societal curriculum. Leslie Owen Wilson (2005) consideră definiția lui Cortes
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
context educațional. 10.4.7. Euritmia Formă de educație și terapie, elaborată și aplicată la începutul secolului XX de către Rudolf și Marie Steiner, având la bază suite de mișcări însoțite de acorduri muzicale adaptate tipurilor de mișcare, care completează specificul metodicii Waldorf de a introduce într-un mod particular fiecare conținut, fie el noțional sau de formare a unor deprinderi; folosește ca mijloc de redare corpul uman, evidențiind intervale, tonuri muzicale, sunete rostite printr-o anumită expresie gestică a brațelor, a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
mitologia populară românească (articole în „Convorbiri literare”), alcătuiește monografii ale unor teritorii locuite de români, analizează activitatea unor promotori ai culturii române, ca Gh. Lazăr sau I. Heliade-Rădulescu. Își valorifică experiența didactică în diverse moduri: redactează studii de pedagogie și metodică a predării limbilor clasice, alcătuiește, singur sau în colaborare, numeroase manuale școlare și editează texte clasice pentru uz școlar (excerpte din scrieri ale lui Cezar, Cicero, Tit Liviu, Ovidiu, Vergiliu, Esop, Xenofon, Lucian). Dacă numele lui ca autor al lucrărilor
POPA-LISSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288918_a_290247]
-
din București. Își desfășoară cariera de profesoară de limba franceză și de limba română la Școala Normală „Azilul Elena Doamna”, apoi la Școala Centrală de Fete și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu” din București. Alcătuiește mai multe lucrări de metodică și manuale pentru toate clasele secundare. Colaborează cu articole și eseuri la „Arhiva românească”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Lamura” ș.a. Preocupată de viața și opera lui Vasile Alecsandri, precum și de epoca lui, după un studiu apărut în „Lamura” (1921
RADULESCU-POGONEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289113_a_290442]
-
Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Ecaterina Căpățână, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Filologie rusă”, 1999, 388-389; Petru Ursache, Căutătorii de adevăr, CL, 2000, 12; Adriana Cristian, „Civilizația rusă. Perioada veche și modernă”, „Studii de limbă, literatură și metodică” (Cluj-Napoca), 2000, 290-293; Camelia Burghele, În numele magiei terapeutice, Zalău, 2000, 62-63; Ecaterina Căpățână, „Școala de solomonie. Divinație și vrăjitorie în context comparat”, „Filologie rusă”, 2001, 209-210; Datcu, Dicț. etnolog., III, 115-117; Nicolae Constantinescu, Calendare și sărbători, ALA, 2001, 578. I.D.
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]
-
București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, „Antim. Logos și personalitate”, RL, 1971, 41; Nicolae Manolescu, Modernitatea cronicarilor, RL, 1973, 20; Doina Uricariu, Exerciții de modernizare, LCF, 1977, 27; Călinescu, Perspective, 154-156; Iorgulescu, Scriitori, 320-322; Dobrescu, Foiletoane, I, 186-190; Dan Culcer, Metodica radicalizării, VTRA, 1980, 3; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 367-371; Culcer, Serii, 109-114; Grigurcu, Critici, 230-234; Gheorghiu, Reflexe, 190-197; Sorescu, Ușor cu pianul, 187-195; Cornel Moraru, Lectura poeziei, VTRA, 1986, 1; Paul Cornea, „Introducere în poezia contemporană”, MS, 1986, 4; Călinescu, Biblioteci
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
până în 1928), ținând aici și cursuri de italiană (1922-1923), apoi la liceul din Câmpina, unde a întemeiat Ateneul Popular „B. P. Hasdeu”, și din nou la Liceul „Mihai Viteazul”, unde în 1934 obține definitivarea. A tipărit, singur sau în colaborare, metodici, manuale și cursuri de limbă și literatură pentru liceu. Debutează în 1909, cu epigrame, la „Dunărea de Jos”. Conduce o perioadă „Universul literar” și revistele școlare „Drum” (1931) și „Mugurul” (1933-1940). Colaborează la „Universul”, „Universul literar”, „Drum drept”, „Cuget clar
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
simț. Educarea deprinderilor de stabilitate și capacitatea de a păstra echilibrul în execuția exercițiilor la bârnă sunt determinate de: ținuta corectă, deplasarea rațională a centrului de greutate al corpului, sensibilitate tactilă a gimnastei, tehnica de execuție a execițiilor, precum și de metodica învățării acestora. Procesul de instruire impune creșterea nivelului de pregătire a gimnastelor și a posibilităților lor motrice. Controlul menținerii echilibrului trebuie să vizeze educarea capacității de a efectua oscilații ale centrului de greutate pe verticala suprafeței de sprijin sau pe
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
părinți, precum și relațiile cu colegii săi, cu direcția și administrația»”. 1.3. Didactica științelor juridice și administrative - caracterizare generalătc "1.3. Didactica științelor juridice și administrative - caracterizare generală" Cunoscută în literatura de specialitate modernă și sub denumirea de didactică specială, metodica predării unei anumite discipline reprezintă aplicarea principiilor și normelor didacticii generale la specificul unui domeniu științific, din punctul nostru de vedere, științele juridice. Didactica științelor juridice studiază legitățile psihologice și principiile pedagogice ale organizării și desfășurării procesului de predare-învățare a
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
domeniu științific, din punctul nostru de vedere, științele juridice. Didactica științelor juridice studiază legitățile psihologice și principiile pedagogice ale organizării și desfășurării procesului de predare-învățare a conținuturilor cu caracter social-juridic. Caracterul acestei științe este bipolar, atât normativ, cât și explicativ, metodica studiind nu numai procesul de transmitere a cunoștințelor și de formare a priceperilor și deprinderilor la obiectul de învățământ respectiv, ci tinde să se ocupe, spre exemplu, și de gestionarea situațiilor de criză educațională întâmpinate de către profesor la contactul cu
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
cultural”. Predomină, astfel, problemele de politică internă și externă, se accentuează propaganda sovietică sub toate aspectele: economie, știință, arte, Învățământ. Revista devine, apoi, tribuna metodică pentru Învățământul de partid, prin două rubrici: Cum citim o carte. Discuție În legătură cu problemele de metodică ale Învățământului de partid și În ajutorul celor care studiază „Cursul scurt de Istorie a P.C.(bolșevic) al U.R.S.S.” ale cărei 12 capitole sunt amplu comentate de N. Tertulian, Bogdan, L.Tismăneanu, Petre Grossu, Eugen Rodan, ș.a. Dacă și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bulversează întregul edificiu didactic și pretind schimbări importante de paradigmă. Să ne amintim că și descoperirea tiparului antrenase trecerea de la învățământul prioritar individual (un elev-un profesor) la unul frontal, mult mai eficient, cu mai mulți copii deodată, după o metodică nouă. De această dată, revoluția este mult mai puternică. Noile tehnologii induc virtualizarea, delocalizarea și dematerializarea acțiunilor de formare. Cu alte cuvinte, educația se poate muta dinspre actual către posibil, se exercită nu numaidecât într-un spațiu dat, singular, și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cibernetică a jocului de volei a fost realizată de V. Ghenadi și colab. în „Model și modelare în voleiul de performanță”, Bacău, 1994, și mai recent în 1998 D. Colibaba Evuleț și Ion Bota în lucrarea „Jocuri sportive - teorie și metodică” abordează pe larg conceptul de sistem și aplicarea acestuia la jocurile sportive. O abordare sistemică în educație fizică a fost realizată de Maria Marolicaru la Cluj Napoca în 1992. II INTRODUCERE ÎN TEORIA INFORMAȚIEI 2.1. Informația În sensul cel mai
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]