321,937 matches
-
că a fost aranjat. Cronicarul se ambalează elogiindu-l pe fostul căpitan al echipei naționale. Ce om de caracter! Ce conștiință!! În ziua următoare ce citim în Evenimentul zilei, tot pe prima pagină, dar cu litere de zece ori mai mici: "Baciul susține că, atunci cînd a spus "mi-e milă" se referea la presă. Și nouă, dar nu de presă! Pe urmele Agenției Mediafax care citează o analiză din Economist Intelligence Unit ziarele din București dau ca aproape sigură aderarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14760_a_16085]
-
Marină Constantinescu Nu Știu de ce, dar de o vreme încoace leg traseele și întîmplările zilnice de semne, de semnificația întîlnirilor, de suma coincidentelor care scoate la iveală o mică perla lucrata cu migala în mine, în interiorul meu, fără știința mea. Abia cînd o zăresc, descopăr în transparență ireala miracolul facerii ei, lumina care imi arată partea necunoscută din chiar timpul pe care il parcurg. Sîmbătă 14 septembrie va fi
Cartea fara coperta by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14777_a_16102]
-
cea rezervată bărbaților, și înăuntru, surpriză: un WC comun, cu budele, de tip turcesc, așezate față-n față pe două rânduri, fără uși. Singurele paravane erau ziarele pe care oamenii le țineau în fața lor, pentru a avea o cât de mică intimitate. Când să ies, pe cealaltă intrare își face apariția o femeie de servici, îmbrăcată în halat alb, ținând în mână o găleată. Azvârle conținutul găleții pe culoar și abea dupa aia strigă: atenție! Vă închipuiți ce spectacol! Oameni (bărbați
Democrația fuzzy by Vasile Dorobanțu () [Corola-journal/Journalistic/14726_a_16051]
-
Dan Petrila Am avut în acest an privilegiul de a fi prezent la două din cele mai prestigioase festivaluri de film: Berlin și Veneția. Eliberat de plăcută, dar stresanta obligație de a achiziționa filme pentru marele și micul ecran, așa cum făcusem la Cannes în anii 1994-1997, cînd am avut bucuria de a putea prezenta publicului din România filme că Underground sau Breaking the Waves, acum m-am lăsat doar în voia criteriului estetic și a propriului gust. Dacă
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
amore. În paralel cu competiția pentru Leul de Aur, în care au fost înscrise 21 de filme, s-a desfășurat așa-numitul Contracurent, unde au concurat 27 de filme. Aici Marele Premiu Șan Marco a revenit peliculei Primăvară într-un mic orășel, remake al unui film realizat în 1948 de către Fei Mu, unul din pionierii filmului chinez; mult timp pus la index, pentru că a ales Hong Kongul ca loc în care să-și petreacă ultimii ani de viață - a murit în
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
UNESCO, în urmă cu cîteva luni la Neptun, delegația literaților de limba galeză a atras la un mod dramatic atenția asupra pericolului pe care l-ar putea reprezenta folosirea oficială a unei singure limbi, limba engleză, nu numai pentru culturile mici, ci și pentru țări cu mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
mare tradiție.... Iată ce spunea, în acest sens, poetul Will Roberts: "Intrarea țărilor est-europene în UE nu va face, cred eu, decît să întărească poziția limbii engleze în cadrul acestei organizații. Acest fapt nu amenință doar țările sau limbile cu circulație mică, ci și limbi de mare circulație ca germana, spaniola, franceza, italiana. Ele simt că teritoriul lor este călcat în picioare de o armată întreagă de sintagme străine. Limba engleză pătrunde sub toate formele, și pe cale pașnică, și prin violență, în
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
acești bravi galezi care au reușit să-și păstreze identitatea și sub ocupația romană și sub cea britanică. Dar acum trăim în epoca informațiilor în care e mult mai greu să reziști influențelor din afară decît în trecut. Soarta culturilor mici e în pericol. Și nu numai a lor. Același pericol al "contopirii" lingvistice amenință și marile culturi. Chiar și cultura și limba dominatoare, engleza, se află în pericolul permanentei schimbări. Schimbări esențiale au loc și în structura acestei limbi. Limba
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
care are loc unificarea limbilor. Va ajunge oare omenirea să vorbească o singură limbă în mai multe dialecte? Internetul și televiziunea vor reuși să reconstruiască Babelul? Procesul de modificare, de învechire a limbilor e un fenomen specific lumii contemporane. Popoarele mici vor fi nevoite oare să renunțe la limba lor natală, la identitatea națională? Cu timpul, probabil că da. Omenirea va pierde o parte imensă din patrimoniul său cultural. Va fi, vorba lui Nichita Stănescu, "o mare pierdere". Dar nu mai
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
arta ar trebui să renunțe la orgoliul de a dura în timp. Poate că poezia va dispărea și ea, la rîndu-i. Nu știu... Iar tînăra noastră literatură va fi dată uitării. În acest context, în contextul fenomenului globalizării, cultura popoarelor mici și mari se află în pericol. Dar să fim optimiști, vorba lui Will Roberts...Istoria are un curs paradoxal. Lumea construită cu migală și sacrificiu de o generație este întotdeauna desființată de generațiile următoare. Orice ideal devine caduc în timp
Globalizare și culturi naționale by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/14788_a_16113]
-
ar putea fi altfel cafenele/ când marile preocupări nu sunt doar politice/ că mișcarea umbrei prin vis?" Sfâșietoarea melancolie emanata de obiecte, de trecutul închis în ele definitiv, de timpul perceput de poet până la plânset, toate acestea respira imperceptibil: "în micile localități doar câteva versuri/ ar putea schimba lucrurile." Mai exista la Ioan Vieru și nostalgia puternică a spațiilor și timpurilor interioare, miraculoase, sacre, reificate, astăzi transformate: "nu ne vom recunoaște decât la festivalurile/ despre arta trăirii/ cu haine groase vom
Intervalele poemelor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14766_a_16091]
-
de "se menține", în ciuda repetatelor "crize" de tot felul: "Familia", mi s-a spus, este "baza" - asa se țes afacerile, așa prosperă restaurantele și hotelurile, de astă nu sunt respinși copiii - adorați, fie și luați colaboratori la cerșit ori la mici găinarii - și nu comentez mai mult. Iar mai de curând, ținând conferințe în Portugalia, am vrut să știu cum de s-au ridicat locuitorii ei la un nivel de invidiat, de unde în anii '60 țara era cam săracă, iar prin
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
conteza mult faptul că portughezii emigranți au câștigat bani în străinătate și s-au întors, cu ei, investindu-i în țara lor. Câți români ar putea face la fel, daca nu ar fi și îndemnați să n-o facă (tare mică răspândire pot avea articole că acela publicat în "Adevărul literar și artistic", 2000, nr. 548, "Elitele și concurența"; sau "Dramă tinerilor și exodul", în "Jurnalul literar", 1998, nr. 7-8, 14-15). Să nu uite însă nimeni că "tout se tient" - "totul
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
Nicolae Manolescu M-am gîndit să scriu, după ce voi încheia Istoria critică în "format" mare, o mică Istorie a literaturii române pe înțelesul celor care citesc. Trei sute de pagini, nu mai mult, ca o "poveste" pentru toate vîrstele. Am descoperit parcurgînd literatura noastră că există un fir conducător absolut remarcabil și totodată o istorie, alta decît a
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
complet neștiutor în ale scrierilor bisericești pentru că am susținut într-un articol mai vechi ideea că, stabilind opoziția dintre inimă și minte, creștinismul n-o poate explica pe aceea dintre inocență și inteligență. Explicîndu-mi că expresia "sărac cu duhul" înseamnă "mic", "mărunt", "neînsemnat" la minte, nicidecum "prost" (mulțumesc, Părinte, dar unde am spus eu că înseamnă prost?), preotul Florescu încheie amintind că Sfinții Părinți socoteau că numai cei fără "trufia minții" simt nevoia harului dumnezeiesc. Dar eu ce spuneam, Părinte? Nu
Pe înțelesul celor care citesc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14786_a_16111]
-
transmis folcloric prin cercuri destul de restrînse, apoi, asemenea oricărei existente imponderabile s-a pierdut în eter, acolo unde îi era și locul. Iar Sf. Gheorghe din Piață Sf. Gheorghe a fost uitat și abandonat în eterul ceva mai precis al micului careu dintre clădirile timișorene. Dar dincolo de orice disfuncție a memoriei și de apariția oricăror priorități cotidiene, lucrarea Silviei Radu nu poate fi nici uitată și nici abandonată. Și asta pentru că ea reprezintă, în afară oricărei îndoieli, nu numai un moment
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
și mii de cititori, dacă nu și mai mult, generații întregi de-a lungul a cel puțin un secol. Cum ar arăta o carte editată de pe la 1695... 1746, cu celuloza crescută, revărsată ca un cozonac, având forma unei femele de mic mamifer gata să fete. Mă uit. Iar mă uit. Ce naiba o fi?!... Privind cu luare aminte în jur, ca un hoț prudent, nu cumva să fie prins asupra faptului, întind mâna, apuc cartea, care se lasă repede și ușor luată
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
așa mi-am petrecut serile și nopțile, așa că, din supoziție în supoziție, n-am apucat să văd ca lumea nici o emisiune. Neexperimentat cum sînt în ale audiovizualului, n-am reușit să fac vreo legătură utilă între ce se petrece pe micul ecran și sufletul înnegrit de supărare al lui Telefil. În fine, după ce m-a pus pe jar, Telefil mi-a mărturisit totul. Totul, e un fel de a zice. N-am scos de la el decît că a fost la mijloc
Ghici cine vine la OTV by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14808_a_16133]
-
în scris experiențele lor din exact acea perioadă. Cam atît. Romanul Ceciliei Ștefănescu, privit din perspectiva cenaclului cărtărescian, este cel al unei scriitoare care și-a învățat bine lecțiile. Romanul Legături bolnăvicioase respectă în primul rînd regula cantității (este de mici dimensiuni), are o temă care aduce cu ea o întreagă paradigmă de ambiguități de care au profitat mulți scriitori contemporani: bisexualism, homosexualism. Tonul biografic este răsturnat: se relatează la rece o serie de experiențe, senzații, obsesii, vise, amintiri, un set
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Laurence să înțeleagă adevărul că originea tuturor relelor - ca și a bucuriilor - e în el însuși). într-adevăr, orașul protestant modest și curat, "capitala mediului european", unde, cu toată superdezvoltarea tehnologică, nu sunt prețuite decât curăția (interioară și exterioară) și micile bucurii ale vieții, orice semn de infatuare fiind privit cu teamă de hybris mai dihai decât în vechea Elada, poate developa contrastele interioare, poate elibera de inutilitatea balastului existențial. Aș îndrăzni să a-firm că, pentru occidentalul protestant al mileniului trei
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
lor în paginile "jurnalului" fac parte evident din opusul, contrariul, din negațiile sale. Pentru capacitatea de a portretiza, citez îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
îmbinarea de valori, sentimente, volubilitate critică ușor cenzurată în ironie, a apariției lui Grigore Nandriș: "imposibil să scoți un slavist din micile lui socoteli lingvistice, circumscrise la orizontul manualelor didactice și în capul lui Nandriș la limitele bucovinene ale "patriei mici"". Și ca o completare spirituală: "Suntem ca acum 35 de ani la Viena, un fel de Don Quijote cu Sancho Panza; el lăsându-se stăpânit de prudență și cu oarecare teamă de mine, dar înlăuntrul său, tăcut și tenace, dezaprobându-mă
"Singurătatea mea populată de cărți" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14799_a_16124]
-
regizorul suitei de evenimente în care limbajele se întîlnesc, artele se interpătrund și artiștii se apropie, și care a reușit să facă la Bistrița, pe cont propriu, adică prin propria-i fundație, ceea ce actualul minister al culturii, așa, cu literă mică, după ortografia anilor '90, nu l-a lăsat să facă în mod firesc și cu instrumentele instituționale pe care i le-ar fi pus la îndemînă calitatea sa legitimă de Șef al Culturii locale, de data asta cu majusculă, pentru că
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
imnul pindaric, la muzica veterotestamentară și la sonul liturgic al Sfintelor Scripturi, iar Vasile Gorduz pînă pe buza neoliticului, pînă la lumina clasicității grecești și pînă la freamătul pur al zorilor creștinătății. Și tot amîndoi s-au întîlnit în istoria mică, luptîndu-se fățiș, din spatele aceleiași baricade, cu dihania pe care comunismul ne-a însămînțat-o în grădini și în suflete, unul prin angajare politică explicită, celălalt prin acțiune civică și prin pildă morală, după cum s-au mai întîlnit acum la Bistrița, în
Sculptorul și Poetul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14806_a_16131]
-
să te aștepți măcar la perfecțiune tehnică. D.Av. Dar expresia, comunicarea, conținutul acesteia? Al.T. Sunt ani buni de când au căpătat o anume experiență în abordarea muzicii europene. Încep să devină expresivi. Sunt generații de tineri care au crescut de mici în spiritul muzicii europene; mulți s-au născut în Europa. În plus, sunt foarte deschiși cunoașterii. Am cântat în Japonia Sonata a 3-a de Enescu, "în caracter popular românesc". A avut un succes nemaipomenit! În schimb, la Paris, publicul
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]