3,500 matches
-
candele și de icoane, mirosind a levănțică, a busuioc și a aburi de frecție „Diana”. Piatra casei noastre a intrat în casa Pestriței. Iar ferestrele casei noastre au ajuns ferestrele casei Pestriței. Mai puțin una: în aprilie anul acesta, cînd Mica mai trăia încă, în timp ce fumam o țigară în ogradă, privirea mi s-a oprit, intrigată, pe o fereastră mică, plasată într-o anexă a casei lui Tinu, deasupra ușii de la pivniță. Am tresărit, fericită ca atunci cînd te întîlnești cu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
iunie 1976, în timp ce tremuram pentru admiterea la facultate - pînă atunci, de două ori ratată din pricina dosarului: aveam un frate în pușcărie, un frate la politici! -, m-am pomenit într-o după-amiază, exact în preziua primului examen, cu un telefon de la Mica. S-a nimerit că am răspuns eu. Telefonul era așezat pe hol, pe spătarul unui fotoliu roșu, cubic. Îmi amintesc și-acuma lumina roșie de amurg ce se filtra în hol cînd am ridicat receptorul. Credeam că Mica mă sună
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
telefon de la Mica. S-a nimerit că am răspuns eu. Telefonul era așezat pe hol, pe spătarul unui fotoliu roșu, cubic. Îmi amintesc și-acuma lumina roșie de amurg ce se filtra în hol cînd am ridicat receptorul. Credeam că Mica mă sună să-mi ureze să am în sfîrșit succes. Nu. Mi-a spus că Tinu are dificultăți cu procurarea materialului de casă: - Tabita, Tinu n-a găsit destul ciment. Spune-i tu lui P., poate are el relații și
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
că Tinu are dificultăți cu procurarea materialului de casă: - Tabita, Tinu n-a găsit destul ciment. Spune-i tu lui P., poate are el relații și la Turda, să îl ajute! Are nevoie... Și-a urmat un șir de cifre. Mica înflorea. I se întorsese copilul, nu mai era singură, proiectul lor de fericire funcționa ca pe roate, era lumea ei. Și-mi cerea să mai pun o dată umărul și să ajut la construirea viitorului lor paradis. - Asta îmi spui? Eu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
relație la oraș, poate de niște bani. A venit P., mi-a luat receptorul din mînă și l-a pus în furcă. Apoi m-a făcut să rîd. Pe-ai mei nu i-am mai căutat cît a ținut admiterea. Mica n-a îndrăznit să sune. Peste cam două săptămîni, cînd s-au afișat rezultatele și am aflat că am intrat cu medie mare, m-am pomenit cu Mica la mine. Ne-am purtat amîndouă ca și cum nu s-ar fi întîmplat
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Pe-ai mei nu i-am mai căutat cît a ținut admiterea. Mica n-a îndrăznit să sune. Peste cam două săptămîni, cînd s-au afișat rezultatele și am aflat că am intrat cu medie mare, m-am pomenit cu Mica la mine. Ne-am purtat amîndouă ca și cum nu s-ar fi întîmplat niciodată nimic, ea mi-a povestit că s-a dus la facultate, că m-a văzut afișată la avizierul de admiteri și că e foarte mîndră de mine
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
niciodată nimic, ea mi-a povestit că s-a dus la facultate, că m-a văzut afișată la avizierul de admiteri și că e foarte mîndră de mine. Nu sînt sigură, acum, în timp ce rememorez mica și usturătoarea mea întîmplare, că Mica mi-a spus adevărul. Ea nu fusese niciodată la niciuna dintre școlile mele, nici măcar la ședințele cu părinții, fusesem închisă în clasă din cauza absențelor ei, nu a absențelor mele, împreună cu cei mai răi elevi din școală, deși eu am fost
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
meargă la o școală de-a vreunui copil de-al ei. Poate că, de fapt, P., știind cum mă perpelesc din cauza acestei enorme insolențe, a adus-o la Cluj și-a instruit-o ce să îmi spună. Nu știu. Oricum, Mica îmi aducea, semn al sentimentelor ei față de mine, un buchet uriaș și superb de gladiole vișinii, catifelate. Mica detesta gladiolele. Eu, la fel. M-am prefăcut că-mi plac, că am uitat că ei înseși, care iubea așa de mult
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
mă perpelesc din cauza acestei enorme insolențe, a adus-o la Cluj și-a instruit-o ce să îmi spună. Nu știu. Oricum, Mica îmi aducea, semn al sentimentelor ei față de mine, un buchet uriaș și superb de gladiole vișinii, catifelate. Mica detesta gladiolele. Eu, la fel. M-am prefăcut că-mi plac, că am uitat că ei înseși, care iubea așa de mult florile, îi displăceau violent anume acestea. Și nu i-am adus aminte că eu, la rîndul meu, detest
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a chelit cu totul, iar vederea ei spre uliță a fost astupată de atelierul ciudat, monstruos, al lui Tinu. Plopul și salcia de la drum, din dreptul fîntînii, despre care întotdeauna m-am gîndit că îi reprezintă pe Ticu și pe Mica, și-ai căror mîțișori dulci și invadați de albine zumzăitoare îi culegeam primăvara, mîngîindule etamina vișinie și galbenă, au dispărut pentru totdeauna. Iar grădina de pomi din spatele casei, cu pruni timpurii, „dejghiocători”, îi numea Ticu, din cauză că pulpa prunelor era ușor
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
aduna fructe pentru jinars, grădina aceea curată ca o livadă de mănăstire, și care era însăși imaginea micii prosperități cinstite, obținute cu trudă zilnică, grădina aceea care era însăși imaginea cosmosului, a devenit, sub domnia lui Tinu și-a lui Mica, un depozit de fiare vechi, sticle, sîrme, lemne, roți desperecheate, var, gudron, pietriș, pari putrezi, gunoaie. Nu există niciun metru pătrat de iarbă pe care să te poți așeza fără riscul să te rănești într-o tablă ruginită sau să
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
pe-amîndoi cu haosul în fermentație și oxidare al unei gropi chimice de gunoi. Nu a fost chiar de la început așa. Deși mînia lui Tinu față de tot ce a rămas de pe urma lui Ticu și față de tot ce a clădit acesta cu Mica a funcționat pe cît de tăcută, pe atîta de pustiitoare, la început grădina a fost totuși, presupun că din inerție, oarecum îngrijită. Destul de îngrijită pentru ca vărul nostru, Fărcaș, cam de-o vîrstă cu Tinu, să îl roage, într-o primăvară
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
P., care dăduse un prognostic destul de rezervat. „E grav bolnav, nu reacționează bine la tratament. E bolnav grav”, îmi spusese, nu fără îngrijorare. Într-o dimineață din primăvara lui 1979, Ion Fărcaș a apărut ca din întîmplare, în cîrje, la Mica și la Tinu, și le-a făcut o vizită. Așa, ca-ntre neamuri, maică-sa era rudă cu noi prin Tica. S-a uitat la grădina de pomi, frumoasă și curată aproape ca pe vremea lui Ticu, cu pomii văruiți
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
vremea lui Ticu, cu pomii văruiți și iarba verde proaspăt greblată, și i-a spus lui Mica, cu o voce pofticioasă și celuită, că simte cît de bine i-ar face să se plimbe dimineața printr-un asemenea loc. Săritoare, Mica l-a poftit: - Păi, mă Ioane, n-ai decît să vii, să te plimbi. Că gredina n-o duce nimeni de-aci. Din ziua următoare, Ion apărea dis-de-dimineață, venind în cîrji pe ulița dinspre Nuțăști, intra în curte, dădea bună
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
gredina n-o duce nimeni de-aci. Din ziua următoare, Ion apărea dis-de-dimineață, venind în cîrji pe ulița dinspre Nuțăști, intra în curte, dădea bună dimineața, apoi intra în grădină și se așeza în iarba crudă și primăvăratică. Din discreție, Mica și Tinu l-au lăsat singur, să se odihnească în tihnă. Venea zilnic și, ca să își antreneze picioarele, se întorcea acasă pe dincolo, pe temeteu și pe după sat, lungind drumul. După cîteva zile, le-a spus că se simte mai
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
spus că se simte mai bine și că statul în grădina lor, dimineața pe rouă, îl întremează de-a binelea. Tinu făcea atunci o lucrare la badea Vițian al lui Hodiș, și într-o zi i s-a plîns lui Mica de mîncarea grea, care nu i-a căzut bine. În două, trei zile, a căzut de-a binelea bolnav: nu mai mînca, nu mai avea niciun chef și nicio putere. Degeaba îi făcea Mica felurile lui preferate, el le dădea
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
zi i s-a plîns lui Mica de mîncarea grea, care nu i-a căzut bine. În două, trei zile, a căzut de-a binelea bolnav: nu mai mînca, nu mai avea niciun chef și nicio putere. Degeaba îi făcea Mica felurile lui preferate, el le dădea la o parte cu mîna. Dormita, lipsit de vlagă. După vreo săptămînă-zece zile, Mica mi s-a plîns mie, cu vocea ei scăzută, semn de mare îngrijorare, că Tinu nu e deloc bine, nu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a căzut de-a binelea bolnav: nu mai mînca, nu mai avea niciun chef și nicio putere. Degeaba îi făcea Mica felurile lui preferate, el le dădea la o parte cu mîna. Dormita, lipsit de vlagă. După vreo săptămînă-zece zile, Mica mi s-a plîns mie, cu vocea ei scăzută, semn de mare îngrijorare, că Tinu nu e deloc bine, nu mai mîncă nimic și este așa, slăbit, ba chiar slăbește. În prima după-amiază liberă, ne-am dus, P. și cu
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Și m-am sculat să număr cîte uși are casa mea, și mi-am dat seama că sînt 14. N-am mai dormit în noaptea aia, m-am temut că dau ortu’ popii în somn. Dimineața am întrebat-o pe Mica ce face Ion în grădină. Așa că atunci cînd a venit Ion Fărcașu, știi tu, văr cu noi după Tica, Tica și bunica lui, Anica, erau frați, și lui Ion îi era mult mai bine, aproape că nu mai trebuia să
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Așa că atunci cînd a venit Ion Fărcașu, știi tu, văr cu noi după Tica, Tica și bunica lui, Anica, erau frați, și lui Ion îi era mult mai bine, aproape că nu mai trebuia să se sprijine în cîrjile lui, Mica s-o ascuns și l-o pîndit. Ion s-a băgat în grădină și, uitîndu-se-n jur să nu-l vadă careva, s-a lăsat la pămînt și-a păscut. Ia așè îmbuca iarba, mima Tinu pentru noi, aplecîndu-se spre podea
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
Pe urmă Ion o șezut un pic, apoi și-o luat cîrjile și dus o fost, tot peste temeteu, și pe drumul de după sat, pe lîngă mătușa Tiberie spre badea Gruia. „- Mă, Ion paște iarba din grèdină”, mi-o spus Mica după ce s-a dus Ion. Și-atunci am luat coasa, și-am cosit. Mica mi-o spus să las pe altă zi, cînd o să fiu mai bine, dar eu am cosit tot, tot, curgea sudoarea pe mine ca apa de
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
o fost, tot peste temeteu, și pe drumul de după sat, pe lîngă mătușa Tiberie spre badea Gruia. „- Mă, Ion paște iarba din grèdină”, mi-o spus Mica după ce s-a dus Ion. Și-atunci am luat coasa, și-am cosit. Mica mi-o spus să las pe altă zi, cînd o să fiu mai bine, dar eu am cosit tot, tot, curgea sudoarea pe mine ca apa de ploaie, și-am îngropat iarba în gunoi și am încărcat tărăbònța cu gunoi și-
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
m-am culcat, deși era dimineață. În ziua următoare, Ion a apărut, sprijinindu- se în cîrjile lui, abia umbla, a dat binețe și-a-ntrebat dacă s-a întîmplat ceva cu grèdina. „- Ia, a cosit Tinu și-a gunoiet-o, i-a răspuns Mica, să crească iarbă mai frumoasă.“ El s-a uitat la iarba de sub pomi, și-o văzut gunoiul, povestește Tinu mai departe, aprinzîndu-și o țigară. - „No bine, mulțàm”, mi-o zîs el, și fără să mai intre în ogradă s-a-ntors acasă
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
a uitat la iarba de sub pomi, și-o văzut gunoiul, povestește Tinu mai departe, aprinzîndu-și o țigară. - „No bine, mulțàm”, mi-o zîs el, și fără să mai intre în ogradă s-a-ntors acasă pe unde-a venit, pe la Nuțăști, narează Mica. Iar Tinu, în două zile, era bine. De-aia, cînd ai venit tu cu P., era bine, nu mai avea habar de nimic, îmi spune Mica. Mica întoarce povestea pe toate părțile, insistă că Ion al lui Fărcaș umbla în jurul
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]
-
să mai intre în ogradă s-a-ntors acasă pe unde-a venit, pe la Nuțăști, narează Mica. Iar Tinu, în două zile, era bine. De-aia, cînd ai venit tu cu P., era bine, nu mai avea habar de nimic, îmi spune Mica. Mica întoarce povestea pe toate părțile, insistă că Ion al lui Fărcaș umbla în jurul casei în cerc, că pe un drum venea, pe altul pleca, înconjurînd casa și grădina noastră. Și apoi, cu voce scăzută, îmi amintește că vărul nostru
Grădina by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/5680_a_7005]