320 matches
-
sunt consecințele ce derivă de aici pentru istoria religiei romane. Dar aici trebuie să omitem amănuntele lingvistice și cadrul cultural ce rezultă din Împrumuturile care privesc domeniul armelor, al construcțiilor edilitare, al țesăturilor și al agriculturii. Peruzzi consideră drept Împrumuturi miceniene următoarele vocabule, pentru care se exclude faptul că provin de la coloniștii greci Începând cu veacul al VIII-lea: buca: un vas, poate „cap de bou”, cf. micenianul qu-o-ka-ra; capis: un vas folosit În special de către pontifices, cf. micenianul ka-pa-ra; februum
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
armelor, al construcțiilor edilitare, al țesăturilor și al agriculturii. Peruzzi consideră drept Împrumuturi miceniene următoarele vocabule, pentru care se exclude faptul că provin de la coloniștii greci Începând cu veacul al VIII-lea: buca: un vas, poate „cap de bou”, cf. micenianul qu-o-ka-ra; capis: un vas folosit În special de către pontifices, cf. micenianul ka-pa-ra; februum: mijloc de purificare, cf. grecescul sphedròn; fides: instrument cu corzi, cf. grecescul sphides; tubus, tuba: instrument de suflat, cf. grecescul stypos, stype; Via Potaxe "Via Pota": divinitate
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
drept Împrumuturi miceniene următoarele vocabule, pentru care se exclude faptul că provin de la coloniștii greci Începând cu veacul al VIII-lea: buca: un vas, poate „cap de bou”, cf. micenianul qu-o-ka-ra; capis: un vas folosit În special de către pontifices, cf. micenianul ka-pa-ra; februum: mijloc de purificare, cf. grecescul sphedròn; fides: instrument cu corzi, cf. grecescul sphides; tubus, tuba: instrument de suflat, cf. grecescul stypos, stype; Via Potaxe "Via Pota": divinitate (singular și plural) de la Roma, cf. micenianul *woikos potnias*, „casa stăpânei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
special de către pontifices, cf. micenianul ka-pa-ra; februum: mijloc de purificare, cf. grecescul sphedròn; fides: instrument cu corzi, cf. grecescul sphides; tubus, tuba: instrument de suflat, cf. grecescul stypos, stype; Via Potaxe "Via Pota": divinitate (singular și plural) de la Roma, cf. micenianul *woikos potnias*, „casa stăpânei”: prin etimologia populară expresia a fost pusă În legătură cu Victoriaxe "Victoria". Conform opiniei lui Peruzzi, numele de vase ar putea fi mărturia unor libații, instrumentele de suflat de purificare s-ar referi la sărbătorile tubilustrium (23 martie
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
februarie). Prin tubilustria se indică un tip de lustrație „care vine din cetatea Pallanteum din Arcadia”2. Peruzzi explică lup-ercalia ca „lup-arcadian”, iar Panxe "Pan" Lykaiosxe "Pan Lykaios", zeul sărbătorii, ar duce tot la Arcadia șxe "Evandru"i la religia miceniană. Ciclurile de povestiri despre Evandruxe "Evandru", „omul bun” de pe Palatin, și mama sa, Nicostrataxe "Nicostrata", sau etimologia populară arcadiană a lui mons Palatinus nu ar fi, așadar, decât născociri târzii ale unor bucolici romantici, dar În substanța, dacă nu și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor bucolici romantici, dar În substanța, dacă nu și În amănuntele lor, ar reprezenta o tradiție ce vine din epoca bronzului. Dacă acest nucleu substanțial ar fi vrednic de crezare, ar putea fi adăugate și alte nume și rituri: lectisternia (micenianul re-ke-to-te-ri-jo), numele etrusc Tagesxe "Tages" (cf. arcadianul Tegea), numele roman cu care sunt desemnați aheii, danaii și elenii: Graes (Milani, 1976; Pugliese Carratelli, 1968, pp. 320 sqq.). 3. Ar fi posibil să ne pronunțăm asupra tezelor lui Peruzzi dacă s-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o continuitate a locuirii din perioada submiceniană până În cea geometrică În Italia meridională sau În Sicilia, ca, de exemplu, la Thapsos (Sicilia), sau dacă plasarea sanctuarelor În afara zidurilor și cultele practicate aici ne-ar putea da indicii despre o tradiție miceniană care ajunge până În epoca coloniilor (Pugliese Carratelli, 1990, pp. 137-142; Graf, 1983, pp. 161 sqq.) sau, din nou, - cum este, de pildă, cazul orașului Tarent (Scoglio del Tonno) - o serie de obiecte de proveniență miceniană sigură și imitațiile lor locale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
da indicii despre o tradiție miceniană care ajunge până În epoca coloniilor (Pugliese Carratelli, 1990, pp. 137-142; Graf, 1983, pp. 161 sqq.) sau, din nou, - cum este, de pildă, cazul orașului Tarent (Scoglio del Tonno) - o serie de obiecte de proveniență miceniană sigură și imitațiile lor locale, printre care unii idoli, ar putea fi În mod paradigmatic de o tradiție eroică antică (Dunbabin, 1948, p. 33). Făcând abstracție de anumite fragmente miceniene incerte, ceramica aparținând civilizației apenine, găsită În Forum Boarium, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Tarent (Scoglio del Tonno) - o serie de obiecte de proveniență miceniană sigură și imitațiile lor locale, printre care unii idoli, ar putea fi În mod paradigmatic de o tradiție eroică antică (Dunbabin, 1948, p. 33). Făcând abstracție de anumite fragmente miceniene incerte, ceramica aparținând civilizației apenine, găsită În Forum Boarium, ne asigură că Roma a avut o istorie proprie deja În epoca bronzului. (Mie mi) se pare destul de evident că acel cult din grota Lupercale, cultul Iunonei Caprotina, În apropiere de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
7 iulie), oracolul copacului În crângul Iunonei Lucinaxe "Lucina" pe Esquilin sunt instituții care Își au originea În epoca bronzului (Gjerstad, 1962). Acest fapt ar rămâne valabil chiar dacă prin metoda lingvistică nu s-ar putea demonstra că ele erau culte miceniene din Arcadia practicate În vremea regelui Evandruxe "Evandru". Așadar protoistoria religiei romane a ajuns să capete o nouă profunzime și o nouă limpezime. Acest fapt se constată și În saga și mituri, care au fost primite În mitologia romană Încă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cale a mântuirii 2. Din punctul de vedere al științei religiilor, În ceea ce privește religia practicată În epoca arhaică, elenistă sau imperială, este mai puțin important să știm cât de slab a fost firul continuității istorice prin care se ajunge la perioada miceniană a Italiei sau dacă tradiția a fost fixată numai În faza colonizării grecești În Italia: În cea de-a treia generație ea este deja „veche”, mare, mitică. Așadar pentru italici și romani, Îndepărtata Troie era cu adevărat legată de Lavinium
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Paolo Scarpi) 257 1. Dificultatea de a distinge 257 2. Universul minoic: Creta preelenică 258 1. Nașterea civilizației minoice 258 2. Starea documentelor: imagini fără cuvinte 259 3. Formele cultului 260 4. Divinități fără nume 265 3. De la minoici la micenieni 266 1. Civilizația miceniană 266 2. Caracterul sectorial al zeilor micenieni 268 3. Secolele Întunecate și moștenirea transmisă 271 Bibliografie 272 Religia greacă (Paolo Scarpi) 275 1. Vârsta arhaică 275 1. Persistențe miceniene și inovații 275 2. Hesiod și influențele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Dificultatea de a distinge 257 2. Universul minoic: Creta preelenică 258 1. Nașterea civilizației minoice 258 2. Starea documentelor: imagini fără cuvinte 259 3. Formele cultului 260 4. Divinități fără nume 265 3. De la minoici la micenieni 266 1. Civilizația miceniană 266 2. Caracterul sectorial al zeilor micenieni 268 3. Secolele Întunecate și moștenirea transmisă 271 Bibliografie 272 Religia greacă (Paolo Scarpi) 275 1. Vârsta arhaică 275 1. Persistențe miceniene și inovații 275 2. Hesiod și influențele orientale 280 3. Forme
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
minoic: Creta preelenică 258 1. Nașterea civilizației minoice 258 2. Starea documentelor: imagini fără cuvinte 259 3. Formele cultului 260 4. Divinități fără nume 265 3. De la minoici la micenieni 266 1. Civilizația miceniană 266 2. Caracterul sectorial al zeilor micenieni 268 3. Secolele Întunecate și moștenirea transmisă 271 Bibliografie 272 Religia greacă (Paolo Scarpi) 275 1. Vârsta arhaică 275 1. Persistențe miceniene și inovații 275 2. Hesiod și influențele orientale 280 3. Forme divine și ordine cosmică 281 4. Formele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fără nume 265 3. De la minoici la micenieni 266 1. Civilizația miceniană 266 2. Caracterul sectorial al zeilor micenieni 268 3. Secolele Întunecate și moștenirea transmisă 271 Bibliografie 272 Religia greacă (Paolo Scarpi) 275 1. Vârsta arhaică 275 1. Persistențe miceniene și inovații 275 2. Hesiod și influențele orientale 280 3. Forme divine și ordine cosmică 281 4. Formele mitului și „vremea dinainte” 288 2. Epoca Polisului 290 1. Critica mitului și nașterea logosului 290 2. Autonomia și unitatea religioasă a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Art-Nouveau, Modern Style, Jugendstil care rupe cu tradiția academică pentru a edifica un alt gen de artă decorativă, care nu se disociază radical de decorativismele tradiționale, spre exemplu al artei bizantine în pictura din sud-estul Europei sau cel al artei miceniene la Klimt. În cazul lui Gustav Klimt, se poate observa în ce măsură stilul Secession colaborează cu pictura de factură academică. La Klimt însă ies în evidență "abaterile" de la convențiile picturii de gen, tratarea complet diferită a temelor consacrate ale picturii academice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
o marcă a abordării böckliniene a temelor legate de antichitatea greacă cu mitologia aferentă. "Transpoziția böckliniană" își găsește echivalentul nu cu mult mai târziu în pictura lui Gustav Klimt, care merge mai departe cu arheologia estetică, în cultura preclasică, cultura miceniană. Dacă Rapetti sesizează la Böcklin un accent nietzschean "în această căutare a luminii mediteraneene care corespunde întoarcerii în leagănul civilizației"66, în Viena Fin-de-siècle. Politică și Cultură 67, Carl Schorske descifrează în cazul artei lui Gustav Klimt o prospectare similară
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
siècle, Petr Wittlich documentează rolul jucat de revivalul baroc și de un istorism târziu în edificarea Art Nouveaului. În Viena fin-de-siècle. Politică și cultură, Carl Schorske analizează importanța pe care a avut-o descoperirea culturii preclasice grecești și a artei miceniene pentru secesionismul vienez și în special pentru Gustav Klimt. Există cel puțin proiectul unui revival bizantin în arta decorativă românească influențată de Art Nouveau, proiect ilustrat cum am văzut, la nivel teoretic de critici precum L. Bachelin, Tzigara Samurcaș, Sextil
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
anticizantă în cadrul simbolismului în artele plastice și, în particular, în cadrul simbolismului german, cu care Loghi intră într-un contact direct. La rândul său, Gustav Klimt descoperea o vârstă mai veche a antichității, cea a Greciei preclasice, și odată cu ea, arta miceniană care-i influențează pictura. Nietzsche utiliza categoriile de apolinic și dionisiac nu numai pentru a explica apariția tragediei ca gen literar, ci și importanța ei în modelarea civilizației occidentale cu întreg câmpul ei de tensiuni și contradicții. Într-o mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe frontonul templului din Delphi, sunt scoase din contextul propriei sale culturi. Ele apar ca rezultat al unei experiențe cu totul noi, întâlnirea cu o altă civilizație. Acest impact extraordinar îl are în Europa descoperirea culturii grecești preclasice, a culturii miceniene, spre exemplu. Pictura Ceciliei Cuțescu-Storck nu se organizează printr-un raport direct cu un text literar, cum se întâmplă în pictura prerafaelită sau în pictura simbolistului Fernand Khnopff. Artista reia pe baza unor ritmuri interne un personaj arhetipal, un anumit
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]