472 matches
-
izvoarele documentare, să dea "o idee lămurită asupra stării sociale și morale, asupra obiceiurilor, prejudețelor, culturii, negoțului și literaturii vechilor români". În 1857-1859, în perioada luptei pentru Unirea Principatelor, Bolintineanu, prin ziarul său Dîmbovița, a surprins lumea politică românească prin militantismul său proeminent. Ion Ghica venind mai tîrziu în țară (a fost, pînă atunci, prinț-guvernator de Samos), cu intenția mărturisită de a candida la domnie, a rămas uimit văzînd ce personalitate politică marcantă este poetul Bolintineanu și se temea, efectiv, de
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
Titulescu, Iorga, generalul Ion Antonescu, regele Mihai I, Nicolae Ceaușescu, Corneliu Coposu, Corneliu Vadim Tudor. Nu lipsesc documente istorice precum Proclamația de la Islaz și Comunicatul către țară al C.F.S.N. din 22 decembrie 1989, precum și texte care nu țin de simplul militantism politic, aparținînd unor voci de autoritate, de la Mihai Eminescu (De ceea ce ne temem) la Andrei Pleșu (Unele nevroze răsăritene). Selecția este evident îndreptată spre schițarea unui tablou realist al evoluției României în ultimele două secole, în spiritul adevărului istoric și
Oratori, retori și politicieni by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/13484_a_14809]
-
dezvăluirea defulărilor și depășirea barierelor conformismului ipocrit. O formă de ipocrizie prost disimulată poate fi considerată acordarea distincției mult rîvnite Juliei Roberts, cenușăreasa-pretty-woman căreia i se recunosc meritele artistice acum, cînd reiterează, preț de trei ceasuri, un autentic caz de militantism social: Erin Brockovich. Filmul lui Steven Soderbergh (regizor nominalizat și pentru Traffic pe care-l așteptăm cu interes) a candidat și la categoria "scenariu original" unde a cîștigat însă Aproape celebri. Dacă americanul Cameron Crowe a speculat propria experiență pentru
Et in Colosseum ego! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16261_a_17586]
-
merit. Mai ales că nimeni nu știe mai bine ca el că amatorii de cultură superioară n-au fost și nu vor fi foarte numeroși. Preocuparea lui este de a nu transforma literatura într-un poligon de încercări pentru diverse militantisme politice, substituind criteriul etic (care-și are importanța lui, dar în alt plan) celui estetic. Și încă ceva, când crezi în discernământul celor cărora te adresezi, nu le impui ucazuri, ci le sugerezi comportamente de principiu. În viitorul apropiat mă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
criteriul etic (care-și are importanța lui, dar în alt plan) celui estetic. Și încă ceva, când crezi în discernământul celor cărora te adresezi, nu le impui ucazuri, ci le sugerezi comportamente de principiu. În viitorul apropiat mă tem că militantismele politice de tot felul, cu reflexele lor culturale, vor lua piuitul moderaților, cu toate pericolele care ar putea decurge de aici.” Un alt vîrf de interes în acest număr este Viața secretă a lui Ján Kott de Adam Michnik, publicat
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13650_a_14975]
-
cu o demonstrație completă a postmodernismului în care ne situăm de ceva timp (este vorba despre postmodernismul literar, bineînțeles). Nu interesează foarte mult "diferența specifică" - ierarhizarea scriitorilor în interiorul acestei mișcări nu îl preocupă pe autor. El restabilește (în ton cu militantismul optzecismului timpuriu) diferențele de modernismul și tardomodernismul românesc. Toți postmodernii români sînt invocați nediferențiat pentru susținerea unor ipoteze mult prea generale: marginalitatea, mentalitatea underground, corporalism etc. Or, un observator atent al fenomenului, nu mai poate suporta cu ușurință citarea împreună
Manual de postmodernism clasic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16080_a_17405]
-
unghi biografic, ele reflectă existența de "student bătrîn" a criticuui aflat în ultimul deceniu de viață, care și-a continuat cu febrilitate truda intelectuală, amplificîndu-si opera cu segmente dintre cele mai substanțiale și care, totodată, și-a precizat și intensificat militantismul antitotalitar, la intersecția dintre recalcitranta estetică și protestul civic. Ultimului i se acordă o pondere tot mai mare, direct proporțională cu deteriorarea situației din România, apăsata de orizontul negru al sfîrșitului "epocii de aur". Este timpul elaborării Istoriei literaturii române
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
străinătate. Majoritatea au identificat două mari valuri de surghiuniți cu opțiuni diferite: vechiul exil angajat în lupta anticomunistă și cel nou, preocupat mai ales de reușita profesională în Occident. Monica Lovinescu socotea că pe cei din prima generație îi caracteriza militantismul, pe ceilalți - o abordare mai pragmatică, ei fiind conștienți că revenirea în țară nu mai era cu putință (J2, 97). După părerea jurnalistei de la Europa Liberă, martoră la sosirea celor mai mulți români la Paris, în cea din urmă tagmă intrau destui
Exilații despre exil by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/7764_a_9089]
-
profesorii universitari Iorgu Iordan, Traian Bratu, Radu Cernătescu, Paul Bujor, Mendel Haimovici, Grigore Moisil ș.a., atât în procesul lui Constantinescu-Iași, cât și în alte două procese intentate unor comuniști din Iași.3 În anii 1935-1937, G.Ivașcu optează pentru un militantism participativ, transparent, în publicistică, precum și în adunări organizate de partidele și organizațiile obștești de stânga, inclusiv cele socialiste, comuniste. În ce privește politica externă a României, el optează hotărît pentru politica titulesciană antifascistă, de alianțe militare și politice cu Puterile fostei Antante
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
bună opinie despre atitudinea lui Petre Lucinschi, actualul președinte al Republicii Moldova, prezentîndu-l că un românofob și apropiat românofobilor. Lucrurile sînt, deci, tot încurcate și, repet, nu e de sperat într-o apropiată izbăvire istorică. Multe pagini analitice acorda dl Bruchis militantismului scriitorilor basarabeni pentru dobîndirea actualelor cuceriri. Un loc special le acordă lui Ion Drută, Grigore Vieru și Nicolae Dabija. Pe vremuri, arată autorul nostru, Ion Drută a îndeplinit, prin opera să, roluri pozitive. Dar, treptat, stabilindu-se la Moscova, sub
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
-se la Moscova, sub raport politic Ion Drută a devenit duplicitar, depărtîndu-se, azi, de activismul național din tinerețe. Pe poziții, afirmă dl Bruchis, a rămas dl Nicolae Dabija, alăturea de un corp ponderos de scriitori adevărați, care își continuă, consecvent, militantismul (Aici aș aminti și grupul, admirabil că ținută modernă, al tinerilor scriitori din jurul revistei Contrafort). Pentru că dl Grigore Vieru s-a stabilit în România și nu are, totuși, cea mai potrivită atitudine politică. Și nu trebuie uitată poeta Leonida Lari
Drama Basarabiei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17782_a_19107]
-
ei cum o demonstrează o serie de filme. Concluzia acestui demers asupra mijloacelor pe care le posedă cinematograful de a servi iluzii și a construi castele de nisip este că toxinele inoculate de filmul de propagandă, antiintelctualismul ignar, antioccidentalismul nevrotic, militantismul xenofob, patriotismul de operetă, mediocrația și refuzul meritocrației, alergia la sensibilitate și la diferență au generat efecte vizibile în societatea postdecembristă, au otrăvit mintea unor generații, au întreținut climatul favorabil reinstaură rii unei noi ordini totalitare. Cartea lui Cristian Tudor
Iluziile pierdute ale filmului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4973_a_6298]
-
proiectată asupra misterului existenței în sine: „«Evenimentele sînt spuma valurilor, dar ce mă interesează pe mine este marea» - Paul Valéry. Cînd o să reușesc să mă preocupe doar... marea?“. Pe alocuri, Bujor Nedelcovici are aerul de-a se depărta chiar de militantismul său antitotalitar, atît de precis încadrat în contingent, atît de, volens nolens, întipărit în epocă, deplorînd gîndirea unor compatrioți „dominată de «o reacție contra cuiva» sau contra «a ceva» și care ascunde o dorință de afirmare și de putere politică
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
se străduiește să-l respecte. E convins că orice manifest ascunde o idee, un țel a cărui atingere presupune anumite constrîngeri. De aici autoimpusele exerciții ,,de stil". În spatele cărora se poate ghici o disperată căutare a unei modalități eficace de militantism. O flagrantă eroare judiciară curmă printr-o execuție pedant detaliată viața unei biete tinere muncitoare, emigrată în țara tuturor făgăduințelor cu speranța că va putea trudi și aduna banii necesari unei operații care să-i salveze fiul de o boală
Moralități pentru mileniul III by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15734_a_17059]
-
exact ce aduce nou eseul lui Dan Mănucă. Cartea are trei părți ("cercuri", le numește autorul): Destinul, Legenda și Ființa. Titlul "Destinul" nu ascunde, cum am putea crede, o prezentare a vieții lui Eminescu. "Destinul" este echivalentul strînsei legături cu militantismul pașoptist din prima perioadă de creație. Dan Mănucă denumește prin acest cuvînt relația specială dintre imaginar și "contingent". La fel, "Legenda" ar fi mai pe înțelesul filologilor, o "scuturare de podoabe" iar "Ființa", deplina maturitate artistică. Așadar, cele trei titluri
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
spune poetul Melanco-liilor inocente despre lumea prin care a trecut, despre vremuri și oameni, despre poezie. Succinta convorbire ne dă totuși o idee despre felul în care gândește azi poetul refugiat voluntar la Jimbolia, după ce, în anii ^90, se dedicase militantismului civic și jurnalismului, colaborând frecvent la "Dreptatea". împătimit după presă este și acum ("sunt bolnav de presă"), dar fără a mai scrie el însuși în ziare, venind rar la București, "în funcție de evenimente". Departe de a fi un "nostalgic" al epocii
Prea scurt by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9958_a_11283]
-
de față aveau o resemnare care poate fi condensată în formula orice ar fi tot aia e. Nu confundăm însă, astfel, statutul economic din ce în ce mai ingrat al scriitorului cu propriile noastre treburi din interiorul breslei? Am mai observat că simpatiile sau militantismul politic ale celor mai mulți a creat o falie între cei care merg pe mîna puterii și cei care au mizat pe fosta putere. Ce are a face literatura cu politica?, se întreba în Jurnalul său Maiorescu exasperat de certurile politice stîrnite
Întrebările unui scriitor alegător by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16244_a_17569]
-
postmodernismului. După ce urmărește cu acribie conturarea tot mai accentuată, ideologic vorbind, a proletcultismului preluat în pripă de la sovietici și a realismului socialist, apoi a protocronismului și a polemicilor pe care le stîrnește ideea lui Edgar Papu preluată și transformată în militantismul bine știut, incursiunea lui Florin Mihăilescu în discuțiile despre postmodernism de la mijlocul anilor ’80 poate produce o oarecare confuzie de care autorul nu prea pare conștient. Cîteva lucruri ar fi trebuit lămurite încă din capul locului. În primul rînd, sare
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14327_a_15652]
-
Florica, născută mai devreme. Lucrurile sunt mai încurcate decât par. În februarie 1910, Liviu Rebreanu, care nu era cetățean al României, este arestat și extrădat, sub pretextul că are de lămurit situația militară, în urma solicitărilor guvernului ungar, deranjat probabil de militantismul publicistului în apărarea românilor de peste munți. Descoperă, cu o enormă surprindere, că nu poate deveni scriitor român până nu va deveni cetățean român și până nu va scăpa de trecutul detestabil. Rănile propriei biografii, în loc să se vindece, se acutizează. Nu
Fuga de subiectivitate by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11094_a_12419]
-
de fiecare dată, este de citit în Lettre. Cronicarul recomandă totuși din numărul recent scrisoarea lui Sergio Benvenuto despre Derrida și felul cum filosofi ca el au încercat să rezolve cvadratura cercului în gîndirea secolului XX, și anume să împace militantismul politic (de stînga, firește!) cu spiritul critic. l în REVISTA ROMÂN| de la Iași, din martie, Florin Faifer încearcă să descopere în dramaturgul Victor Eftimiu un "virtuoz al discursului scenic". îi dorim succes! Cronicarul recunoaște că articolul i-a deschis gustul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
segment al creației sale, poeta Ana Blandiana se întîlnește cu militanta Ana Blandiana, înglobînd o omogenă reacție împotriva unei istorii crude în așa măsură, încît a pus chestiunea dezertării poeților de la menirea lor imanentă spre a se înrola sub flamura militantismului obștesc. Lovită de "blestemul" istoriei, poezia a dat impresia că e "săracă", insuficientă: "Vino, Doamne, să vezi poezia săracă/ Și poeții căzuți sub istoric blestem,/ Vino, gol și frumos, și, de ți-e frig, îmbracă/ Haina strîmtă-a acestui poem" (Apollo
În spatele celebrității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16293_a_17618]
-
În Post-scriptum, Adrian Marino preia chiar termenul de globalizare "cu tendința de a se suprapune și de a se impune integral". Ce aș mai putea spune eu la această a doua ediție? În primul rând, datorită caracterului manifest asumat, al militantismului, al caracterului voit popularizator, citite succesiv textele sunt redundante. Reiau demonstrații și exemple aproape în aceleași formulări, iar acest lucru ar fi putut fi evitat prin păstrarea numai a celor substanțiale, de fond, acestora adăugându-li-se mai multe articole
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
eu, că lucrurile sunt pe calea cea bună și continuă. Cu istoria literară, vă spun eu, ne aranjăm noi pe parcurs, vedem noi cine are dreptate. M.I.: Pledoariile dumneavoastră pentru Europa, ca să citez chiar un titlu din anii de după '89, militantismul pro-european, nu v-au făcut totuși să fiți șeful, conducătorul unui curent, al unei tendințe. Nu faceți parte din nici un partid, nu conduceți o mișcare, un grup, o asociație, un club măcar, ceva, acolo, nu, sunteți de unul singur mereu
Adrian Marino:"Sunt un autor deviat, nu sunt critic literar" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11522_a_12847]
-
psihoze generalizate și anticalofilii ce riscă să dea în manierism. Versurile Elenei Vlădăreanu nu conțin nici o urmă de îndoială sau de reflexivitate. Ele au cadența marșului și zgomotul asurzitor al alămurilor. Un patetism viril, de pluton militar în mișcare, un militantism ce duce cu gîndul la generația Woodstock răzbate din toate încheieturile unui poem precum românia. fin de sičcle: ,(...) hotărîrea de a nu muri/de a rezista/ am luat-o și noi/ copiii mizeriei/ vinovați de a ne fi născut/ între
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
o lume nu atât de veselă, iar deodată tristă și dezolantă. Nici viața politică nu-i acaparatoare pentru el, cu atât mai puțin politica de partid. Ca gazetar de atitudine, nu poate fi doar spectator ori registrator neutru, dar nici militantism politic nu face: "Eu însemn doar punctul de vedere al unui intelectual, care dacă nu consimte să descindă hotărât în politică, nu poate totuși să ignoreze acest mod de acțiune colectivă și să-i judece rolurile"6. Dacă artistul poate
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]