554 matches
-
alte dimensiuni: „Ea era albă, avea căpăstrul aurit și împodobit cu pietre nestemate, de lumina ca soarele”. Din același plan simbolic fac parte și hainele de aur rezervate încercării finale, a izbânzii eroului. În basmul Tăbarcă din colecția Petru Caraman, mezinul se îmbracă în argint prima dată pentru a trece proba maritală, dar reușește doar când va eclipsa soarele prin apariția lui: „Atunci calul îi zise: - Stăpâne, bagă mâna în ureichea mea cea dreaptă și ia niște haine de aur. Când
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imaginea răsăritului conducând la o intensitate orbitoare. În basmul Ileana Simziana, din colecția lui Petre Ispirescu, Galben- de-Soare este calul cu forțe maxime și se află, desigur, la zmeu. În mod semnificativ, el este fratele mai mic (deci un mezin!) al mârțoagei luate de fecioara-războinic de la tatăl său și nu are splină. Amănuntul anatomic se regăsește și în colinda Ciutalinei, ciuta fără splină, tip III , asocierea cu capacitatea de a se deplasa rapid pe suprafețe întinse părând, în acest context
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lancea este și raza de soare care simbolizează acțiunea Esenței asupra Substanței nediferențiate, activitate cerească”. Găsirea soției întemeiază o lume holomorfică. Acțiunile eroice care premerg unirea regenerează universul însuși și nunta capătă proporțiile unei hierogmii. Dumitru, Făt-Frumos din balada citată, mezinul dintre frați și alesul - „Care-n lume n-a mai fost” va arunca sulița într-un spațiu solar și de acolo își va aduce acasă mireasa, chiar dacă aceasta are o formă neașteptată: „În coadili mărilor,/ În răsăritu soarilui” (Alexandrovăț - Serbia
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
numirii este clipa în care flăcăul se naște la nivel mitic, ia o identitate încărcată de energie numinoasă, datorită reiterării acțiunii sacre. Busuioc Verde se prezintă singur tatălui când hotărăște să plece în incursiunea pe care frații au ratat-o. Mezinul are cunoașterea lăuntrică ce îl înscrie pe traseul arhetipal, dar tatăl împărat este contrariat de ideea dispariției lui: „ - Da - zîci - dragu tat’ii! Cum sâ vin io sâ t’i caut? - Tatâ! Mn’ii-m iesti numili Busuioc - Verd’e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
calc io cu pk’icioru, sâ șt’i câ-n urma mș creșt’e busuioc verd’e.Bin’i, dragu tat’ii”. Pare greu de crezut ca tatăl, fie el și ocupat ca un împărat, să nu cunoască numele și puterile mezinului său. Flăcăul a suferit însă deja o mutație ontologică, a înțeles care îi sunt puterile și a hotărât să ordoneze haosul. Lumea va afla despre eroul civilizator începând cu tatăl, împăratul care, în alte basme, testează el însuși limitele celui
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al strămoșilor și simte plânsul materiei consumate, precum voinicul din colinde aude urletul flăcăului înghițit pe jumătate ori fala cerbului distructiv. Feciorul cenușii este doar părelnic lipsit de valoare, aceasta fiind aparența înșelătoare a eroului, după cum vom vedea în imaginea mezinului imediat. Drăgan Cenușă este drag focului creator și va fi iubit, după mutația ontologică, de toată comu¬nitatea revigorată. În basmele din ciclul mamei vitrege, tipul Phyrxos, fiul alungat are sânul plin de cenușă ceea ce îi trasează drumul de întoarcere
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
reperabilă în orațiile de nuntă, fiind un indiciu suplimentar al frumosului roditor, specific principiului feminin. Un personaj comun baladelor fantastice și basmelor este Arghir. Frații lui mai mari au ratat paza mărului mitic și rămân fără nume. În ambele specii, mezinul este chemat pe un nume lung și surprinzător, dezvăluit în momentul încercării: Arghir Crăișor Cel mai Pedepsit cu Dor. Botezat cu numele grecesc al metalului apotropaic, frecvent întâlnit în descrierea flăcăului în ipostaza de gală, Arghir mai poartă o marcă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Echivalența personajelor este totală: personaje ale clasei dinamice Virilis - Virilia 291, Petru Făt-Frumos, Arghir, Frunză Verde și „Ion tânăr călare” au aceleași înzestrări salvatoare și parcurg dusîntors drumul dinspre creație și haos. Flăcăul care se remarcă dintre frați e întotdeauna mezinul, această dezvoltare narativă fiind clasificată de Lazăr Șăineanu sub numele Ciclul celor trei frați, A, Tipul fraților perfizi. În baladele Scorpia I(8) și Trei frați cu nouă zmei I(9) ei sunt de viță aleasă, însă...nepricepuți: „Tare-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca un domn,/ Dar nu au minte de om!”. A fi „fecior de domn” înseamnă, într-o altă gamă stilistică, a fi ales. Frații mai mari sunt și ei neofiți, dar numai datorită celui mic nu-și ratează inițierea. Dacă mezinul nu i-ar scoate din burta Scorpiei și nu ar ucide și cel din urmă zmeu, ei ar deveni una cu neantul. În basme, figura ultimogeniturii este sinonimă cu cea a eroului învingător. În mod necesar născut al treilea, el
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroului au fost considerate „un automatism propriu prozei fantastice, urmat de alte automatisme, așa-zisele donațiuni. Ele devin elemente narative, indispensabile acțiunii”. Automatismele reprezintă însă gesturi fixate de funcția lor rituală, scenariul inițiatic neputând fi parcurs altminteri. Cel mai adesea, mezinul nu își arată natura excepțională, procedeu considerat a fi o „disimulare strategică - inițial, poate, cu rosturi rituale, propițiatorii - vizând derutarea forțelor antagonice”. Șperlă se scaldă în baltă alături de gâște, rațe și se tăvălește în glod cu porcii. El este un
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nici atâta. Aceia erau brazi nu altceva, voinici să frângă pământul în două și mintoși să-ți spuie pe degete tainele lumii”. Împărați ei, dar oameni asemenea povestitorului și receptorilor, părinții și frații remarcabili în condiția profană judecă superficial personalitatea mezinului, „pi-acel mic l-avea di prost” (Izvoare - Soroca) ni se spune într-un alt basm. „Ăla mic era mai șmecher” (Izvoare - Soroca) și, în ciuda tuturor batjocurilor îndurate, este singurul care reface echilibrul tulburat al lumii. În basmul Viteazul cu mâna
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
capacitatea logos-ului. Ființa lui constituie întotdeauna o treaptă superioară față de progeniturile ce i-au premers, este „mai vioi și mai viteaz decât dânșii” „și mai deștept dintre toți” (Boțești - Dâmbovița). G. Călinescu a observat în basme condiția similară între mezin și calul năzdrăvan, cu „căutătură ca de fulger”, căruia Viteazul cu mâna de aur îi grăiește „în limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a păstrat natura reală prin acest apelativ, este atemporal) nu sunt creditabili
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai viteaz decât dânșii” „și mai deștept dintre toți” (Boțești - Dâmbovița). G. Călinescu a observat în basme condiția similară între mezin și calul năzdrăvan, cu „căutătură ca de fulger”, căruia Viteazul cu mâna de aur îi grăiește „în limba lui”. Mezinul și mânzul său (deși a îmbătrânit, el și-a păstrat natura reală prin acest apelativ, este atemporal) nu sunt creditabili ca aparență, dar armăsarul devine mârțoagă în urma efectului pe care îl provoacă șederea în istorie, durata îi erodează pielea, extremitățile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vine din partea instanței narative, care are o cunoaștere superioară a protagonistului, în cel de-al doilea, personajul apare marcat de disimularea în mediul social. Resursele fizice pierdute sunt întotdeauna recuperabile în basme și tot neamul zmeoaicei va dispărea, conform menirii. „Mezinul este supus, în mod evident, unui proces inițiatic, imaginea sa exterioară, disimulată, de nevolnic și prostănac, zdrențăros și murdar, indicând suportarea unui stagiu purificator, umilința acestei etape fiind prețul desăvârșirilor viitoare”. Conștient de puterile proprii, el își urmează în taină
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
nivelul percepției proprii. Alteori, chiar Dumnezeu îl alege pentru destinul eroic: „Care-o fi dicins, dizlegat...dicins di brâu, pi copilu ceala sî-l trimetiț’ di la casî, cî el n-are noroc” (Izvoare - Soroca). Evident semnul indicat se află la mezin, care pare astfel să fie eliberat de chingile profanului și ale duratei. Explicația oferită de divinitate pentru alungarea celui mic se referă tot la planul uman de percepție, norocul fiind rezultatul hazardului din timpul nesemnificativ. Negăsindu-și rostul în mundan
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de chingile profanului și ale duratei. Explicația oferită de divinitate pentru alungarea celui mic se referă tot la planul uman de percepție, norocul fiind rezultatul hazardului din timpul nesemnificativ. Negăsindu-și rostul în mundan și situat între două lumi ontologice, mezinul este candidatul ideal pentru scena mitică. Omologul său în sfera maleficului este, desigur, zmeul mezin. Ca și în cazul „mirenilor”, la zmeul cel mai tânăr se acumulează forțe covârșitoare și, de aceea, tot ce ține de el poartă emblema superiorității
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mezin. Ca și în cazul „mirenilor”, la zmeul cel mai tânăr se acumulează forțe covârșitoare și, de aceea, tot ce ține de el poartă emblema superiorității: castelul e de aur, calul năzdrăvan, soața cea mai frumoasă dintre cumnate. Lupta cu mezinul rău este cea mai grea și ultima din seria confruntărilor, frații mai mari reprezintă doar trepte intermediare către modelul eroic: de aceea, în plan social stau frații nesăbuiți, în plan mitic, frații infernali. Dacă ne referim la înfruntarea fraților mai
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mari reprezintă doar trepte intermediare către modelul eroic: de aceea, în plan social stau frații nesăbuiți, în plan mitic, frații infernali. Dacă ne referim la înfruntarea fraților mai mari între ei, pământeni contra zmei, vom descoperi o nouă funcție a mezinului în basme: el recuperează viețile consangvinilor săi, îi ajută să depășească moartea inițiatică și astfel le dăruiește statutul superior implicit. Sfaturile, luate în seamă sau nu, și actele eroice săvârșite în locul fraților fac din mezin un maestru inițiator la rândul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
descoperi o nouă funcție a mezinului în basme: el recuperează viețile consangvinilor săi, îi ajută să depășească moartea inițiatică și astfel le dăruiește statutul superior implicit. Sfaturile, luate în seamă sau nu, și actele eroice săvârșite în locul fraților fac din mezin un maestru inițiator la rândul lui, această menire împlinindu-și-o concomitent cu propriul salt ontologic. Frații mai mari nici nu primesc nume în textele folclorice, funcția lor narativă constă doar în antiteza cu mezinul, singurul care semnifică la nivel
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
săvârșite în locul fraților fac din mezin un maestru inițiator la rândul lui, această menire împlinindu-și-o concomitent cu propriul salt ontologic. Frații mai mari nici nu primesc nume în textele folclorice, funcția lor narativă constă doar în antiteza cu mezinul, singurul care semnifică la nivel onomastic. Limita lor este comună cu malul îndepărtat al creației, unde încep apele germinatoare: „Merseră ei, merseră și iar merseră trei zile și trei nopți d-a rândul, făr-a se opri nici prin sate, nici
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mere p-aici, nu mai vine-napoi». Cel mai mic o zis: - Eu p-aici m-oi duce. Ceilanț’ o mărs pe celante drumuri” (Urmeniș - Maramureș). Incapacitatea fraților de a depăși probele inițiatice creează cadrul suferinței sau morții rituale pentru mezin. Tocmai frații săi îl ucid din invidie sau, cum e cazul basmului din Urmeniș, îl orbesc. Mutilarea la nivel ocular este regăsită și în colinda lui Antofiță, unde are valoare punitivă, dar mai ales în basmele al căror erou este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
simbol solar) formată de cele trei drumuri și cărarea dinspre profan recomandă celor puternici un singur traseu, cu amendamentul dantesc, pregătitor. Drumul este similar cu cel al dalbului de pribeag din cântecele ritual ceremoniale, pentru că include „escala” în tărâmul morților. Mezinul nu mai vine înapoi același, ci un altul (Mircea Eliade), inițiat. Drumul ales este similar cu cel al mezinei din balada Trei fete surori I(5): „Fata cea mai mare/ Rătăci-ntr-o vale;/ Fata mijlocie/ Rătăci-ntr-o vie
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
la nivel moral și cognitiv să depășească conduita limitată. În baladă, portretul fraților nu îi menajează deloc: „Că, de-i mare,/ Minte n-are;/ Că-mbrăcat e ca un domn,/ Minte n-are nici d-un om” și îi subliniază atributele mezinului excepțional: „Frățiorul ăl mai mic,/ Ăl mai mic/ Și mai voinic,/ Că-i cu statul/ De copil/ Cu sfatul/ De om bătrân”. Al treilea frate valorifică încercările fraților, „acolo unde apare numărul trei se face apel la întreaga ființă a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voință”, formulare care se poate însuma în vorbele unei informatoare pe care am întâlnit-o în Furcenii Vechi, Galați: „până la cel mic cher rălili”. Trinitatea ființei câștigă puteri apotropaice și face haosul întrupat să se supună ordinii. De aceea, mireasa mezinului este cea specială, uneori aparența ei încadrând-o faunei. În balada Broasca Roasca I (32) rușinea inițială a mezinului ursit unei broaște se transformă în condiția superioară a „prințului consort” pentru ființa din altă lume. În basmul cules de Petre
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
până la cel mic cher rălili”. Trinitatea ființei câștigă puteri apotropaice și face haosul întrupat să se supună ordinii. De aceea, mireasa mezinului este cea specială, uneori aparența ei încadrând-o faunei. În balada Broasca Roasca I (32) rușinea inițială a mezinului ursit unei broaște se transformă în condiția superioară a „prințului consort” pentru ființa din altă lume. În basmul cules de Petre Ispirescu în București, mezinul simte fiorii iubirii pentru o broască țestoasă și suportă batjocura fraților mai mari. Pe de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]