497 matches
-
întreg Parisul glorifica cât de bine arată regele, Marie-Thérèse a continuat să se îngrașe cu plăcerea ei pentru ciocolata caldă și să se retragă în cercul ei. Părea că Marie-Thérèse este ultima care află că soțul ei are o nouă metresă. În ciuda acestei neglijări se spune că regele își îndeplinea atribuțiile conjugale în fiecare noapte. Atunci când Ludovic a declarat-o pe Louise de La Vallière ca amanta lui oficială, a provocat multă durere reginei. Înainte de retragerea în mănăstire, Louise își va cere
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
de construire (1664-1668) odată cu sărbătoarea care a avut loc între 7 și 13 mai 1664 aparent în onoarea celebrării celor două regine ale Franței - Ana, regina mamă și Marie-Thérèse soția lui Ludovic al XIV-lea însă în realitate în onoarea metresei regelui, Louise de La Vallière. Pe măsură ce timpul a trecut, Marie-Thérèse a devenit și mai docilă iar regele a continuat aventurile sale romantice. Ea a tolerat-o pe Madame de Montespan iar el s-a asigurat ca întotdeana ea să fie tratată
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
-o pe Madame de Montespan iar el s-a asigurat ca întotdeana ea să fie tratată cu respect potrivit rangului ei de regină și de soție a lui, mustrând-o pe Madame de Montespan atunci când aceasta a întrecut linia. Ultima metresă a soțului ei, Madame de Maintenon a avut o mare influență asupra lui. Marie-Thérèse a jucat un rol mic în politica externă cu excepția anilor 1667, 1672 și 1678 când a fost regentă în perioada absenței soțului ei aflat în campanii
Maria Tereza a Austriei (1638-1683) () [Corola-website/Science/310285_a_311614]
-
iar Sophia Dorothea a născut un fiu, pe George Augustus. În 1687 se naște al doilea și ultimul copil al cuplului, o fată numită după mama sa, Sophia. George și Sophia Dorothea se înstrăinează unul de celălalt, George preferând compania metresei sale, Melusine von der Schulenburg, cu care a avut două fete în 1692 și 1693 iar Sophia Dorothea a avut o relație romantică cu contele suedez Philip Christoph von Königsmarck. Potrivit unor surse diplomatice din partea dușmanilor Hanovrei, în iulie 1694
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
mai degrabă decât fiului său, George Augustus, Prinț de Wales. În vara anului 1727, George I a murit de apoplexie. Cu soția sa Sophia Dorothea de Celle a avut doi copii: George I a mai avut trei copii nelegitimi cu metresa sa, Melusine von der Schulenburg
George I al Marii Britanii () [Corola-website/Science/310769_a_312098]
-
cu Claire-Clémence de Maillé-Brézé, nepoata Cardinalului Richelieu. Au avut doi copii: S-a căsătorit cu Ana de Bavaria și au avut următorii copii: Căsătorit cu Louise-Françoise de Bourbon, fiica recunoscută a regelui Ludovic al XIV-lea al Franței și al metresei Françoise-Athénaïs, marchiza de Montespan. Cuplul a avut următorii copii: S-a căsătorit cu Marie-Anne de Bourbon-Conti (1689-1720). Nu au avut copii. S-a căsătorit a doua oară la 23 iulie 1728 cu Caroline de Hesse (1714-1741), fiica lui Ernest Leopold
Prinț de Condé () [Corola-website/Science/314519_a_315848]
-
dintre cei mai temuți pirați din Marea Caraibilor. Din anul 1665 „Harrya Morgan a întreprins din Jamaica, acțiuni piraterești contra corăbiilor spaniole care navigau în Marea Caraibilor. Mai inteligent ca și ceilalți pirați, el n-a cheltuit în chefuri cu metrese, partea sa din pradă. Astfel în scurt timp el ajunge să ajungă în posesia unui document englez numit "Letter of marque", care îi legaliza acțiunea de prădare a corăbiile spaniole. În iulie 1668, Morgan are sub comandă sa circa 500
Henry Morgan () [Corola-website/Science/314089_a_315418]
-
Madame de Montespan (n. 5 octombrie 1641 - d. 27 mai 1707), a fost fiica marchizului de Mortemart și a Dianei de Grandseigne, metresa regelui Ludovic al XIV-lea al Franței. După ce a absolvit educația la mănăstire intră ca domnișoară de onoare în suita Reginei Franței Maria Tereza. Se căsătorește cu Marchizul de Montespan și au împreună un fiu. În 1667, devine amanta regelui
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
bisericii, începând o relație cu văduva Scarron. De altfel iezuiții și nu o rivală au fost cei care au contribuit decisiv la căderea doamnei de Montespan. Revoltați de luxul și de modul său ostentativ de a-și afișa poziția de metresă regală, convinsă că e de neînlocuit în sufletul regelui, iezuiții i-au refuzat în mod public împărtășania, în timpul unei liturghii la care asista și regele, sfătuind-o să revină la biserică atunci când va renunța la viața ei de dezmăț. În
Francoise Athénaïs, Marchiză de Montespan () [Corola-website/Science/313298_a_314627]
-
Alice Frederica Keppel, născută Edmonstone (29 aprilie 1868 - 11 septembrie 1947) a fost socialistă britanică și cea mai faimoasă metresă a regelui Eduard al VII-lea al Regatului Unit, fiul cel mare al reginei Victoria Fiica ei, Violet Trefusis, va fi iubita poetei Vita Sackville-West. este străbunica maternă a Camillei, Ducesă de Cornwall, a doua soție a lui Charles, Prinț
Alice Keppel () [Corola-website/Science/317982_a_319311]
-
sau mai mulți, atâta timp cât relația era destul de discretă. În 1898 l-a întâlnit pe viitorul Eduard al VII-lea care avea 56 de ani și era moștenitorul tronului. Nu a durat mult până Keppel a devenit una dintre multele lui metrese în ciuda diferenței de 28 de ani dintre ei. Relația lor a durat până la moartea lui Eduard în 1910. "Alice Keppel a fost un ajutor fantastic pentru Eduard VII, mult mai de ajutor decât soția lui, regina Alexandra, i-a fost
Alice Keppel () [Corola-website/Science/317982_a_319311]
-
a-i trimite scrisori când soțul ei a avut febră tifoidă și să-i permită să-l vadă pe Eduard când era pe patul de moarte. Deși o tolera, regina n-o plăcea pe Keppel. Alexandra găsea plăcută compania fostei metrese a lui Eduard, Jennie Jerome. S-a spus că Alexandra era foarte mândră de Agnes Keyser, cu care Eduard a fost într-o relație până la moartea acestuia. Deși Keppel era destul de discretă, își făcea apariția la evenimentele la care Alexandra
Alice Keppel () [Corola-website/Science/317982_a_319311]
-
regentului "Filip d'Orléans") și a Louisei Henriette de Bourbon. Unchiul său era viitorul Philippe Égalité și era verișor primar cu viitorul Louis-Philippe I, rege al Franței. De asemenea a fost descendent al regelui Ludovic al XIV-lea și a metresei sale, Madame de Montespan; mama sa a fost strănepoată a "Mademoiselle de Blois" (1677-1749) iar tatăl său strănepot a "Mademoiselle de Nantes" (1673-1743), două dintre fiicele Madamei de Montespan. A fost singurul copil al părinților săi, aceștia s-au separat
Louis-Antoine-Henri de Bourbon-Condé () [Corola-website/Science/323017_a_324346]
-
la 9 octombrie 1666. Regele polon Ioan al III-lea Sobieski a spus mai târziu despre soțului ei, "[El] este un om cinstit, cu o inimă dreaptă." Împreună au avut doi copii: Soțul ei a avut un fiu nelegitim cu metresa oficială, o cântăreață de operă pe nume Margarita Salicola și e posibil să fi avut împreună cu Ursula Margarethe de Haugwitz o fiică, Magdalena Sibylla de Neidschutz, care a fost metresa oficială a fiului ei cel mare. Inițial, ambii ei fii
Prințesa Ana Sofia a Danemarcei () [Corola-website/Science/323986_a_325315]
-
doi copii: Soțul ei a avut un fiu nelegitim cu metresa oficială, o cântăreață de operă pe nume Margarita Salicola și e posibil să fi avut împreună cu Ursula Margarethe de Haugwitz o fiică, Magdalena Sibylla de Neidschutz, care a fost metresa oficială a fiului ei cel mare. Inițial, ambii ei fii au fost crescuți de doamne de onoare trimise la Dresda de mama ei, regina Sophie Amalie a Danemarcei. Tatăl Anei Sofia a murit la 9 februarie 1670 și a fost
Prințesa Ana Sofia a Danemarcei () [Corola-website/Science/323986_a_325315]
-
La trei zile după nașterea Charlottei, George și-a făcut un nou testament. Și-a lăsat toate proprietățile "Mariei Fitzherbert, soția mea" în timp ce Carolinei i-a lăsat un șiling. Ziarele au pretins că Lady Jersey (doamnă de onoare și fostă metresă a regelui) a deschis, citit și a distribuit scrisori ale Carolinei cu conținut privat. Presa l-a umilit pe George pentru extravaganțele sale și pentru lux în vremea războilui și a schițat Carolinei un portret de soție neglijată. Regina a
Caroline de Braunschweig () [Corola-website/Science/319931_a_321260]
-
școală, și le discută cu Țarul. Mai târziu aranjează pentru ea să devină doamnă de onoare a soției lui, Maria Alexandrovna, care suferea de tuberculoză. Ecaterinei îi plăcea compania Țarului însă nu voia să devină una dintr-un șir de metrese. Totuși, în iulie 1866, cei doi au devenit intimi. Mama Ecaterinei murise cu două luni în urmă iar ea a fost mișcată de compasiunea pentru pierderea, cu un an în urmă, a fiului cel mare al Țarului, Țareviciul Nicolae Alexandrovici
Ecaterina Dolgorukova () [Corola-website/Science/319994_a_321323]
-
1746 după nașterea unei fiice, singurul copil al cuplului, Prințesa Marie-Thérèse. Ferdinand al VI-lea al Spaniei, fratele vitreg al decedatei Marie-Thérèse-Raphaëlle, i-a oferit Delfinului o altă prințesă bourbon, Infanta Maria Antonietta. Însă Ludovic al XV-lea și atotputernica metresă Madame de Pompadour voiau să deschidă canalele diplomatice. Căsătoria dintre Maria Josepha și Delfinul Franței a fost sugerată de unchiul Mariei Josepha, Maurice de Saxa, un fiu nelegitim al bunicului Mariei Josepha, Augustus al II-lea. Ludovic al XV-lea
Marie-Josèphe de Saxonia () [Corola-website/Science/315930_a_317259]
-
de Pompadour voiau să deschidă canalele diplomatice. Căsătoria dintre Maria Josepha și Delfinul Franței a fost sugerată de unchiul Mariei Josepha, Maurice de Saxa, un fiu nelegitim al bunicului Mariei Josepha, Augustus al II-lea. Ludovic al XV-lea și metresa sa erau convinși că mariajul ar fi avantajos pentru relațiile externe franceze. Franța și Saxonia s-au situat de părți diferite în recentul război austriac de succesiune și, astfel, căsătoria dintre prințesa saxonă și Delfinul Franței ar forma o nouă
Marie-Josèphe de Saxonia () [Corola-website/Science/315930_a_317259]
-
(n. 11 septembrie 1853 în Baden, Austria - d. 17 aprilie 1940 în Viena) a fost o actriță austriacă și metresa lui Franz Joseph al Austriei. a fost singura fiică a unui producător de hârtie Anton Schratt (1804-1883); ea a mai avut doi frați. La vârsta de 6 ani a devenit interesată de teatru. Eforturile părinților ei de a o descuraja
Katharina Schratt () [Corola-website/Science/319006_a_320335]
-
Gordon Pym" ("Aventures d'Arthur Gordon Pym"). Traducerea sa devine celebră. Deși era împreună cu Jeanne Duval a adorat din 1852 până în 1858 în anonim prin scrisori iscusite și poezii pe Apollonie Sabatier, o femeie frumoasă, fermecătoare și inteligentă, care era metresa unui bancher al unui salon pe unde treceau mulți literați și artiști. Auguste Poulet-Malassis publică prima ediție din "Les Fleurs du mal" și veghea apariția cărții. În luna august, are loc procesul "Florilor răului" cu un rechizitoriu susținut de același
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
cap al femeii dând impresia că a fost lipit de trup, ca și cum Goya ar fi pictat trupul iubitei în așa fel, încât să nu poată fi recunoscut de alți ochi. Probabil lui Goya i-a sevit drept model una dintre metresele lui Godoy, legendele însă au o viață lungă. În afara tablourilor executate la comandă, pictorul realizează și gravuri pe cicluri tematice. În ""Los Caprichos"" ("Capriciile", 1797-1799) - într-un număr de optzeci de gravuri - artistul prezintă fantasme care prind viață când rațiunea
Francisco de Goya () [Corola-website/Science/298333_a_299662]
-
1937-1938). În urma unei afirmații vexatorii la adresa lui Carol al II-lea - "„și-a clamat notoriu moralitatea prin refuzul de a se așeza la masă cu regele acompaniat de Elena Lupescu, pe motiv că nu stă la masă alături de-o c..." (metresă), "deși el însuși își alesese o femeie încă măritată, pe Maria Fueller, înainte ca aceasta să fi fost divorțată”" - a fost demis și trimis disciplinar la comanda Corpului 4 Teritorial, apoi, în 1940, i s-a impus domiciliu forțat la
Ion Antonescu () [Corola-website/Science/297423_a_298752]
-
sale aveau cusute bare metalice pentru a-l proteja în cazul unei eventuale căderi. Carol al VI-lea s-a căsătorit cu Isabeau de Bavaria (ca. 1371 - 24 septembrie 1435) la 17 iulie 1385. Ei au avut 12 copii: Cu metresa sa Odette de Champdivers a avut o fiică: Margareta bastardă a Franței (d. ca.1458).
Carol al VI-lea al Franței () [Corola-website/Science/317576_a_318905]
-
1745, punând capăt la toate bârfele și insinuările. Cuplul a devenit foarte strâns și reciproc devotat, petrecându-și majoritatea timpului împreună. Acest lucru a fost în contrast puternic față de rege, care începuse recent o aventură cu faimoasa Madame de Pompadour. Metresa regală a fost prezentată oficial curții la balul care celebra căsătoria noului cuplu. Delfinul și Delfina o urau pe metresa regelui pentru modul în care ea a distras atenția față de regina Maria Leszczyńska. Delfina era ostilă și regelui care nu
Infanta Maria Teresa Rafaela a Spaniei () [Corola-website/Science/317573_a_318902]