374 matches
-
de Diotima în Banchetul lui Platon este potrivită și poemelor adunate în acest volum: „Toate artele sunt poihseiz, însă nu toți artiștii sunt numiți poeți, fiindcă din ansamblul creației (poeziei) am extras un singur gen, cel care privește muzica și metrica și numai pe acesta l-am numit poezie...” (Banchetul, 205C). Poemele lui Vassilis Vitsaxis „privesc muzica”, fiind făcute din acea materie translucidă care folosește tăcerile, parte din fluxul repetitiv. În căutarea de exprimare a inexprimabilului, ecouri din Blake, Novalis, Tagore
Vassilis Vitsaxis și echilibrul lumilor poeziei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/13176_a_14501]
-
Heidegger, nu poți să te exprimi decît în formulele lui sibilinice. Sunt importanți doar autorii pe care îi imiți fără să-ți propui asta, dar cel mai important e ca în final, rupîndu-le vraja ceremoniei, să ajungi la propriile ticuri. Metrica lui Arghezi trebuie părăsită, categoriile lui Hegel trebuie uitate, iar Heidegger trebuie abandonat. Din acel moment ești liber, adică apt de a te supune propriei tale pastișizări, cu condiția să fi ajuns la propriile obișnuințe de limbă. Viorel Chițea nu
Personal, consider că… by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5574_a_6899]
-
din faptul că, oricare ar fi tema poemelor, Kavafis o tratează cu un amestec de familiaritate și deferență: cuvintele de obicei simple sînt întretăiate de referințe la antichitatea clasică și la realitatea cea mai mundană deopotrivă și transpuse într-o metrică complicată. Iată, de pildă, începutul poemului „Boala lui Kleitos”, din 1926: „Kleitos, un bărbat fermecător,/ ce nici douăzeci și trei de-ani nu împlinise/ - educat excelent, vorbind limba elină -/ zace la pat, bolnav. Îl chinuiește febra ce-a bîntuit la
O nouă ediție Kavafis by Ana Chirițoiu () [Corola-journal/Journalistic/5567_a_6892]
-
păstreze toate virtuțile unui poem. În anumite situații, un traducător poate rămâne fidel metricii din limba în care a fost scris, dar cu prețul unor echivalențe destul de laxe date cuvintelor din original, sau poate fi foarte atent cu sensul, sacrificând metrica. Miron Kiropol încearcă să rămână foarte aproape de sensurile originare. Aproape fiecare vers al Constanței Buzea este tradus riguros în limba franceză. De aceea, în versurile fără rimă, echivalențele lui Miron Kiropol tind spre perfecțiune. Spiritul poeziei Constanței Buzea este păstrat
Viața din cuvânt by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9141_a_10466]
-
unei lucrări muzicale, numim generic modul măsurii de înfățișare a timpului muzical curgând, timbrometrie. De exemplu, o grupare de trei timpi într-o măsură, îi conferă un aspect sau caracter de mod ternar. În general, orice anume fel de grupare metrică va conferi timpului muzical un caracter de mod al trecerii temporale, respectiv al temporalității mișcării, relativă situării mișcării în spațiu sau caracterului de spațialitate a mișcării. Este lesne să recunoaștem că raportul spectacular în domeniul dramaturgiei este dominant aspectativ, implicând
Raporturi ale g?ndirii componistic-muzicale by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/83161_a_84486]
-
dar grădina și-un șarpe mai puțin." (p. 11). Foarte atent la ce se întâmplă în jurul său, tânărul poet pare uneori a-i pastișa pe marii poeți ai timpului său. Alb, galopând pare a fi unul dintre acele poeme în metrică populară, scrise parcă în joacă de Nichita Stănescu, ,La Sibiu, pe-un deal în jos,/ Călăream un cal frumos./ Pintenii-i simțeam la os,/ Osul calului frumos./ și plutind numai în spume/ Călăream un cal în lume./ Alb, pierdut în
"Păcatele tinerețelor" by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10656_a_11981]
-
cu patru dimensiuni. Cititorul este atras și surprins totodată de la lecturarea primelor pagini de prospețimea ideilor, de originalitatea limbajului ce uzează de noțiuni și sintagme mai puțin întâlnite, precum unde temporale, atractori, meridiane armonice, structura aritmetică a timpului muzical, parcele metrice etc. Întrutotul captivantă apare analogia dintre muzică și jocul de șah care subsumează primul mare capitol al lucrării și revine insistent de-a lungul întregului text. În primele două capitole sunt studiate elementele de bază aspectate într-o sumă de
Sunetul de referin?? ?i arca muzicii occidentale by Florian LUNGU () [Corola-journal/Journalistic/84326_a_85651]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
nu exprimă o ordine științifică numai, ci înglobează în arhitectura-i hiperbolică, de asemenea, punctele de vedere artistic și filozofic ale domeniului tratat. Ceeace l-a minunat din primul moment, poate, pe Maestru, a fost, probabil, analogia, diverse similitudini, dintre metrica jocului nostru popular și aceea a versului grec. Cu o intuiție proprie genialității, el vede în pașii, timpii și măsurile acestui joc, dactili, spondei, trohei, anapești, iambi, tribrachi etc.; apoi fraze, strofe, perioade etc., tot; și - este o vorbă încă
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ceva mai mult decît atîta: fără ironie. Ba încă și unele fenomene specifice versificației antice, ca acela, de pildă, al substituirii dactilului printr-un spondeu etc. și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
și, în orice caz o bogăție metrică cu mult mai mare decît aceea a metricei antice. Dar, pentru o mai vie ilustrare a chestiunei, e mai bine să dăm cît de puțin cuvîntul, însuși autorului (în partea intitulată: Ritmica și metrica, pagina 47, din manuscris). „Legătura și înrudirea ritmicei și metricii din microregiune” (e vorba de microregiunea Bicaz) „cu formele metrice antice, ne-a determinat a folosi încadrarea picioarelor metrice și ritmice în aceleași tipare pe care le foloseau poeții: Homer
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
Homer, Anacreon, Plaut, Seneca și metricienii: Hefestion și Quintilian. Aceasta ținînd seama de faptul că în dans succesiunea spondeilor, anapeștilor, dactililor, iambilor, troheilor, proceleusmaticilor etc. determină transpunerea perfectă a motivelor ritmice în: monometri, trimetri, tetrametri, pentametri și hexametri ca în metrica poeticii grecești: în septenari și octonari ca în poetica latină”. N-ar fi poate inutil ca, de la cele de mai sus, să alergăm cu gîndul la întrebarea: Cce deducții din domeniul istoric, s-ar putea trage din ele? Această armonie
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
tratatul său muzical cunoscut sub numele de Ars nova (sec. XIV), a conceput sistemul său aplicabil în muzica măsurată, spre deosebire de muzica religioasă plană, pe baza unei vizibile influențe a metricii antice. Desigur, spiritul unei astfel de transpuneri este greșit, nemuzical. Metrica antică, a versului, atrăgea, fără doar și poate, în hățurile legilor ei, și frazeologia cîntării, cînd astăzi nu mai este un secret că linia melodică nu se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
se mai poate baza, oarecum monoton, pe cantitatea silabelor, ori numai pe accentul lor, ci mai ales pe valoarea și durata lor expresivă. Dar aceasta e altă istorie. Ipoteza că noi am fi luat de la grecii vechi, între multe altele, metrica lor poetică, pentru a o aplica la joc - și numai la joc, întrucît n-o aflăm în stih și muzică decît numai doar în hipostaza de „greșeli” de ritm, poate fi pusă într-o serioasă încurcătură nu numai de pura
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
a neamului macedonean vechi (în cap cu Alexandru cel Mare și Aristotel), a neamului și cîntării, deci, cu nume phrygian, a miturilor orfice și dionisiace... Și aș veni și eu cu o stranie lămurire, emițînd părerea că analogia, similitudinea dintre metrica versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
din binecuvîntatul avînt de independență, pentru... metoda „libertății” care, însă, niciodată n-a fost și nu va fi valabilă fără sprijinul unui sistem orînduitor. În muzică - deoarece, grație creației revelatoare a Maestrului Gh. Popescu-Județ, tot ce se poate spune relativ la metrica muzicală și poetică este aplicabil și la joc - întîlnim, în muzica de dans în special, în locul „picioarelor” măsurile, bazate pe principiul valorilor de note și al accentului tonic. Astfel, avem măsura de două pătrimi, de pildă, corespunzătoare unui spondeu. Prin
Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
privință. În schimb, pe canavaua jocului barbian, a poeziei frigide, gen Mallarmé sau Șerban Foarță (născut și el tot în iulie (8, 1942, la Tr. Severin), Virgil Dumitrescu a compus Poeme în licanta veche, în număr de... cinci! Pe o metrica de tip folcloric (andaluz sau românesc), Virgil Dumitrescu se răsfăța gongoric, ca un reflector suprarealist, fiind el și eu, narat și narator. Puse sub semnul corzilor de chitară (spaniolă, mexicană, chiar portugheză), catrenele din primele trei componente ar ridica lumea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Probabil acesta este și unul dintre argumentele lui George Popa de a continua, de a lăsa un altfel de sfârșit. Analizând finalul eseului asupra căruia m-am oprit, dialogul imaginar dintre Hyperion și Demiurg, intitulat Lume și geniu, gândit în metrica Luceafărului 5, beneficiem de generoase deșchideri în orizontul liricii universale. Un dialog definitoriu al naturii geniului ce răspunde unei logici existențiale de dincolo de percepția lumeasca, inspirat din Povestea magului călător în stele (ne-lumea este sălașul geniului, el nefăcând parte
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
totalizator Scientia Litterarum. E o ediție de 600 de pagini, format mare, ce străbate meticulos domeniile scrisului literar ciparian: poetica, publicistica, discursurile, confesiunile, poezia, folclorul, istoria literară și traducerile. E pentru prima dată restituit (p. 9-142) tratatul Elemente de poetică, metrică și versificațiune, datând din 1860, ce avea în românește numai precedentul lui Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o traducere după o compilație. E interesant nu doar pentru erudiție (sunt referințe la peste 200 de
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
precedentul lui Heliade Rădulescu, ale cărui Reguli de gramatica poeziei din 1831 erau o traducere după o compilație. E interesant nu doar pentru erudiție (sunt referințe la peste 200 de surse), ci și prin sistematizarea originală a problemelor de poetică, metrică și versificație, despre "natura poeziei" (lirică, epică, dramatică și subdiviziunile lor) și despre "forma poeziei" (limbă, stil, elocuție, prozodie etc.). Orientalistul Cipariu are considerații despre "versificare arăbească", iar exemplificările poeticianului se întind de la greci și latini la clasicii francezi, germani
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
îmbrace în penumbră), estetoerotismul ("șoldurile mele prind din senin tumultul plutei ce supraviețuiește unui fluviu/ capricios îți aprind cu vîrful degetelor o elipsă în jurul frunții/ și deîndată Bach ne recuperează ritmul ca pe un pește somnoros/ trezit prea devreme din metrica altei era geoerotice" - preludii la Pasiunile după Sfîntul Matei). Dacă, așa cum s-a constatat (cu ușurință), lirismul Angelei Furtună e dezinhibat, impetuos, marcat de-o forță interioară caracteristică, în aceeași măsură am putut observa că funcționează precum o frînă, precum
Pasionalitate livrescă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11696_a_13021]
-
același an cu Memorabilul... apare Povestea vorbii. în ea, abilitatea de versificare a lui Pann se ridică brusc la cote nemaiîntîlnite: plurimetria, metrii, nobili (endecasilabul, alexandrinul clasic, alexandrinul românesc) se combină imprevizibil cu versuri de factură fantezistă. Această alegră disponibilitate metrică va fi utilizată de Anton Pann în toate capodoperele sale ulterioare: Din cîte părți omul are,/ Sufletul este mai mare./ El e partea cea cinstită/ Și mai scumpă, prețuită./ Sufletul pe trup îl are/ Lui-și ca o mădulare/ Pe
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]