602 matches
-
când femeia are programată o vizită. Soțul și amicul lui Încep noaptea Într-un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Soțul și amicul lui Încep noaptea Într-un birt, unul cere tizană, celălalt preferă berea. Și petrecerea continuă. De fapt, Începe... Pentru Mița Baston vermutul e folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
folosit ca analgezic sentimental: „CHELNERUL (intrând din dreapta): Vine! MIȚA: Un vermult! CHELNERUL: Vine (Iese.) MIȚA: Voi să beau, voi să beau (cadențând), căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile beau
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
căci nu e-n lume altă durere, decât durerea ce simțesc eu... Chelnerul aduce paharul. Se aude cadrilul. Mița bea pe nerăsuflate și plătește. Chelnerul ia paharul și pleacă.) Așa! să vie acuma. (Își pune masca.). În așteptarea amantului infidel, Mița plănuiește scandal, vrea răzbunare și prinde curaj de la vermult. Atunci când primesc ori când merg În vizite, femeile beau Îndeosebi cafea: „... jupâneasa cea răgușită intră cu tava aducând dulceață și cafele.” (Vizită...). Cafea se bea matinal și În casa venerabilului prezident
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
larg ușile casei cunoscuților, obiceiul confirmând și consolidând poziția socială. În genere, damele din lumea mare publică În carnetul lui Claymoor, spre știința numeroaselor lor cunoștințe, ziua lor de primire.” (Five o’clock). De «familie bună», Tincuța se Încaieră cu Mița pentru sublocotenentul Mitică Lefterescu. Între pretenții și maniere distanța este enormă. Femeile nu se comportă diferit de oricare alte locatare de mahala, Însă aduc ceaiul În cești cu blazon nobiliar („Un samovar și un serviciu de argint cu coroană de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să prânzești cu noi” etc.), gramamà, coana Anica, supează cu ginerele la miezul nopții (Tren de plăcere), familia Piscopesco urmează să ia „dejunul la castelul Peleș” la ora 1 după-amiază etc. În tren se fumează, dar se și bea (mamița Miței din Lună de miere „primește bucuros” să guste din cogniacul oferit de străin, cu sentimentul vag al unei complicități de moment), În restaurantul gării se (poate) bea cafea cu lapte. O masă Între amici consolidează relația, Între necunoscuți - Îi apropie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
pe tine, și pe mine!...”; „Voi scandal... voi să mor!” etc.). Și În situații tensionate În amor amenințările sunt teribile: fie suicidul, fie crima. Jupânul e hotărât să-l Înfrunte pe intrusul impertinent cu riscul de a ajunge la cremenal, Mița constată că e o cremenală (după ce aruncă cu vitriol În fața celui pe care-l crede Nae), Mița ezită Între a ucide și a se sinucide, Zoe preferă moartea fizică În locul celei sociale etc. Grija de a nu se compromite public
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
amenințările sunt teribile: fie suicidul, fie crima. Jupânul e hotărât să-l Înfrunte pe intrusul impertinent cu riscul de a ajunge la cremenal, Mița constată că e o cremenală (după ce aruncă cu vitriol În fața celui pe care-l crede Nae), Mița ezită Între a ucide și a se sinucide, Zoe preferă moartea fizică În locul celei sociale etc. Grija de a nu se compromite public, caracteristică oricărui om de lume, Își asociază și preocuparea pentru carieră; chiar când nu are o profesie
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
lume, Își asociază și preocuparea pentru carieră; chiar când nu are o profesie certă, nicidecum o carieră, fiind doar un apendice În vreun birou (cum e Catindatul), personajul caragialian e covins că viitorul Îi surâde. Aspirațiile lui profesionale sunt mărunte (Mița vrea să intre la telegraf, Catindatul visează să ajungă „măcar un copist de clasa a doua”: „Nu zic să mă facă ajutor, ori reghistrat, domnule, dar măcar acolo ceva.”). Dar pentru personajul feminin caragialian cea mai importantă carieră este legată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
aibă convingerea / să fie convins că nu trebuie să creadă că e Înșelat („De Zaharia nu avem teamă: știe tot, dar nu crede nimica...”, Îi șoptește Tipătescu amantei). Ajutate de politica lui Iordache și de diplomația amantului lor de suflet, Mița și Didina rămân alături de bărbații cu care formează social un cuplu și Își permanentizează postura statu-quo, de Întreținute. Femeile se tem să nu fie compromise, să nu se compromită, dar etica lumii lor este relativizată. Iubesc sau intră În jocul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
personajelor masculine (aflat În postura de bărbat Însurat) - ce constituie fauna operei scriitorului Caragiale - nu caută aventura amoroasă, nu se angajează În iubiri nelegitime. Sunt adulterine femei din elita târgului de provincie, femei din mahalaua bucureșteană, femei ca Veta, Zoe, Mița, Didina și atâtea alte personaje din schițe. Sunt și Încornorați, cum e Dumitrache, neica Zaharia, Mache Razachescu ori Iancu Pompon, dar sunt și bărbați liberi, celibatari, precum Chiriac, Tipătescu, Nae frizerul. Or, acești bărbați celibatari, lipsiți de angajament și de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
faptul că femeia caută consolare În brațele lor. Și ea, femeia, face o pasiune - evident vinovată -, de dragul de a iubi sau pentru că află extraconjugal ceea ce a căutat Îndelung toată viață ori nu a găsit În relația oficială. Inedită este postura Miței din schița Lună de miere: ea vine În căsătorie cu amantul, cu tânărul Mișu; proaspăt soț Îi e un bărbat mai vârstnic („domnul cel gros”, „un domn destul de burtos”) și suferind, preocupat, se pare, mai mult de propria sănătate decât
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
bărbat mai vârstnic („domnul cel gros”, „un domn destul de burtos”) și suferind, preocupat, se pare, mai mult de propria sănătate decât de temperamentala și tânăra lui soție. Călătoria «de nuntă» a celor trei: soț, soție și amant - ÎnsoțiȚi de mama Miței, se transformă În prologul unei dulci coabitări; așteptările le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
și tânăra lui soție. Călătoria «de nuntă» a celor trei: soț, soție și amant - ÎnsoțiȚi de mama Miței, se transformă În prologul unei dulci coabitări; așteptările le sunt Însă diferite: „domnul cel În vârstă”, soțul, intenționează să urmeze un tratament, Mița - să petreacă „la Franțisbat” alături de Mișu „vreo două, trei luni”, „cocoana Sofița” - să salveze aparențele: „Și iar sărutările... Apoi, din adâncul sufletului: - Off!... Mișule!... Mamițo! mamițo! - Ei! ce e, soro? ce mai poftești? Tot nu dormi?”. Mamița nu pare interesată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
interesată să mai domolească manifestările amoroase ale fiicei imprudente, ci, dimpotrivă, o Încurajează prin chiar faptul că tolerează amorul ilicit și le asigură amanților relativă intimitate (ea iese pe coridor, dar În același compartiment În care rămân amorezii doarme soțul). Mița nu e preocupată nici măcar o clipă de propria reputație, fiindcă veghează asupra ei mamița, iar mamița are sarcina grea de a fi atentă la / cu ginerele. Teama de a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când cred că secretul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
producerii lui prin publicarea scrisorii de amor; scandal Înseamnă compromitere definitivă, așezarea ei la zidul infamiei. De scandal se teme și Didina: „Ce scandal! O să mijlocească proces, poliție, procuror, și pe urmă la jurați... O să ne dea pân gazete!...”. Mița Baston, În schimb, află În scandal forma manifestării geloziei ei, a instinctului de posesiune. Nu poate trăi fără scandal: „Voi scandal... voi să mor!...”. Și povestea de amor devine circ: Îi „vine rău nebunii” (Îi șoptește Nae lui Iordache), „I-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
fără scandal: „Voi scandal... voi să mor!...”. Și povestea de amor devine circ: Îi „vine rău nebunii” (Îi șoptește Nae lui Iordache), „I-a venit pandaliile, era să-și taie gâtul cu briciul.” (Îl informează Iordache pe Nae despre comportamentul Miței). În paralel se desfășoară un alt fel de circ: Pampon Îl agresează fizic pe Crăcănel. În el se trezește simțul demnității și se manifestă un puseu de orgoliu: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache...”. Crăcănel, victimă nevinovată a
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
puseu de orgoliu: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache...”. Crăcănel, victimă nevinovată a unei confuzii, vrea și el scandal: „... nu plec de aicea până nu aflu; chem poliția, fac scandal!... (se plimbă făcând gesturi exasperate)”. Contaminat, de republicana Mița, cu predispoziția spre scandal ca formă de acțiune liminară și constrângătoare, Crăcănel e hotărât să se răfuiască: „... m-a insultat cu palme pe mine, Mache, ca drept Bibicul...”. Reîntâlnirea cu Pampon (la a cărui revedere are un prim impuls de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
finalul Înșiruirii delirante de ființe, lucruri, mâncăruri etc. ce formează «tabla de materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
materii» de Moși: „- Criză teribilă, monșer!”. Adevărat bâlci devine scena din timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-a v-ați ascunselea, cu mască, fără mască, cu un costum de
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
timpul balului mascat când un personaj Îl confundă pe celălalt cu altcineva, Îl caută pe unul (ca Mița pe Nae, hotărâtă să se răzbune) și fuge (ca Nae de Mița) ori se teme să nu fie recunoscut de către un altul (Mița descoperă că e În bal și Crăcănel și trebuie să-l evite) etc. E un continuu de-a v-ați ascunselea, cu mască, fără mască, cu un costum de bal, cu alt costum de bal. Se poate schimba aproape orice
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
-se, normal, nevrednic de iubirea femeii. E drept, Igeea pretinde, la fel de neîntemeiat, că ea, spre deosebire de lașul bărbat, ar fi în stare de cine știe ce nebunie, asemeni arzoaicei gitane din nuvela lui Mérimée136. În fapt, femeia se dovedește mai degrabă ridicolă, ca... Mița Baston (oare Ploieștiul nu a devenit, grație lui Caragiale, un Napoli al românilor?), căreia îi împrumută doar limbajul, nu și puseurile belicoase de republicană gata să recurgă la "vitrion". Igeea e o Mița blândă, femeie dedată mai curând la visare
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
femeia se dovedește mai degrabă ridicolă, ca... Mița Baston (oare Ploieștiul nu a devenit, grație lui Caragiale, un Napoli al românilor?), căreia îi împrumută doar limbajul, nu și puseurile belicoase de republicană gata să recurgă la "vitrion". Igeea e o Mița blândă, femeie dedată mai curând la visare decât la acțiune, soție și mamă devotată, așteptând cu înfrigurare să se supună voinței bărbatului. De aceea, înduioșată în fața "suferinței" junelui amorez, ea refuză totuși să dea curs pasiunii dincolo de limitele admise de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
incultura, ramolismentul. Personajele lui Caragiale sunt luate din viață și sunt actuale și astăzi. Ele se încadrează în următoarele tipologii umane: încornoratul (Trahanache, jupân Dumitrache, Crăcănel) ; junele-prim (Chiriac, Rică Venturiano, Ștefan Tipătescu, Nae Girimea); cocheta adulterină (Zoe, Zița, Veta, Didina, Mița Baston); politicianul demagog (Nae Cațavencu, Agamiță Dandanache, Farfuridi); cetățeanul alegător (conu Leonida, Cetățeanul turmentat); funcționarul (Rică Venturiano, Candidatul); confidentul (coana Efimița); raisonneurul (Nae Ipingescu, Brânzovenescu); funcționarul servil și lingușitor (Ghiță Pristanda) după Pompiliu Constantinescu. Comicul de nume sugerează o trăsătură
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
care nu erau întotdeauna din cele mai măgulitoare. Mergând în urma ursului, droaia de copii căutau să-l necăjească, cei mai mici aruncând cu bulgări de zăpadă în el, iar cei mai curajoși încercând chiar să-l tragă pe furiș de mițele blănii. Bineînțeles că ursul mai prindea pe câte unul și-i freca urechile cu zăpadă sau îi dădea câteva labe după ceafă spre amuzamentul celorlalți. Căldărarii erau îmbrăcați în haine țigănești, își puneau plete, salbe de bani vechi la gât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]