2,132 matches
-
-i acordau, dezinteresați, atâta atenție. Mama m-a așezat, în holul acelei clădiri, pe o bancă mare de tot, și mi-a spus că trebuie să nu mă mișc mult timp de acolo, pentru că nu-i poate lăsa doar pe milițieni să aibă grijă de nea Grătărel, întrucât, oricât de omenoși ar fi ei, nu pot avea grijă de el, așa cum ar avea ea, sora lui. Normal că n-am putut sta mult pe banca aceea, gândindu-mă că poate mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
legaseră unul de altul, tot cu niște cătușe, și eu abia așteptam să ajung acasă, ca să le arat băieților mei din cartier acest joc nou. Și când m-am strecurat pe ușa pe care intrase mama, după nea Grătărel și milițieni, am văzut, mai mult printre picioarele oamenilor, niște domni cu halate negre și papioane mari și albe de tot, care învârteau niște cărțoaie mai mari decât al Ninetei. Pentru că în sală era gălăgie, cam ca la noi la grădiniță, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ciocan și l-a izbit de câteva ori de masă, așa cum izbea educatoarea noastră cu nuiaua, de s-a făcut o liniște de auzit musca. Și tot cu ochii roată l-am zărit pe nea Grătărel, tot lângă cei doi milițieni care-l protejau într-un fel de țarc în care stăteau numai ei trei, ca niște belferi, în timp ce în sală lumea era înghesuită ca la balamuc. Nu m-am înșelat: nea Grătărel era un om foarte important, nu numai pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Descoperă un nea Onuț nou. Mama toarnă vin în pahare... Dumnezeu să-l ierte... Că bun om a mai fost! Dumnezeu să-l ierte... Prietenii devotați s-au întors repede, aduși de mașini cu girofar. Au venit mai mulți. Pe lângă milițianul nostru de cartier, Burtă Multă, cum îl alintam noi, au mai sosit niște figuri cu genți mari și grele, pălării negre trase la indigo și moace foarte serioase. Devotatul șef s-a uitat nemulțumit către pahare, a făcut ochii roată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
aproape uman, ca o osânză eliberată, și a aruncat către scaun priviri de fiară. Dintr-o clipă în alta mă așteptam că-l va face țăndări pentru îndrăzneala de neiertat de a-l pune într-o situație delicată pe el, milițianul care purta pe degete tot cartierul. Când ușa biroului s-a deschis, am știut că, din fericire, scaunul care, ce-i drept, nu mă ajutase prea mult, va scăpa cu viață. Directorul s-a apropiat și i-a șoptit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
mâncarea olandeză / 27 Homo ethicus și contradicțiile sale / 29 Ipocrizii de sezon / 31 Universalitatea și farmecul nebuniei / 33 Nihilismul activ sau iluzia sinuciderii / 37 Avatarul atenianului Socrate / 43 Fuji-san ga mieru... / 45 Mita ca reflex al unui popor colonizat / 49 Milițian român și polițist nipon (piesă în două tablouri, cu un epilog) / 53 Etosul muncitorului constructor / 57 Licoarea magică și sensul contemplației / 59 Nirvana vs. anarhie. Exemplul lui Dogen / 65 Apendice: Peisaj cu Buddha și câini / 71 Umanitatea nedegenerată / 73 Partea
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
inclusiv cele anglo-saxone, din Europa, din America și din Australia, plus excepția extrem-orientală, Japonia, sunt națiuni în rândul cărora straniile reflexe otomano-levantine ar produce un firesc dezgust. Cum să-i explici unui englez sau unui australian că, în România post-ceaușistă, milițienii care examinează candidații pentru obținerea permisului de șofer acceptă să-i ajute pe aceștia să promoveze probele în schimbul unor mici cadouri, în cea mai ilustră tradiție Pristanda? Cum să-ți faci programare la un medic japonez sau scandinav și să
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
copiii să nu mai dea plocon niciodată. Preferabil, chiar să uite cuvântul cu pricina. Îmi veți spune că e greu, dacă nu imposibil. De acord. Însă măcar în încercarea donquijotescă de a eradica șpaga nu trebuie să mituim pe nimeni. Milițian român și polițist nipon (piesă în două tablouri, cu un epilog) Ca să fac o comedie, nu am nevoie decât de un parc, de un polițist și de o fată drăguță. Charlie Chaplin Tabloul I Locul: Craiova, România. Timpul: seara. Anotimpul
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu un epilog) Ca să fac o comedie, nu am nevoie decât de un parc, de un polițist și de o fată drăguță. Charlie Chaplin Tabloul I Locul: Craiova, România. Timpul: seara. Anotimpul: toamna. Personajele: tânăr student; tânără studentă, iubita acestuia; milițian (mai mult sau mai puțin) în exercițiul funcțiunii. Conduc mașina tatălui meu, o prematur obosită Dacie albă. Pe locul din dreapta, prietena mea discută cu înfrigurare ultimele detalii ale piesei de teatru pe care tocmai o văzuserăm pusă în scenă, cu
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
tocmai o văzuserăm pusă în scenă, cu fast, la Național. Ca să scurtez drumul spre casă, semnalizez și o iau la stânga, pe un soi de alee de lângă "celebra" Școală Numărul 23 din Brazda lui Novac. Deodată, inimitabilul baston reflectorizant al vajnicului milițian de la Circulație îmi semnalizează că trebuie să opresc. Tablagiul se apropie cu pas târșâit, își împinge "cașcheta" mai în spate, pe ceafa bine bronzată (deși este începutul lui octombrie, vara indiană nu s-a sfârșit în Oltenia) și-mi cere
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lăsa nemediatizat un asemenea triumf? Epilog Dincolo de modestul umor (pe alocuri, din păcate, involuntar) pe care-l degajează, această piesă sui generis vorbește despre impotența oamenilor legii în două spații culturale diferite, chiar opuse ca mentalități și atitudini. În România, milițianul a fost și este unul dintre cele mai disprețuite personaje din imaginarul colectiv, asociat frecvent cu fenomene precum mita, agresivitatea gratuită sau șantajul. Tablagiul nord-dunărean este o figură de bâlci, dovadă fiind interminabilele bancuri ce-l au ca erou, multe
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
înștiințez pe agentul care m-a amendat abuziv acum șapte ani în parcarea din fața Universității că nu-i port pică defel. Îmi pare doar rău că, între paginile buletinului meu, nu se găsea nimic spectaculos. Deși sunt conștient că impunătorul milițian, ca orice trestie gânditoare sau, încă mai elocvent, ca măsură a tuturor lucrurilor, are o nevoie acută de fonduri, poziția umilă de bugetar îmi permite prea rar să practic hobby-ul mitei. Etosul muncitorului constructor Nu fi rea cu mine
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
-ți ard o mamă de bătaie cu chimirul ăsta al meu în fața camerelor de luat vederi!” Câteva săptămâni după aceea Lumânărescu și cu liderul politic în cauză fuseseră văzuți cinstind frățește pahare cu șampanie și debitându-și reciproc bancuri cu milițieni la bufetul Senatului. Atâta vreme cât Bart scrisese împotriva politicienilor și a oamenilor de afaceri cu care Lumânărescu nu stabilise încă relații de amiciție, totul fusese în perfectă regulă. Patronul de ziare pe cale de a se transforma în mogul de calibru mare
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
în loc de patru ar fi fost doisprezece, spre exemplu, - subiecte s-ar fi găsit -, am fi avut unul dintre cele mai interesante seriale de televiziune postdecembriste. Cele patru „legende urbane“, „Legenda activistului în inspecție“, „Legenda fotografului oficial“, „Legenda politrucului zelos“, „Legenda milițianului lacom“ reprezintă un portret caleidoscopic al acelui comunism crepuscular, în care decupajul de cotidian anost se îmbină cu cenușiul murdar al birourilor din Casa Scânteii transformată între timp în Casa Presei Libere (amuzant, nu?) unde era confecționată imaginea grandioasă a
Trăind decenii de împliniri mărețe by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6850_a_8175]
-
face mîine. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței. Să nu vorbești multe, ci mult. În pușcărie există numai două categorii:cei morți de afară și cei vii dinăuntru. În temniță, Dumnezeu se poate ascunde sub orice uniformă de milițian, iar dracul în hainele vărgate ale oricărui deținut. / În celulă nu ai decît un singur dușman: tu însuți. / Orice mîncare e bună în celulă, cu excepția aceleia care lipsește. Dacă-ți vine să plîngi nu consuma toate lacrimile dintr-odată. / Nu
Stil caragialesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7932_a_9257]
-
lumi (re)organizate în frică și supunere, de Todor Grancea și Neculai Crăciun, de Efim Bergman, care anchetează oamenii cu pistolul pe masă, pomenind numele lui Karl Marx și al "marelui Stalin", de Iovan Milici, notarul "titoist", de Viorel Tănăsie, milițian și șef de post în satul Sîntimbru: lumii noi îi trebuie forme noi și acestea sînt șapca și bascul, oamenii-șapcă și oamenii-basc. Forța epică dovedită de Eugen Uricaru în toată proza sa nu stă doar în știința construcției narative, a
Strînsoarea de oțel a fricii by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7451_a_8776]
-
Dragomir e încolțit. Unul dintre cei mai mari sportivi ai României îl atacă: Gata cu ciomagul de milițian Bratu Iulian Ziua și adversarul pentru președintele LPF Dumitru Dragomir. După ce Gică Popescu și-a anunțat marți susținerea față de Gino Iorgulescu în lupta pentru șefia Ligii, miercuri a venit rândul fostului mare jucător de tenis, Ilie Năstase, să-l atace
Dragomir e încolțit. Unul dintre cei mai mari Sportivi ai României îl atacă: Gata cu ciomagul de milițian by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74664_a_75989]
-
comuniste nu mai merg. A venit rândul altora. A venit rândul unora mai moderni, care știu să umble pe calculator, să trimită mesaje, nu să tot apară pe la televizor să îi înjure pe alții. Nu mai merge cu ciomagul de milițian. Eu, ca și spectator, ca și susținător al echipei naționale, am spus asta. Așa, din partea mea să stea Mitică Dragomir și 100 de ani în funcție, nu mă interesează", a spus Ilie Năstase, citat de gsp.ro. Alegerile pentru funcția
Dragomir e încolțit. Unul dintre cei mai mari Sportivi ai României îl atacă: Gata cu ciomagul de milițian by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/74664_a_75989]
-
cutia cu pricina, și, surpriză, n-a găsit nimic. L-a chemat pe celălalt Garcea, care fusese de serviciu, ăla nici el nimic. M-am dus, l-am luat pe cetățean de acasă, i-a spus în față vitei de milițian că i-a dat portofelul cu bani și acte, evident, ăla n-a recunoscut nimic. M-am dus în audienta la comandant, să fac scandal, "eh, și asa trebuia să schimbi actele că ai schimbat adresa". Așa că..."
"Ce ai face dacă ai găsi un portofel cu bani?". Vezi răspunsurile by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/79457_a_80782]
-
nu în cele din urmă, a unui serviciu, în timp ce continua să fie urmărit și supus unor noi și noi verificări. Cu frica în oase, mai toți nu știu cum să se descotorosească de "ciumat". Mârlăniile din pușcărie nu contenesc nici în "libertate". Milițianul de care vorbeam numai că nu-l înjură: Mai pleacă dracului, la tine la țară, de unde-ai venit, și nu-mi face mie necazuri, la mine în sector." Foștii deținuți politici nu aveau voie să locuiască în "perimetrul zero", adică
Securiști pe metru pătrat by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/6842_a_8167]
-
mâini. Pâinile luate sunt de un sfert, de o jumătate, de trei sferturi, după cum ai cartela. Colonelul în grădina lui săpa. Uniformă, cizme cu șireturi, pantaloni cu pampas roșu, eghileți, - uniformă de gală... Îi lipsește căciula, la cavalerie, de iepure. Milițianul stă, se miră, - colonel care să sape grădina, n-a mai văzut. Se apropie de grilajul grădinii, ținându-se cu amândouă mâinile de gratii, - întreabă ce faci acolo dumneata?... Colonelul sapă mai departe. Nu aude... (înainte de a se lipi și
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
grădina, n-a mai văzut. Se apropie de grilajul grădinii, ținându-se cu amândouă mâinile de gratii, - întreabă ce faci acolo dumneata?... Colonelul sapă mai departe. Nu aude... (înainte de a se lipi și el de coada de alături). - Touarășu, strigă milițianul... Touarășu colonel! Omul aude, în sfârșit, și se îndreaptă de șale cu sapa-n mână. - A... da! face. - Muncești,... muncești, zice acela luându-și mâinile de pe gard. - Ei, face din nou colonelul... - Munca este sfântă... ăia care este cu religia
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
tare milițianu, - ăia care crede... cu religia lor... - Păi dar... - N-ai obosit? strigă iar tare. Câți ani aveți? - Ceee?... - Anii... strigă iar - câți ăți avea?... - A... Anii?... Păi așa... ca la nouăzeci, dacă țin minte bine. - 90? se miră milițianul. - Da... așa... vro 90... - Trecură anii, constată milițianul. - Ceee?... - Zic că trecură anii, repetă acela cu glasul înalt. - Trec,...trec!... zice nu știu de ce e vesel colonelul, dând o dată cu sapa. - Ei, atunci noroc bun, face milițianul; se întoarce, și pleacă
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
Păi dar... - N-ai obosit? strigă iar tare. Câți ani aveți? - Ceee?... - Anii... strigă iar - câți ăți avea?... - A... Anii?... Păi așa... ca la nouăzeci, dacă țin minte bine. - 90? se miră milițianul. - Da... așa... vro 90... - Trecură anii, constată milițianul. - Ceee?... - Zic că trecură anii, repetă acela cu glasul înalt. - Trec,...trec!... zice nu știu de ce e vesel colonelul, dând o dată cu sapa. - Ei, atunci noroc bun, face milițianul; se întoarce, și pleacă mai departe. Îl chema Mardare și era de la
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]
-
bine. - 90? se miră milițianul. - Da... așa... vro 90... - Trecură anii, constată milițianul. - Ceee?... - Zic că trecură anii, repetă acela cu glasul înalt. - Trec,...trec!... zice nu știu de ce e vesel colonelul, dând o dată cu sapa. - Ei, atunci noroc bun, face milițianul; se întoarce, și pleacă mai departe. Îl chema Mardare și era de la Gorj. Demistificarea. Deziluzia curajoasă. A accepta deziluzia. Contra iluziilor cotidiene. A nu o mai întreține... A privi fățiș jocul aspru al existenței. A pune în paranteză morala și
Secvențe 1959 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7571_a_8896]