1,061 matches
-
în Grecia Antică în orașul Lidia, sub regele Cresus (ne relatează Herodot). A fost un pas important în punerea de acord, în epocă, a nivelului de dezvoltare a relațiilor de schimb cu puterea intermediarului acestor relații, banul, de a le mijloci și chiar de a le potența. Deși au utilizat ca bani și lingouri din bronz, romanii au moștenit interesul grecilor pentru moneda bătută. Organizarea monetară greco-romană, bazată pe moneda metalică bătută avea să supraviețuiască încă multe sute și sute de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de mărfuri. Pentru că formele de manifestare ale monedei de hârtie sunt extrem de diverse, este necesar să delimităm condițiile în care un înscris poate fi catalogat ca fiind monedă. Credem că acestea sunt: realizarea funcțiilor monedei concomitent, adică probabilitatea de a mijloci schimbul și de a cuantifica valoarea; realizarea acestor funcții în mod instantaneu îndeplinirea funcțiilor monedei în condiții de cost zero Moneda din hârtie este o categorie economică extrem de largă și de particularizată, ca dimensiuni, de mediul economic în care instrumentele
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
primitivă de existență a monedei de hârtie. Ea este un înscris simplu, un act doveditor și nimeni nu l-a eliberat, în forma sa inițială, cu gândul de a-i oferi rol de monedă, adică de instrument social care să mijlocească schimburi comerciale și să cuantifice valoarea mărfurilor schimbate. Recipisa nu este un document complex și nici nu generează în jurul său activități economice sau implicații juridice complexe. Recipisa era un certificat la purtător, rambursabil la o scadență negociată cu deținătorul de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
abuzat". Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 676 Hârtia-monedă poate fi emisă direct de către stat sau de către băncile de emisiune în interesul statului. Ea nu are regimul bancnotei, acela de a mijloci schimbul, ci are ca principală menire mobilizarea de sume la dispoziția guvernului, după care este retrasă din circulație. Vezi și Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, p. 204. 677 "Sub povara imediată a nevoilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a lui Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul Studențesc", București, 1929, pp. 271-310. 701 Funcțiile globale ale monedei globale duc la transferuri globale de avuție și venituri. Iulian Văcărel pune în evidență această capacitate a monedei: "Banii mijlocesc un proces complex de redistribuire a veniturilor în economie...". Vezi și Relații financiare internaționale, Editura Academiei Române, București, 1995, p. 15. 702 ,,Globalizarea este procesul deosebit de dinamic al creșterii interdependențelor dintre statele naționale, ca urmare a extinderii și adâncirii legăturilor transnaționale
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a lăsat nu o dată, în ciuda excelenței atâtor reviste dedicate, cu senzația unui gol și a unei absențe, cu speranța mereu trează, dar mereu neîmplinită, că vom descoperi un focar de spiritualitate modernă și totuși aplecat spre obârșie, capabil să ne mijlocească participarea vital necesară la curentele de idei și la marile controverse ale timpului.” Zece rubrici permanente („Cetatea totală”, „Tabulae”, „Antologia rușinii”, „Repere”, „Simptome”, „Situații”, „Engrame”, „Etos”, „Contur”, „Ex-libris”) reunesc multe dintre semnăturile cele mai prestigioase ale exilului românesc. Revistă de
CONTRAPUNCT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286396_a_287725]
-
României în război, se întoarce în țară și pleacă pe front. A fost consul general al României în Anglia (1920-1933), perioadă în care a lucrat în chip remarcabil pentru a statornici relații între oamenii de cultură englezi și români. A mijlocit - între altele - stabilirea unor legături între Bernard Shaw și Teatrul Național din București și a sprijinit traducerea în limba engleză a romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. De-a lungul întregii sale vieți, dar mai ales ca docent la King
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
aproapelui, a păcii pline de îngăduință și a concordiei frățești. Meritoșii convertitori, Kyrill și Metodie, încoronară opera lor, introducând atât în Bulgaria cât și-n Moravia uzul limbei slave la liturghie, cu toate protestele patriarhului ecumenic și a papei, încît mijlociră pe cale pacinică altoirea și concreșterea bisericei cu chiar conștiința poporului. În anul 1205 papa Inocențiu al III[-lea] trimise pe Dominic, arhiereul grecilor din Brundusiu, un om știutor de carte și limbă grecească și latinească, ca intermediator cătră regentul (Dominum
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ocrotirea deosebită a Scaunului apostolic și-l apără pre el, regatul și averile sale puind în cumpănă toată puterea sa, până ce se va fi întors din luptă sau va fi murit în ea. Tot pentru a înainta scopul războiului, papa mijloci la ducele Slavoniei, regele Coloman, fratele lui Bela IV, și la republica Veneției să îngăduie libera trecere prin țările lor moștenitorului de tron Balduin al II[-lea], care mergea la Constantinopol pentru a lua în primire stăpânirea și cu care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
căpetenii naționale. Lipsit de nădejdea unei bătălii, împăratul își concentră o astea sa numeroasă și așeză cartierul său general lângă râul Rigina, de unde făcu cu toate puterile preparative pentru realizarea scopului propriu al campaniei, luarea cetății Tzepaena. Principele sârbilor Uroș mijlocește pacea între romîno-bulgari și romei. Covârșitoarea putere a romeilor bătea la ochi și neliniștea încît principele bulgar Mihail, având grija unei așa de primejdioase vecinătăți, stătu totuși pe gânduri de pace, de rugă și mișcă pe socru-său, principele sârbesc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
scăparea izbutită a sultanului Azatin, deci porunci numaidecât ca soția și copiii lui să fie închiși într-o cetate, iar banii sultanului să fie confiscați și vărsați în visteria împărătească. Mânia sa vie căzu și pe episcopul care favorizase capitulația, mijlocind-o și primind jurămintele, din care cauză îl amenință cu judecata și cu pedeapsă canonică. Funcționarii de Curte carii aprobaseră această învoială cu inamicul suferiră pedepse trupești, trebuiră să îmbrace spre batjocură haine femeiești și nu se mai putură arăta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
totuși însă nu va mai nimeri din terenul acesta ca, între Iulia aruncată în desperarea morții și-nviată din ea ea eroină desprețuitoare de moarte între Iulia ce-nșelă cu viclenia minței pe pețitorul Paris și-ntre Iulia cea dentîi, să mijlocească o viață deplină, încît să le unească pe amândouă nimerit și cu adevăr în unul și același caracter. Spre aceasta trebuiește dominarea absolută peste întreg ținutul mijloacelor însemnate, unită c-o intuițiune poetică care-i încă specifice deosebită de-un
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lumei s-a schimbat și a lăsat în urmă-i aceste puteri conjurate (acolo) în ele. De aceea tocmai așa cum gustarea acelor creațiuni mari în felul lor nu e, neci în cei asupra cărora influințează pentru prima oară, decât deja mijlocită prin mediul schimbatei stări a lumei, tocmai așa nu e neci un reprezintator în puterea neslăbită și neabătută a simțiciunei nemijlocite, simtă-se el cât de răpit prin afectul poetului. El i de-aceea neci nu va mai putea esersa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
elementul etic, preste tot (internitatea) intimitatea caracterului. Momentul al treilea e esecuțiunea artistică a caracterului. Desfășurarea fiecărui caracter în parte e însă condiționat[ă] de apucarea una-ntr-altă a celorlalte tipuri ale dramei, căci fiecare individualitate se dezvoaltă deodată însă și mijlocit cu celelalte personalități. Ținta reprezintațiunei dramatice e așadar de-a lăsa să se urzească dinainte-ne un întreg pătruns de spiritul poetic, în care întreg fiecare tip în parte să ocupe tocmai același [loc] care i se cuvine după intențiunile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
întreg. Aceste toate sunt perioade ce constau din propusăciuni coordonate. O egală demnitate gramatică a propusăciunilor e aicea condițiunea esențială. Prin înrudirea internă a înțelesului, prin relațiunea cugetărilor, ele sunt iarăși momente a unei unități mai nalte, care sau e mijlocită prin particule în cari se arată acest raport intern, sau se arată și într-o coordonare nemijlocită a propusăciunilor, astfel încît legământul spiritual e numai intern și nu e însemnat {EminescuOpXIV 309} prin vrun element sensibil al limbei. Forma din
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuie acuma să se manifeste în realitate, trebuie însă ca să se conserve prin toate fazele mișcărei sale ca o viața unitară în sine. De-aceea e înainte de toate condițiunea absolută a oricărei esecutări a unui caracter, necesitatea adică de-a mijloci între ele toate mișcările sufletești a individului și suma întreagă a impresiunilor, pe care le produc împrejurările și întîmplările în {EminescuOpXIV 354} sufletul personalității. Inamicul absolut al esecuțiunei caracterelor e așadar izolarea, pentru că ea bucățește firul vieței și sfarîmă dispozițiunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asupra individului. Caracterul, prin vorba vie, arată participarea directă la acțiunea întreagă; însă momentele tăcerei lui, în care el însoțește ca o participare oarecare vorbirea persoanelor coagente, aceste momente trebuie să ni descopere nașterea dispozițiunii lui sufletești și trebuie să mijlocească tranzițiunea la proximele manifestațiuni de viață în vorbire. Astfel caracterul trebuie să se reprezinte neîntrerupt ca un rezultat a tuturor elementelor cari influințează asupra lui. Acea dispozițiune sufletească care rezultă pentru caracterul singular din întregul acțiunii dramatice, acea dispozițiune trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nici cugetă cât de aproape e fulgerul ce are s-o lovească. Aceste epoce ale vieții interne pe cari le-am indicat reprezentațiunea dramatică are de-a le determina într[e] ele cu toată preciziunea lor, trebuie însă să le și mijlocească astfel întreolaltă încît în viața celor precese să fie (coprinse) învelite și cele următoare. Daca reprezentațiunea nu e-n stare de-a ni da aceasta, atunci în diferitele catastrofe nu ni se prezintă decât sărituri întîmplătoare ale individualității, cari nu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fi lăsat urmele lor în sufletul moșneagului. Trebuie ca Lear să ni [se] prezinte ca o natură înfrîntă. Ruina uriașă mai c-a pierdut puntul său de razim și c-o grozavă siguritate prevede năruirea ei totală. Actorul trebuie să mijlocească astfel aparința lui încît puternica răsturnare pe care-a esperiat-o sufletul lui s-o vedem în fața lui posomorâtă, pe care lucrul sufletului a tras deja brazdele sale, s-o vedem manifestîndu-se în[tr-un] ton din care să nu ne vorbească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sine al sufletului său sfărâmat, scărit până la smintire, un așa Makbeth n-ar corespunde icoanei poetului. Aceste esemple vor fi dat o idee clară despre însemnătatea acelei speții de mijlocire care-n marile puncte solstițiale, în peripețiile dezvoltării caracterului, le mijlocește întreolaltă și le combină într-o viață organică, care sensibilizează catastrofele patosului, așa încît să ni se prezinte, ca un rezultat incorporat în tipul ce reapare pe scenă, toată schimbarea sufletească prin care a trecut el în intervalul lipsei sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creat de fantazie poate să ne farmece cu totul în cercul vieții lui individuale. Amândouă însă se întregesc una pe alta necontenit, pentru a ni releva lumea internă a personalității. Elementul acela în care un caracter în vremea scenei se mijlocește în toate figurile celelalte ale scenelor, prin care el își toarce neîntrerupt firul vieței sale interne în vremea vorbirilor celorlalte persoane este jocul mut. Elementul în care se relevează viața cea mai intensivă a caracterului, în care se-nsumă tot
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Proprie vorbind, jocul mut continuă tacit acțiunea vie și ne arată individul cum e întotdeauna productul necesitat a relațiunilor lui concrete. Fără jocul mut vorbirile nu sânt decât singuratecile vorbiri cari se întrerup și se reîncep (reiau). Jocul mut le mijlocește {EminescuOpXIV 357} între ele și le face să fie espresiunea conexă a vieții individuale, căci el arată oarecum firul roșu care trece prin împleticirea tuturor situațiunilor unui caracter. În jocul mut se împreună așadar toate elementele elocuțiunii trupești, spre a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care trece prin împleticirea tuturor situațiunilor unui caracter. În jocul mut se împreună așadar toate elementele elocuțiunii trupești, spre a reflecta impresiunea care e produsă într-un caracter prin fapta și vorbele celor ce (coagează) colud. Mai întîi jocul mut mijlocește patosul vorbirei întrerupte cu cea începută. Prin această mijlocire vorba începută apare motivată în sine însăși și pare într-adevăr membru întregitor în lanțul dialogului. Jocul mut îl asigură prin urmare pe actor de-a nu lăsa să cadă nicicând
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
grea de dezlegat atuncea când în intervalul vorbirei unui altuia e să se manifeste prin acest joc o mișcare crescândă a interiorului, mișcare care apoi să se rezume ca rezultat în vorba reîncepută. Aicea trebuie așadar ca jocul mut să mijlocească trecerea patosului și să justifice afectul, în care erumpe caracterul după aceea. Amintim d. es. pe Clavigo în vremea narațiunii lui Beaumarchais. Reprezentatorul lui Clavigo trebuie ca prin jocul său mut să ni descopere o întreagă viață psihică. De la liniștea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
singură privire, o mișcare cu mâna, o întoarcere a capului dă aceleași simțiri a amorului, a durerei, a deriziunei și a răutății un alt caracter, fără însă de a prinde prin asta caracterul general. 2. ACCENTUL ETIC Jocul mut ne mijlocește sensibil tranzițiile dispozițiunei sufletești; accentul etic ni discopere în elementul tonului dispozițiunea sufletească, care rezultă din suma tuturor împrejurărilor. În despărțirea întîia, care - am consacrat-o formărei (culturei) vorbirei, am dezvoltat ființa accentului logic și simbolic. Cel întîi aduce urechei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]