2,280 matches
-
și reglării procesului de biodegradare, sau stabilit diferite metode de selecție a microorganismelor. Este important de investigat procesele de biodelignificare, realizate de microorganisme în condiții normale de temperatură și presiune. Plantele se protejează ele însele suficient de bine împotriva atacurilor microbiene prin sintetizarea ligninei. În orice caz, fungiile putregaiului alb par să fi „inventat” un excelent biocatalizator pentru degradarea ligninei în timpul evoluției lor biochimice. De fapt, biochimia și biotehnologia fundamentală și aplicată, bazată pe folosirea fungiilor 64 putregaiului alb va avea
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
etiologia surdității, vom ține seama de locul unde a apărut disfuncția (scoarța cerebrală, nerv, ureche). Surditatea dobândită poate avea următoarele cauze: • prenatale: incompatibilitate între grupele sangvine (factorul Rhesus, care poate determina o leziune cohleară); boli infecțioase de natură virală sau microbiană, de exemplu afecțiuni ale mamei care s-au manifestat până în luna a 3-a de sarcină, rujeola, alte viroze, intoxicații cu chinină, cu alcool ș.a.); tulburări metabolice, endocrine; iradierea mamei cu raze X, în timpul sarcinii; diabetul mamei; toxemia gravidică; tulburări
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
de azot și protoxid de azot, acesta din urmă fiind un gaz cu efect de seră. În general, emisiile acestor gaze sunt direct proporționale cu cantitatea de azot folosită pentru fertilizare. În sol, protoxidul de azot este produs prin procese microbiene, nitrificare și denitrificare. De asemenea, utilizarea ureei sau a calcarului ca îngrășământ generează emisii de dioxid de carbon. La scară europeană, emisiile de protoxid de azot generate prin utilizarea îngrășămintelor reprezintă aproximativ 42% din emisiile totale ale acestui gaz. Dejecțiile
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
gradient de concentrație, printr-un mecanism de transport activ. O mică parte din bilirubina conjugată pătrunde în sânge și se excretă prin urină. Bilirubina conjugată ajunge prin căile biliare în intestinul subțire, unde se absoarbe foarte puțin. In colon, flora microbiană produce deconjugarea bilirubinei conjugate, de aceea în sânge trece și o cantitate foarte mică de bilirubină neconjugată. Sub influența reducătoare a enzimelor secretate de bacterii, bilirubina se transformă în mezobilirubină, apoi în mezobilirubinogen sau urobilinogen și, în final, în stercobilinogen
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mucus. Fibrele vegetale nedigerate (celuloza, hemiceluloza) stimulează motilitatea colonului. Un regim bogat în fibre vegetale scade incidența cancerului de colon. Dintre grăsimi în fecale se găsesc trigliceride, fosfolipide, steroli și acizi grași. Trigliceridele și fosfolipidele derivă din resturile celulare și microbiene. Sterolii din fecale sunt reprezentați de colesterol, coprosterol, derivații acizilor biliari și sterolii vegetali neabsorbiți. Regimul alimentar afectează în mică măsură compoziția masei fecale deoarece aceasta are în mare parte origine nealimentară. b. Gazele intestinale Gazele intestinale cuprind hidrogen, metan
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
cuprind hidrogen, metan, bioxid de carbon și azot, care sunt inodore; mirosul neplăcut al gazelor îl imprimă amoniacul, hidrogenul sulfurat, indolul, scatolul, mercaptanul. Gazele intestinale provin din următoarele surse: aerul înghițit; formare la nivel intestinal prin neutralizarea acizilor și metabolismul microbian; difuziune din sânge în lumenul intestinal (în proporție redusă). Dintre gazele amintite, hidrogenul rezultă din fermentația bacteriană a unor oligozaharide nedigerate și neabsorbite din fasole, linte etc. Glucidele din ceapă, varză, varză de Bruxelles, prune, nuci generează mari cantități de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alveolară este prezentă. De asemenea, sistemul nervos autonom exercită un control slab. 19.3. Funcția antitoxică a plămânului Aparatul respirator realizează o apărare generală împotriva agresiunilor aerogene (particule solide de diverse dimensiuni), o apărare antimicrobiană (detectarea și atacul asupra agențilo microbieni și altor substanțe cu proprietăți antigenice, stimularea funcției fagocitare a macrofagelor), epurarea substanțelor volatile din sânge, dar permite și absorbția prin difuziune a unor substanțe prezente în aerul inhalat (fapt extrem de important în administrarea de medicamente sub formă de aerosoli
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
al lumii care depășește rațiunea noastră imediată, la fel cum ne depășește puterea de a defini totul deplin și coerent. În acest plan intră globalizarea, unificarea la anumite nivele. Unificarea aceasta nu e ceva nou (Braudel vorbea și de "unificarea microbiană a lumii"), ea se întâmplă, în forme diverse, încă din Antichitate. Gândiți-vă la marile imperii. Vocația oricărui imperiu e stăpânirea universală. Lumea romană a introdus marile reguli juridice, sociale, filosofice, desigur, pe seama unor experiențe mai vechi și asimilând masiv
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
una dintre marile descoperiri din istoria omenirii care a generat altele și mai importante. Aplicații ale acestei descoperiri s-au consemnat cu două sute de ani mai târziu, pe vremea lui Louis Pasteur (chimist și biolog francez care a susținut teoria microbiană a bolilor și a pus la punct tehnica inoculării preventive). La o privire retrospectivă, descoperim că realizările lui Leeuwenhoek sunt unice și variate. Astăzi el este considerat fondatorul microbiologiei, dar a avut contribuții însemnate și în alte științe, cum ar
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Observațiile lui erau prețioase în sine, fără a fi însoțite de teorii savante. Istoric vorbind , este puțin probabil ca el să-și fi dat seama de faptul că rolul ovulului nu se rezumă doar la hrănirea fătului sau de originea microbiană a bolilor. Paul de Kruif, în celebra sa carte Vânătorii de microbi, spunea că van Leeuwenhoek avea prea puțină imaginație ca să prevadă rolul de asasini al jalnicelor lui creaturi... Dar a arătat că gărgărița nu se naște pur și simplu
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Această examinare se utilizează doar atunci când se obiectivează: -modificări ale gingiei din jurul implantului (inflamație), -pierderi osoase importante (radiologic), -mobilitatea implantului, -durere, deoarece acest procedeu folosit de rutină poate compromite legătura slabă dintre implant și gingie, favorizând o cale deschisă florei microbiene de-a lungul implantului în os. Adâncimea șanțului periimplantar din jurul unui implant sănătos este în medie de 1,3 -3,8 mm. Modificări în timp ale valorilor de mai sus pot indica o activitate patologică. Sângerarea poate fi declanșată mecanic
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
prezența mucoasei cheratinizate, deși este de dorit, nu este neapărat esențială pentru păstrarea etanșeizării perimucozale. Studii recente demonstrează faptul că principalul factor etiologic al pierderii dinților (în cazul parodontopatiilor marginale), dar și al implanturilor dentare (în cazul periimplantitelor), este placa microbiană dentară. Ca și în cazul parodontopatiilor marginale, semnele periimplantitelor sunt descrise astfel: -inflamație gingivală marcată, -pungi periimplantare adânci, cu atrofia și pierderea progresivă a osului alveolar (Lindquist çi colab.). Smith și Zarb propun următoarele criterii, pentru succesul unui implant dentar
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
epidemiologice de o valoare considerabilă, capabile să rivalizeze cu cele mai frumoase experiențe ce s-au făcut cândva într-un laborator"539. I. Cantacuzino folosea un vaccin inactivat prin încălzirea timp de o oră și jumătate a emulsiei de corpi microbieni la temperatura de 55-560. Era vorba de un vaccin polivalent, în compoziția căruia intrau 25 de varietăți provenind din epidemia care tocmai bîntuia 540. Prepararea vaccinului se baza pe tehnica recomandată de W. Kolb, dar cu modificări rezultând din experiența
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
din tundră (care se dezgheață în timpul verii) nu menține decât o descompunere la un ritm foarte lent a materiei organice. Or, în contextul creșterii temperaturii, acest strat va deveni mai gros, mai cald și mai uscat, ceea ce va accelera procesele microbiene din timpul verii. Iarna, acest strat activ va îngheța mult mai târziu, chiar și atunci temperaturile vor fi mai mari decât cele normale, lucru care va cauza o creștere a activității microbiene și pe timpul iernii. În concluzie, încălzirea climatică și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cald și mai uscat, ceea ce va accelera procesele microbiene din timpul verii. Iarna, acest strat activ va îngheța mult mai târziu, chiar și atunci temperaturile vor fi mai mari decât cele normale, lucru care va cauza o creștere a activității microbiene și pe timpul iernii. În concluzie, încălzirea climatică și dezghețul permafrostului determină eliminarea de CO2 în atmosferă, un gaz cu efect de seră recunoscut. Este poate încă prea devreme să ne pronunțăm cu certitudine în privința modului în care circuitul acestui carbon
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
0,3 și respectiv 2,6±0,3), depășind limita superioară a valorilor fiziologice. Această bazofilie se încadrează în " reacția leucocitară " generală care are loc ca mijloc de autoapărare a organismului la distrugerile tisulare din timpul parturiției și a invaziei microbiene imediat după parturiție. În perioada următoare până la 28-45 zile postpartum nivelul bazofilelor înregistrează scăderi până la valori considerate fiziologice (0,2±0,1 și 1,2±0,4), indicând o ameliorare a procesului inflamator de la nivelul uterului. Monocitele (%), care au un
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
migrare a elementelor leucocitare din curentul sanguin spre uterul aflat în proces de involuție postpartum, (tab.10). Analiza de ansamblu a leucogramei evidențiază faptul că, la vacile cu distocii "reacția leucocitară" este mai intensă, ca mijloc de autoaparare împotriva invaziei microbiene care are loc imediat după parturiție. Distrugerile tisulare postpartum (asociate cu detașarea placentei) determină o migrare înspre uter a celulelor leucocitare din curentul sanguin, evidențiată de scăderi ale valorilor în sânge și de apariția acestora la nivelul uterului. Examenul microscopic
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]