1,006 matches
-
care se ocupă de droguri, prostituție, guvernanții sau oamenii care nu au nimic sfânt în ei. Noi, cei care suntem creștini, nu putem”. (barbat, 34 ani); viabilitatea pieței muncii din țara de destinație, comparativ cu cea din țara de origine. Migranții reclamă veniturile scăzute, atitudinea lipsită de profesionalism a managerilor față de angajați, nerespectarea sărbătorilor legale sau a altor drepturi care revin angajaților conform legii, birocrația, nepotismul. Există binențeles o serie de neregularități și pe piața muncii în țara de destinație, dar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o analiză a unui grup de migranți români la Milano și a practicilor transnaționale ale acestora (circulație între Italia și România, vizite regulate, investiții ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ale transmigranților în localitatea de origine). Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Astfel, în acest studiu argumentez faptul că pentru a înțelege dinamicile transnaționale ale migranților români, este necesar de studiat atât modul în care se structurează mediul de migranți români în Milano, cât și riscurile și oportunitățile cu care se confruntă migranții în Italia și în România, în special cele care sunt efectele statusului ilegal asupra mediului de migranți români. Modul în care vor evolua aceste practici sociale este însă neclar. Milano Centrale, principala gară din Milano, oferă în timpul duminicilor una dintre
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
români din Milano. După colapsul regimului comunist, migrațiile internaționale au fost unele dintre cele mai dinamice procese sociale ce au avut loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
loc în societatea românească; ca urmare, în ultimii ani, apar «comunități» românești în vestul Europei, iar dinamicile transnaționale ale migranților români se dezvoltă între vestul Europei și România. Ca un exemplu al acestor procese, sumele de bani trimise acasă de către migranții români au atins valori impresionante, iar efectele acestor procese se observă cel mai vizibil în creșterea consumului și a investițiilor private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în ultimii ani o
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
private imobiliare. Cu toate astea, chiar dacă circulația de capital dintre vestul Europei și România a devenit în ultimii ani o realitate mai mult decât palpabilă, putem totuși să ne întrebăm dacă nu cumva dincolo de o imagine generală, și anume că migranții români trimit constant în România sume mari de bani, nu există o realitate foarte diversă și puțin studiată, ce face înțelegerea acestor procese mult mai dificilă decât apare la prima vedere? Care sunt cauzele ce influențează, atât în România cât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și puțin studiată, ce face înțelegerea acestor procese mult mai dificilă decât apare la prima vedere? Care sunt cauzele ce influențează, atât în România cât și în vestul Europei, această dinamică deosebită? În contextul în care o mare parte dintre migranții români în vestul Europei au avut sau au încă un status ilegal, cum influențează statusul ilegal mediile de migranți români și practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
influențează statusul ilegal mediile de migranți români și practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și de a răspunde întrebărilor sus-menționate într-un caz particular. Cercetarea se concentrează asupra migranților români din Borșa (Maramureș), considerați unii dintre migranții români de succes din Milano și din nordul Italiei. Datorită faptului că analiza se efectuează asupra unui grup relativ restrâns de persoane, rezultatele acestui studiu sunt limitate în special la cazul cercetat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
practicile transnaționale ale acestora? Scopul acestei cercetări este de a analiza un grup de migranți români în Milano și de a răspunde întrebărilor sus-menționate într-un caz particular. Cercetarea se concentrează asupra migranților români din Borșa (Maramureș), considerați unii dintre migranții români de succes din Milano și din nordul Italiei. Datorită faptului că analiza se efectuează asupra unui grup relativ restrâns de persoane, rezultatele acestui studiu sunt limitate în special la cazul cercetat. În același timp însă, în câteva rânduri o să
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
studiu sunt limitate în special la cazul cercetat. În același timp însă, în câteva rânduri o să discut și aspecte mai generale, în special privind mediul de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de migranți din zona Milano. Analiza nu se concentrează doar asupra procesului de încorporare a migranților români din Milano 2 sau asupra contextului de plecare (cauze, procese migratorii, efecte ale migrației în localitățile de plecare), ci analizează practicile transnaționale ale migranților în legătură cu integrarea pe piețele de muncă din Italia și cu structurarea mediului de migranți români din Milano. Textul este structurat în felul următor: în prima parte voi introduce cadrul teoretic al cercetării și aplicabilitatea acestuia pentru cazul studiat. În continuare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apoi voi discuta despre structurarea mediul de migranți români din Milano, despre accesul la piețele de muncă și despre modul în care noii migranți se raportează la acest mediu. În final, analiza se va concentra asupra practicilor transnaționale/translocale ale migranților români, ținând cont de influența statusului ilegal asupra acestor practici. Transnaționalism și spații transnaționale. Limite și aplicabilitate în cazul migrației românești Cadrul teoretic pe care îl folosesc în acest studiu este dat de dezbaterile în jurul conceptului de transnaționalism și al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
muncă la nivel global (Glick Schiller et al., 1997, 81), inegalitățile sociale și contextele sociale discriminatorii din societățile de destinație și, pe de altă parte, evoluția tehnologică a mijloacelor de transport și a mijloacelor de comunicații, care face efectivă comunicarea migranților cu societațile de origine (Portes, 1996, 152). În același timp, o altă dilemă importantă a animat dezbaterile privind transnaționalismul: în ce măsură actualele procese transnaționale sunt un fenomen calitativ diferit față de perioada anterioară (cea a migrațiilor „clasice”), sau în ce măsură au existat și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acei migranți implicați în construcția de câmpuri sociale ce traversează frontierele culturale, geografice și politice ale statelor naționale (Glick-Schiller et al., 1994, 73). În aceeași măsură, într-o formulare ulterioară (Glick-Schiller et al., 1999, 81), aceștia consideră că, spre exemplu, migranții sezonieri nu sunt transmigranți; pentru a fi transmigrant, un imigrant trebuie să se stabilească și să se încorporeze în societatea de emigrare și în același timp să întrețină relații multiple cu societățile de origine. În plus față de această primă formulare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cele de emigrare și adeseori dezvoltă firme ce activează în ambele contexte 5. În acest sens, el consideră emergența comunităților transnaționale ca fiind un fenomen nou, legat de schimbările produse de procesul de globalizare și de răspunsul pe care migranții îl formulează la acesta. În fine, o altă articulare teoretică utilă demersului meu este realizată de Thomas Faist. Acesta nu consideră transnaționalismul un fenomen neapărat nou, ci un fenomen care a căpătat în ultimii ani o dinamică deosebită (Kivisto, 2001
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apărea sau nu „comunități transnaționale”. Cu toate astea, este utilă conceptualizarea unei părți a migrațiilor dintre România și Europa de Vest în cadrul teoretic al dezbaterilor despre transnaționalism 7. Astfel, în cazul studiat, mă voi referi la practici și dinamici transnaționale în cazul migranților români care păstrează legături constante cu România, trimit sume de bani și, chiar dacă lucrează în Italia pentru o perioadă încă nedefinită de timp, rămân în continuare în relație cu contextele de origine, își fac case și se întorc regulat în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Cu toate acestea, pe termen mediu, ei rămân în Italia și se integrează pe piața italiană de muncă. În general, nu mă voi referi la cazurile de muncă temporară, în care experiența de migrație durează un timp limitat, după care migranții se întorc 8. În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
În final, pentru înțelegerea proceselor și a dinamicilor transnaționale, voi utiliza un cadru analitic util, care este dat de distincția (și relația) dintre local și translocal. În acest sens, ca problematică metodologică în această cercetare, analizez ce înseamnă „local” pentru migranții români din Milano și care este relația dintre practicile de integrare economică și încorporare în societatea italiană, pe de o parte, și practicile transnaționale 9, pe de altă parte. De asemenea, voi discuta despre rolul riscurilor (în special legate de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Milano: dinamici postsocialiste și status ilegal Factori care au influențat migrația internațională Migrațiile internaționale din Borșa au început încă din timpul comunismului, în număr redus, și s-au realizat în multe cazuri prin trecerea ilegală a frontierei României socialiste, apoi migranții au putut obține statusul legal (ca refugiați politici) în vestul Europei sau America de Nord. Din punctul de vedere al dinamicii migratorii, această perioadă este însă puțin importantă. Cele mai mari valuri de migrație au avut loc în special după anii ’96
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceeași măsură, există și în Italia factori economici importanți care au facilitat migrația, legați de necesarul de forță de muncă în construcții și agricultură (pentru bărbați), precum și în sistemul sanitar și cel de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
precum și în sistemul sanitar și cel de asistență socială (pentru femei). În acest context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
context, migranții ilegali din Italia cel mai adesea nu sunt expulzați 10 și lucrează pe piețele informale. Mai mult decât atât, există politici permanente de regularizare a migranților ilegali (sanatoria) aflați pe teritoriul italian; datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
datorită existenței sanatoriilor, după câțiva ani, migranții pot obține un status legal și se pot stabili în Italia dacă au un loc de muncă. De asemenea, în marile orașe italiene (Roma, Milano, Torino, Florența și altele) există organizații care ajută migranții ilegali cu mâncare gratuită și haine, fapt ce constituie un ajutor esențial pentru migranții ilegali și care îi ajută să depășească dificultățile existente în prima perioadă de migrație. În cazul borșenilor, datorită faptului că primii migranți au venit la Milano
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]