3,384 matches
-
măsuri". "Radio-șanțul" funcționase excelent și de această dată, așa că sâmbătă după-amiază tot satul era prezent la școală. Vremea fiind frumoasă și lumea multă, se scoseseră bănci și scaune în curte, în față fusese pusă o catedră, pe care trona un microfon, sticle de apă minerală și pahare, precum și o vază mare cu flori! Carmen se ocupase de tot aranjamentul! Sosirea domnului Petre fu primită cu aplauze, lângă el luară loc primarul, preotul și domnul Pavelescu. Pentru Ana, membră și ea a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Angelo Mitchievici Cei care-și mai amintesc de Proba de microfon (1980) sau Glissando (1985) sau Iacob (1988) ale regizorului Mircea Daneliuc ar avea senzația că se află puși în fața unui cu totul alt regizor vizionînd Legiunea străină. Filmul încearcă să depășească în turpitudine și ultimele bălării eroi-comice nicolaesciene făcînd o
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
-l privește pe Daneliuc, vreau să păstrez în minte altceva, atmosfera baroc-decadentă a la Visconti din Glissando, film cu o ușoară patină tarkovskiană, dramatismul scenei din final din Iacob, de o dureroasă intensitate, jocul psihologic și dilemele din Proba de microfon sau atmosfera sumbră și notele distopice, crude din filmul cu iz de parabolă, A 11-a poruncă. Mi-e teamă însă ca și aceste amintiri să nu se șteargă cu ocazia vizionării celui mai prost film al regizorului.
Daneliuc, încă unul și mă duc... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8735_a_10060]
-
Chihaia ajunge a-și construi un "cuib nou", integrîndu-se unei "lumi necunoscute", mai întîi ca profesor la Liceul Francez din München, apoi printr-un șir de studii, în diverse publicații din Vest, și nu în ultimul rînd prin prezența la microfonul "Europei libere". Îndată după 1989 revine în patrie, pentru a lua, din partea numitului post de radio, interviuri unor scriitori, artiști, oameni de știință ce se opuseseră dictaturii ceaușiste, texte întrunite în volumul Fața cernită a libertății (1991). Pînă-n prezent, Pavel
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
radio (dintr-o anumită parte a presei), oameni politici (câțiva și dintr-o anumită parte a spectrului politic), sociologi, istorici, foști deținuți politici. Chiar dacă sala e plină, e liniște ca și cum s-ar păstra un moment de reculegere. Ana Blandiana ia microfonul și începe să vorbească despre cum a apărut, a crescut și s-a impus Memorialul. E ușor stânjenită pentru că trebuie să vorbească despre un proiect, chiar dacă unul de performanță și de larg interes, al cărui autor principal este chiar ea
Muzeul de luat acasă by Domnița Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8802_a_10127]
-
condamnarea atâtor intelectuali de seamă, semnalează noi talente (Aurelia Mocanu, Costin Tuchilă, Cristian Robu Corcan, Liliana Corobca și, nu în cele din urmă, pe tânărul Theodor Alexandru Voiosu, încă licean, pe care-l invită să citească din poeziile sale la microfon.). Autorul editorialelor din volumul Prima pagină își exprimă opinia și asupra unor aspecte de mai largă anvergură cum ar fi globalizarea și cultura, susținând ideea rezonabilă că "nimeni nu s-a gândit la o pulverizare a spiritului creator național într-
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
jandarmi și-l extrag din mulțime pe domnul cu măscuță. Unul dintre jandarmi îi spune condescendent că poate a greșit mitingul. Domnul mai agață de gît pe cineva, dar televiziunile nimic, luau imagini din alte parte. Un tînăr cîntă la microfon din cîntecele golanilor și din Bob Dylan. E mai mult artist decît activist muzical. Discuții. Dintre ziariștii care în 1990 erau în linia întîi a golaniadei n-o văd decît pe Andreea Pora. Dau mîna cu cîțiva "civici" organizați și
Ce-am văzut la mitingul CNSAS by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8831_a_10156]
-
carieră: de jurnalist frenetic al postului de radio "Europa Liberă" și apoi al "Radio France International". Între februarie 1997 și august 1999, Mircea Iorgulescu a realizat pentru postul de radio "Europa Liberă" emisiunea Oameni, destine, istorie. Săptămânal, realizatorul invita la microfon câte o personalitate a vieții culturale românești sau originară din România. Prin profunzimea, subtilitatea și atenția acordată nuanțelor celor mai fine, dialogurile realizate de Mircea Iorgulescu depășesc miza unor simple emisiuni radiofonice. Ele sunt veritabile lecții de viață, mostre de
Destine și idei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9911_a_11236]
-
sunt întotdeauna validate printr-un vot democratic sau dictatorial". Nici lumea muzicii nu duce lipsă de înțelepți. Interpreta de muzică populară Ionela Prodan face filozofie cum făcea Monsieur Jourdain proză. În preajma ei parcă se simte răsuflarea lui Kant: Când țin microfonul în mână, îl am pe Dumnezeu deasupra capului". Și pentru că tot a fost eliberat Miron Cozma zilele trecute, am să pun punct cu o cugetare a acestuia de o logică impecabilă. Este inutil să spun că ea face parte din
Tortionari limbii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8937_a_10262]
-
împotriva regimului de la București, pentru ca după Revoluție, în 1995, postul să se desființeze. Filmul se organizează astfel ca o galerie de potrete, atît ale unei părți a responsabililor regimului dictatorial, cît și ale acestor rezistenți autentici, avînd drept armă un microfon. Acești "riders on the storm", - melodia anilor nebuni în care Doors și Beatles își trăiau din plin gloria, devine un refren al filmului - aveau să afle curînd că "There is a killer on the road". Documentarul a păstrat nota de
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]
-
referă la refacerea ierarhiilor pe alte baze valorice decît cele de dinainte de revoluție". Pînă în 1989, spune el, exista o ierarhie oficială, impusă de regimul comunist, și una oficioasă, construită de critici cu autoritate profesională din țară și susținută de la microfonul "Europei libere". După ^90, în locul acestor două ierarhii, în măsură diferită false, ar fi trebuit să apară una nouă, "care să nu fie nici reflecția în literatură a politicii de partid, nici un fel de contrareacție din partea cîmpului literar la cea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9069_a_10394]
-
a socialismului nostru primitiv, trebuia să fii neșantajabil. Fiecare adevăr cerea un consum imens de energie, o luptă cumplită cu paznicii respectivi. Având pe urmele mele 56 de turnători și pe deasupra și pe călăuzitorii lor, vă dați seama... Am găsit microfoane până și în baie... Semn că nici în alte băi și încăperi nu aveau cum să lipsească! Din păcate, mereu ești pus în situația de a alege, de a pierde ceva pentru a câștiga altceva, iar spre sfârșitul vieții, când
Augustin Buzura: ,,M-am retras din lumea literară din lipsă de timp" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/9056_a_10381]
-
Ca prim șoc dezagreabil (artistul are un corp îndesat, grăsuț, nefericit proporționat) a fost faptul că interpretul a ținut să intre de mai multe ori în scenă în pielea goală, ca să-și aducă tot instrumentarul de care avea nevoie - televizor-video, microfon, amplificator, cameră video, o oglindă înrămată - și să le aranjeze unde urma să aibă nevoie de ele. După aceea s-a îmbrăcat ca să danseze un gen dificil, spectaculos de break street, a teoretizat, și-a imprimat urmele umede ale răsuflării
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
anul ce vine nu cucerim cupa mondială de fotbal, care a României trebuie a fi, și nici campionatul Europei, că de aia intrarăm în dânsa, mă jur, uite-așa (își face o cruce mare peste pieptul său păros, rostind, la microfon, un bubuitor Tatăl nostru)... și încruntând din sprâncene, zbiară ca la o turmă de capre nedisciplinate: Și nu uitați, Români, a noastră va fi gloria și lumea aceasta făcută de Dumnezeu și pe care noi trebuie să o îndreptăm - voi merge
Nevoia de regi... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9165_a_10490]
-
În realitate, nimeni nu cedează, iar pozițiile sînt ireconciliabile și, sub aerul afabil al unor intelectuali care fac, chipurile, un comerț inofensiv de idei, se ascunde o încrîncenare fără leac. Tranșeele războiului s-au mutat în paginile cărților și în microfoanele simpozioanelor internaționale. Mai mult chiar, s-a ajuns acolo că nimeni nu mai caută să-l convingă pe celălalt, ci doar să-l aducă la un prag de extenuare dincolo de care lupta devine supliciu psihic. Miza nu mai e adevărul
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]
-
scriind cât mai mult, ca să se impună, sau să renunțe cu totul la ideea de roman în favoarea "țării din gând", adică a realității din patria părăsită. Se hotărăște pentru aceasta din urmă și, curând, revine în țară ca voce la microfonul unui post de radio interzis în România, dar cu atât mai ascultat. A mărturisit în repetate rânduri că nu și-a regretat nici o clipă opțiunea. Răscrucile vieții sunt însoțite îndeobște de cruzimea unei nedorite alegeri, iar privitul îndărăt de neliniștea
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
și un joc de conștiință, pentru că ești obligat să sacrifici ceva. Nu știu dacă Monica Lovinescu a făcut alegerea cea mai bună renunțând la scris. Poate că destinul a fost mult mai generos cu noi, care o ascultam vorbind la microfonul Europei libere din România prizonieră, decât cu ea, care, liberă fiind, ar fi putut deveni un cunoscut "scriitor român de limbă franceză". Dar cred că această consolare e suficientă, și pentru noi, și pentru ea.
Povești pentru adulți by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9404_a_10729]
-
muncitorilor din port, evocarea lui S. Schafferman îl prezintă în acțiune. Oratorul de mase Istrati pare să aibă o strategie a intervențiilor, vorbește de obicei la urmă, începuturile discursurilor sînt reținute, inclusiv ca volum acustic - pe vremea aceea nu existau microfoane pentru amplificarea vocilor slăbănoage -, pentru ca la sfîrșit să se dezlănțuie și să prefacă tribuna într-un ring: ŤLa întrunirile improvizate, ca și la cele programate, ultimul lua cuvîntul Istrati, dacă nu erau oaspeți veniți de la Ťcentruť, ceea ce se întîmpla destul de
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
ține mai multe conferințe (Acțiune și contemplație, 1932; Poezia română actuală, 1932; o a treia în 1933). Altele (se pare în număr de 13), dintre care trei despre "mistica nouă" (Léon Bloy, Jacques Maritain și Paul Tilich), le rostește la microfonul Societății Române de Radiodifuziune. În interval, mai participă la campaniile sociologice ale lui Dimitrie Gusti, fiind, împreună cu N. Argintescu-Amza, regizor al filmului Drăguș (1929). În 1931 Paul Sterian obține o bursă Rockefeller, pentru pregătirea unui doctorat în Statele Unite, trebuind însă
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
cu sufletul la gură să se facă ora șapte seara. Ascultam la Europa Liberă știrile de la ora 19.00, apoi, pe acordurile sfâșietoare ale Rapsodiei lui Enescu, începea Actualitatea Românească, cea mai populară emisiune a postului. În funcție de problematica zilei, la microfonul emisiunii se succedau Șerban Orescu (un analist economic foarte riguros, cu un aer de tehnocrat), Emil Hurezeanu (peste ale cărui analize ultraraționale, impecabil argumentate, era mereu presărată o pulbere de ironie), Gelu Ionescu (sobru, tehnic în abordarea problemelor legate de
În labirint by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9537_a_10862]
-
Mai curînd poți spune că de la Mihai Șora nu te poți aștepta la nimic rău. Apoi, longevitatea lui ține de stofă și de antrenament. Anul trecut, cînd a primit marele premiu al revistei România literară, s-a îndreptat vioi spre microfon, cu pași largi și sprinteni, plini de vigoare, sub privirile curioase ale unui public care nu-și putea explica cum un om de vîrsta lui poate să se miște atît de energic pe treptele podiumului. Dacă unul din simptomele bătrîneții
Venerabilul Șora by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9546_a_10871]
-
putea alcătui aici o listă completă a scriitorilor români care au rămas demni, neatinși în biografia și în opera lor, de-a lungul celor 45 de ani de comunism românesc. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au evidențiat în comentariile de la microfonul "Europei libere", în publicistica lor de exil, de câte ori au avut prilejul, actele de curaj și de demnitate ale scriitorilor români care s-au opus într-un fel sau într-altul regimului comunist. Nu am avea decât să conspectăm cărțile lor
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
onoare al comisiei) a funcționat infailibil, dând o serioasă lovitură inculturii și prostului-gust, atât de răspândite azi. Nu pot să o uit pe Bianca Maria Marin din Onești, o fetiță din clasa a VI-a, cum s-a apropiat de microfon și a omagiat, în versuri improvizate de ea, orașul care a găzduit olimpiada: "Oriunde am fost/ am călcat/ cu sfială,/ fiindcă în suflet/ cu emoție am simțit/ că Iașul întreg/ e o magnifică/ și sfântă catedrală/ cu toți/ ne-am
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
Așadar, nebunia suspendărilor, moțiunilor și referendumurilor continuă. Nimeni nu cedează, nimeni nu înțelege să fie rațional. Bulucitul spre prăpastie a devenit un sport național. Câțiva dintre actorii ce-au năvălit pe scenă și nu mai vor să dea drumul la microfon vor sfârși iremediabil turtiți din confruntarea care se apropie de runda finală. E greu de crezut că, după ce vor aduce PNL-ul la faliment, Crin Antonescu, Ludovic Orban sau Hașoti vor mai prinde vreun loc în conducerea partidului. Comportamentul bezmetic
Mistica parlamentară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9786_a_11111]
-
și avantajul că vedea pe unde calcă, iar pantofii lui aveau, astfel, o durată de viață peste medie. Observa mai întâi încălțările interlocutorului și abia apoi ridica, timid, privirea spre el. Vorbea în șoaptă - obicei păstrat din țară, de frica microfoanelor ascunse în pereți, în pat, în aer. Ca să-și dovedească apartenența deplină la cultura franceză, Lionel a mai făcut următoarele: a mâncat tot ce zboară, se târăște și înoată; a învățat pétanque; a devenit expert în bilboquet; și-a luat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]