558 matches
-
în special. Inexistența oricărui institut de învățământ superior în Secuime în perioada comunistă a scăzut, la rândul ei, atractivitatea unui traseu educațional avansat. O altă interpretare care poate fi invocată, cu argumente plauzibile, este cea care face apel la fluxuri migratorii - câștiguri și pierderi de resurse umane, interne și externe - diferite de la o regiune la alta dintre cele considerate. Efectele migrației interne sunt corelative aspectele ipotezelor deja formulate: gradul redus de modernitate a zonei a făcut ca emigrarea temporară, pentru studii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
la dezvoltarea acestora ci va contribui la drenarea resurselor umane dinspre această regiune. Evident, rezultatele nu epuizează problema inegalităților de șanse educaționale dintre români și maghiari în Transilvania. O lucrare retrospectivă mult mai ambițioasă trebuie să ia în calcul fenomenele migratorii, atât externe cât și interne, care au afectat distribuția capitalurilor educaționale înregistrate la un moment dat în România. În plus, abordări statistice mult mai sofisticate și robuste necesită diferențierea dintre variabilitatea interregională și cea interindividuală prin aplicarea unor tehnici de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
note specifice derivă din faptul că implică deplasări: în afara comunității locale de rezidență; pentru a schimba rezidența sau locul de muncă obișnuit sau atât locul de rezidență, cât și locul de muncă (Sandu, 1984, 20). În sens restrâns, prin mișcare migratorie se înțelege deplasarea populației dintr-o localitate în alta sau dintr-o țară în alta, însoțită de schimbarea statutului rezidențial (domiciliul stabil). Orice persoană care înregistrează evenimentul „migrație” apare într-o dublă poziție: emigrant, pentru localitatea de unde pleacă și imigrant
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
grupuri etnice, în timp ce majoritatea migrației calificate se referă la familii sau grupuri profesionale. În mod excepțional o populație întreagă poate să se deplaseze; în acest caz, migrația poate fi definită ca un exod. Pot fi identificate două tipuri de mișcări migratorii: economice și noneconomice. Cele economice includ deplasările legate de muncă, atât activitățile de muncă din prezent, cât și unele noi. Cele noneconomice includ toate tipurile de migrație legate de problemele din afara muncii cum ar fi reuniunile de familie, internările din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au fost propuse pentru a defini fenomenul brain drain și, deși fiecare caută să explice același lucru, ele folosesc concepte, ipoteze și cadre de referință diferite. Marea problemă pe care o ridică cercetarea fenomenului brain drain o constituie definirea actului migratoriu ca atare, atât din punct de vedere conceptual-teoretic, cât, mai ales, din punct de vedere practic-operațional, adică de înregistrare, clasificare și prelucrare a informației. Căutarea unei definiții unice, care să înglobeze toate aspectele acestui fenomen complex și dinamic, cu influențe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migrației, dar mai ales ca însemnătate. Datele statistice demonstrează predominanța fluxurilor rural-urbane până în anii ’80 ca urmare, în primul rând, a unei mari nevoi de forță de muncă în industrie. D. Sandu (1984, 128) explica intensitatea crescută a acestui flux migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migratoriu prin efectul de contagiune (sau „efectul bulgărelui de zăpadă”), astfel că, numărul celor care migrează joacă un rol important în creșterea presiunii sociale pentru adoptarea aceluiași model comportamental, atrăgând astfel mai mulți actori sociali. Potrivit aceluiași autor, acest flux migratoriu specific anilor ’80 a fost însoțit de o serie de consecințe asupra volumului și compoziției demografice a comunităților locale, structurii și funcționalității gospodăriilor de la originea și destinația fluxurilor, relațiilor dintre resursele locale de forța de muncă și populația din zona
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
muncă în unele țări europene care au stimulat emigrația din România, libera circulație în spațiul Shengen etc. Migrația populației generează o serie de efecte demografice și în cazul în care se petrece în interiorul țării. Datele statistice arată faptul că fluxurile migratorii s-au realizat atât spre orașe cât și spre sate, conturându-se pe fondul general câte o direcție dominantă (Rotariu, 1999, 15). Tabelul 2. T. Rotariu (1999), România în cifre (2006) Migrația din rural și din urban către același tip
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
menținut la valori relativ apropiate; schimbări spectaculoase s-au înregistrat în relația dintre cele două medii. Anul 1990 este considerat un an de vârf al migrației din rural, populația orientându-se spre zone urbane (69,8%). După acest an, tendința migratorie se modifică, astfel că atracția urbanului scade, în schimb crește progresiv cea spre rural (incluzând aici și populația urbană). În 1998, s-au îndreptat spre rural 52% din populația migratoare. Evoluția migrației interne după anul 2000 este marcată de predominarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de instrucție superior, nu trebuie uitat că odată cu acest nivel sunt aduse și atitudinea față de comportamentul urban în familie (numărul copiilor aduși pe lume să fie cât mai mic), ceea ce nu duce la întinerirea și revigorarea demografică a ruralului. Soldurile migratorii din ultimii zece ani arată valori negative pentru mediul urban la toate categoriile de vârstă cu excepția celei de 20-34 de ani, iar pentru mediul rural acestea sunt pozitive, mai puțin pentru segmentele de vârstă de 20-34 de ani și 45-54
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
spațiul rural fiind lovit de un exod al populației adulte, în special al femeilor între 25 și 55 ani” (Bădescu, 2005, 37). În analiza declinului demografic al României, V. Ghețău (2004, 15), acorda atenție și migrației externe, considerând că soldul migratoriu va continua să fie negativ ca urmare a emigrării unui număr mare de indivizi¹. Cu toate acestea, autorul plasează migrația în rândul variabilelor necunoscute pentru că ea nu poate fi măsurată cu exactitate, dacă se admite că și migrația ilegală este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de familii deja constituite care doreau să se stabilească la oraș, fie erau individuale și, pentru a rămâne definitiv la oraș erau căutate și încurajate relațiile în care unul din parteneri era orășean iar prin căsătorie scopul era atins. Tendința migratorie a ultimilor ani este însă inversă acesteia, fluxurile de populație se îndreaptă spre zone rurale. Orășenii duc cu ei modele de viață urbane și, privitor la familie, mentalități mai democratice de creștere și educare a copiilor. Cu toate acestea, indiferent
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
unilobare și trombozei vasculare portale ipsilaterale (atrofia lobului vascularizat de ramura portală trombozată cu hipertrofia compensatorie a lobului contralateral) [5]. MANIFESTĂRILE PARANEOPLAZICE Sunt foarte rare și există doar câteva comunicări în literatură: diabetul zaharat, hipoglicemia, hipercalcemia, porfiria cutanată tardivă, tromboflebita migratorie și acantosis nigricans [5]. Spre deosebire de asocierea binecunoscută dintre diabet zaharat și cancer pancreatic, prezența diabetului cu crize hiperglicemice la pacienții cu colangiocarcinom este deosebit de rară. Se poate considera ca manifestare paraneoplazică în absența factorilor de risc pentru diabet și cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
expuse la lumina solară. Diagnosticul se confirmă prin pozitivitatea în urină a uroporfirinelor I și III și a coproporfirinelor I și III. Leziunile dispar după rezecția tumorii hepatice [28]. Tromboembolismul paraneoplazic sau sindromul Trousseau se poate prezenta clinic ca tromboflebită migratorie, endocardită trombotică abacteriană sau ca infarct acut cerebral. Mecanismele care generează aceste fenomene tromboembolice sunt: starea de hipercoagulabilitate asociată neoplaziei, coagulopatia cronică intravasculară diseminată și embolismul tumoral [29, 30]. Acanthosis nigricans paraneoplazic se caracterizează prin apariția unor plăci tegumentare rugoase
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
guvernamentale. De altfel, „exodul” către Lumea Nouă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, depășea, din multe puncte de vedere, dimensiunile și semnificațiile obișnuite ale emigrării europene de până la acea dată. Așa cum s-a remarcat adeseori, „mișcarea migratorie europeană din secolul al XIX-lea către Statele Unite ale Americii a început aproape imediat după înfrângerea lui Napoleon și restaurarea păcii în Europa, în anul 1815”. între 1820 și 1975, au emigrat către America aproximativ 47 de milioane de indivizi
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unor puternice comunități românești în Italia și Spania, de ordinul a câtorva sute de mii de persoane, după extinderea fenomenului, practic, la toate statele membre ale UE și nu numai, în ultima vreme se constată o stabilizare a acestor fluxuri migratorii. Acest lucru a permis o mai bună organizare a vieții asociative, ca rezultat și al demersurilor politico-diplomatice întreprinse de conducerea ministerului și a departamentului special constituit. Aș sublinia relațiile deosebit de bune și de constructive cu Guvernul italian, dialogul cu autoritățile
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
aspecte diferite, cum ar fi colaborarea amplă italo-română în ce privește situația minorilor neînsoțiți de pe teritoriul Italiei și chestiunea criminalității transfrontaliere. Am discutat și despre necesitatea de a finaliza cât mai curând posibil negocierile dintre cele două țări pe tema noilor fluxuri migratorii de muncă. Tratativele au în vedere protocolul tehnic prin care va trebui să se concretizeze acordul politic realizat anul trecut, în baza căruia muncitorii români din Italia se vor afla mai mult sub tutela statului italian decât a celui român
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
o creștere pronunțată a vârstei medii a acesteia. Densitatea populației este mai scăzută decât media națională din ambele țări, iar cauza principală o constituie rata ridicată a mortalității, care este mult peste rata natalității. Un alt factor major este balanța migratorie negativă care se datorează în principal slabei infrastructuri sociale și de transport; ● ritm scăzut al activității și rata crescută a șomajului. O serie de factori contribuie la creșterea continuă a nivelului șomajului: - mulți muncitori au fost concediați ca urmare a
ORDONANTA nr. 52 din 29 iulie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Bulgaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151719_a_153048]
-
afectate de conflicte interne și internaționale, crize umanitare etc. - către continentul european. Perfecționarea cadrului legal și instituțional existent, precum și a mecanismelor de cooperare inter-instituțională în vederea creșterii eficienței activităților de control pentru prevenirea și combaterea șederii ilegale a străinilor. Monitorizarea fluxurilor migratorii ilegale ce afectează teritoriul României prin intensificarea eforturilor autorităților competente, în vederea identificării și îndepărtării străinilor cu ședere ilegală de pe teritoriul României. Coordonarea unitară a instituțiilor cu atribuții în domeniu pentru prevenirea și limitarea imigrației ilegale, inclusiv prin securizarea frontierei de
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 21 aprilie 2004 privind migraţia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157649_a_158978]
-
asigurând-se astfel capacitățile și condițiile optime de implementare anticipată a Reglementărilor Dublin II, Sistemului EURODAC și Sistemului de Informații Schengen. La nivel internațional, România promovează cooperare activă cu organizații internaționale, cu scopul de a îmbunătăți managementul global al fluxurilor migratorii. 3.3 Acorduri de readmisie În scopul combaterii migrației ilegale și a facilitării readmisiei persoanelor cu statut ilegal și pentru asigurarea unei mai bune aplicări a dispozițiilor legale privind circulația persoanelor, respectarea drepturilor omului și garanțiilor prevăzute în legislațiile naționale
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 21 aprilie 2004 privind migraţia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157649_a_158978]
-
Planul unic, document aprobat de GIRMIFS. ... (45) Planul unic se actualizează anual și permite autorităților române să monitorizeze progresele înregistrate până la integrarea în spațiul Schengen. ... (46) Alte surse financiare disponibile se referă la Facilitatea Schengen și Programul general "Gestionarea fluxurilor migratorii". ... Secțiunea 1 Facilitatea Schengen (47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei și a României în perioada dintre data aderării și sfârșitul anului 2009, în vederea finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spaţiul Schengen. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192317_a_193646]
-
a fi întocmită și prezentată Comisiei Europene; 4. cadrul de monitorizare și control în domeniul raportării, contractării și plăților; 5. norme de bună practică administrativă și de bună gestiune financiară. Secțiunea A 2-A Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" (59) Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabilește mecanisme care acoperă 4 domenii: ... 1. controlul și supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize; 2. returnarea cetățenilor
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spaţiul Schengen. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192317_a_193646]
-
cadrul de monitorizare și control în domeniul raportării, contractării și plăților; 5. norme de bună practică administrativă și de bună gestiune financiară. Secțiunea A 2-A Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" (59) Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabilește mecanisme care acoperă 4 domenii: ... 1. controlul și supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize; 2. returnarea cetățenilor statelor terțe care se află ilegal pe teritoriul
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spaţiul Schengen. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192317_a_193646]
-
frontierei - politica de vize; 2. returnarea cetățenilor statelor terțe care se află ilegal pe teritoriul UE; 3. integrarea cetățenilor statelor terțe care se află legal pe teritoriul UE; 4. azilul. (60) Suma propusă prin Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetățenilor statelor terțe și 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe. ... (61
STRATEGIA NAŢIONALĂ din 24 octombrie 2007 privind aderarea la spaţiul Schengen. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192317_a_193646]
-
Articolul 1 (1) Obiectul prezentului ordin îl constituie stabilirea cadrului general pentru planificarea strategică și financiară, gestionarea, implementarea și auditarea utilizării asistenței financiare comunitare acordate României prin intermediul Programului general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii", denumit în continuare Program general. ... (2) Asistența financiară comunitară acordată României prin Programul general cuprinde următoarele fonduri: ... a) Fondul european pentru refugiați pentru perioada 2008-2013; ... b) Fondul european pentru returnare pentru perioada 2008-2013; ... c) Fondul european pentru integrarea resortisanților statelor
ORDIN nr. 398 din 5 februarie 2008 privind stabilirea cadrului general pentru planificarea strategică şi financiară, gestionarea, implementarea şi auditarea utilizării fondurilor acordate României prin Programul general "Solidaritatea şi gestionarea fluxurilor migratorii". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195643_a_196972]