951 matches
-
familie, chestii d-astea, de coînțelegere prestabilită, fraze dogmatice referitoare la legea morală, iar Thomas, pentru că era lovit cu măreția și trufia oamenilor, care, zbiera el, îl neantizează pe Dumnezeu cu principii fecaliste, încerca să-și pună pe umeri mantia milosteniei desăvîrșite, dar Licurișca îl acuza de ipocrizie ... ipochimen lugrubru, tu, generator de paradoxuri, tocmai tu strivești șarpele cunoașterii?!, tocmai tu, care pronunți cuvîntul căcat, citîndu-l pe Dumnezeul neamurilor, care s-a cutremurat cînd a văzut ce-a ieșit din legile
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Semnal editorial și publicistic - lucrare (teză) de doctorat - Hiéromoine Nectaire Petre, "Le Sacrement de la Pénitence
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Semnal editorial și publicistic - lucrare (teză) de doctorat - Hiéromoine Nectaire Petre, "Le Sacrement de la Pénitence. L’histoire du rite en Roumanie et sa théologie dans l’Église orthodoxe“, préface de l’archiprêtre Nicolas Osoline, Les Éditions du
DESPRE SFÂNTA TAINĂ A SPOVEDANIEI (MĂRTURISIRII) PRECUM ŞI DESPRE ROLUL, LOCUL ŞI ROSTUL PĂRINTELUI DUHOVNICESC ÎN VIZIUNEA PĂRINTELUI PROTOS. DR. NECTARIE PETRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 168 [Corola-blog/BlogPost/340240_a_341569]
-
în baza obligației moral-cetățenești de a vota - cum m-ați putea determina să mă deplasez până la secția de votare pentru a pune ștampila în vreo pătrățică. Ce vrem noi și ce dați voi, în afară de „pâine” (ulei, făină, găleți, fulare, galoși, milostenii cu terenuri pe la mănăstiri etc.) și „circ” - interminabila cavalcadă penală, din care a deocamdată se vede doar vârful aisbergului - demarată în trombă de o DNA până acum „neștiutoare”, devenită neiertătoare precum Inchiziția medievală la vânătoare de văjitoare? Desigur, mai bine
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
Antinomic, Dostoievski scrie “Nu există și nici nu poate exista ceva mai frumos și mai perfect decât Hristos”; iar in “Frații Karamazov”: „...Lucrează ! Lucrează ! Iubește pe semenii tăi cu fapte. Toată slava și toată vrednicia omului se află în practicarea milosteniei. Tu lucrezi astăzi pentru întâia oară. Întinde-ți de aici înainte câmpul acțiunii tale. Astăzi ți-ai închinat viața fratelui tău: închin-o mâine familiei tale și, în sfârșit, omenirii întregi”. Barbara Hilal (USA) experimentează un scop: “Scop” - “Cu succes
Fifth International Anthology on Paradoxism () [Corola-blog/BlogPost/339655_a_340984]
-
corect și limpede...un fel de nec plus ultra, cum ar decreta cel care a tăiat în munte strâmtoarea Gibraltar, astfel unind Atlanticul cu Mediterana...Cu alte cuvinte, unind Veșnicia cu Viața, florile de colț cu florile de câmp...și milostenia cu spovedania întru iertarea păcatelor omenești. Dincolo de lăcomie și lux E gata. S-o cred eu că-i gata! E bine. S-o cred eu că-i bine! E cum vreau să fie. Sigur că da! Nu poate fi altfel
Clopotarii ţin aproape Veşnicia () [Corola-blog/BlogPost/339951_a_341280]
-
pentru ce imi făcea lumea, gândeam la vremea aceea, si nu știam cum să o fac mai bună? În cele din urmă, reușisem să mă las. Cu Biserică, cu preoții, cu lecturi din cărți sfinte, cu sfaturi ortodoxe, cu mici milostenii, cu scrisul, prin care ma eliberăm de ce bâjbâiam, da, si cu el, pentru că prin el, ceea ce înainte foloseam prost, adică timpul, capătă un sens care tindea nu spre cădere, ci spre împlinire, cu bomboane, cu țigări mai slabe, cu voință
Liviu Florian Jianu: Portocala. Din manuscrise () [Corola-blog/BlogPost/339494_a_340823]
-
în doi, iar relațiile dintre oameni se răcesc pe zi ce trece. În acest sens, singurul receptor fidel rămâne Dumnezeu. Rugăciunea este maica tuturor virtuților. Rugăciune este izvor nesecat pentru că din ea izvorăsc toate virtuțile creștinești: credința, nădejdea, dragostea, smerenia, milostenia, bunătatea, înțelepciunea, priceperea etc. Nu în ultimul rând, rugăciunea este și un medicament, atât pentru suflet, cât și pentru trup. Rugăciunea mai este și o taină. Unde ne rugăm Ca orice activitate umană și rugăciunea are nevoie de un ambient
RUGĂCIUNEA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340974_a_342303]
-
Cunoașterea este de două feluri: de la oameni și de la Dumnezeu. Cunoașterea care vine de la oameni este întărită prin grija cuvenită și prin exersare. Cunoașterea răsădită în noi de harul lui Dumnezeu prin credință este întărită prin dreptate, înfrânarea mâniei și milostenie. Prima cunoaștere o pot primi și cei stăpâniți de patimi, în timp ce a doua cunoaștere o primesc numai nepătimași, cei care la ceasul rugăciunii contemplă chiar lumina intelectului; ea însăși îi luminează. Superioritatea credinței față de rațiune a fost susținută chiar și
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
păstreze ambiguitățile, că traducătorul a tranșat: ceea ce este o crimă. Emil Cioran - Bunul Dumnezeu Se îngrijește de noi, mai întâi, pentru viața cealaltă și după aceea, pentru aceasta. Paisie Aghioritul - Merindele noastre la vreme de primejdie sunt: spovedania, rugăciunea, postul, milostenia și dragostea. mitropolitul Antim Ivireanul - Câtă vreme trăiește, omul are multă treabă de făcut pentru îmbunătățirea sufletului lui și are dreptul să dea examene duhovnicești. Dacă moare și nu trece, cade. nu există. Paisie Aghioritul - Nu m-ar cuprinde mirarea
CITATE MEMORABILE (104) de ION UNTARU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341998_a_343327]
-
eshatologic fundamental al vieții patristice ortodoxe, este formulat de Sfântul Maxim Mărturisitorul, ca concluzie finală a îndemnurilor lui pentru practica adevărurilor evanghelice ce se referă la relațiile interpersonale, în spiritul reciprocității iubirii, a îndelungii - răbdări, a iertării păcatelor și a milosteniei. După o astfel de îndemnuri, care de fapt arată că mântuirea creștinului depinde în final de propria intenție și de propria lui capacitate de străduință, Sfântul Maxim își exprimă părere că: Iată Domnul ne-a dăruit modul mântuirii și ne-
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
acest lucru. Știind deci Sfinții Părinți vătămarea care vine din apropierea cu nepăsare, au stabilit adunându-se patruzeci de zile de post, rugăciune, ascultare și adunări în biserică, pentru ca, toți curățindu-ne cu rigoare în aceste zile prin rugăciuni și prin milostenie, prin post și privegheri, prin lacrimi și mărturisire și prin toate celelalte, să ne apropiem după putință cu conștiința curată". La această obiecție răspundem că cei ce vor s-și susțină opinia au obiceiul de a aduce în ajutor și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
ne atingem nicidecum de dumnezeieștile Taine. Dar întrucat suntem oameni trupești și neputincioși, târâți de multe păcate, Dumnezeu ne-a dat felurite jertfe spre iertarea păcatelor, pe care dacă I le aducem, ne curăță spre apropierea de Sfintele Taine; căci milostenia este o jertfă curățitoare de păcate; căci zice prorocul David: "Jertfa lui Dumnezeu: duh zdrobit, inima umilită și smerită Dumnezeu nu o va urgisi" (Psalm. 50,18). Dacă-I aducem lui Dumnezeu aceste jertfe, chiar dacă avem unele scăderi omenești, putem
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
facut special ca să fie găzduit El. Mintea e subordonată inimii. Curățirea inimii ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei sau nu s-a spovedit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100113_a_101405]
-
facut special ca să fie găzduit El. Mintea e subordonată inimii. Curățirea inimii ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100195_a_101487]
-
ar fi deci un motiv care trebuie respectat în vederea sfintei împărtășiri cu Trupul și Sângele Mântuitorului. - În afară de spovedanie, cum se cuvine să ne pregătim pentru Sfântă Împărtășanie? - Cu milostenie, în orice chip. Asta este una din marile pregătiri pentru veșnicie: milostenia. Să rupi din tine ceva. - Părinte, ce înseamnă a te împărtăși cu nevrednicie, cum îți poate fi Împărtășania spre osânda? - Cu nevrednicie se împărtășește un om împătimit, necurățit, nespovedit, fără grijă, care merge din obicei sau nu s-a spovedit
Despre Spovedanie şi Împărtăşanie [Corola-blog/BlogPost/100195_a_101487]
-
modă veche. De când îi știu, mă plimbă cu vorbe... cu îndemnuri despre... fapte bune și cu fleacuri din astea. Povești de adormit copiii. Nimeni nu mai are timp astăzi să asculte așa ceva. O să fac eu fapte bune și acte de milostenie după ce m-oi aranja și-oi avea de unde să rup și pentru ăia săracii. Că de ăștia nu scăpăm noi niciodată. Citesc interviul unui redactor de radio în care amintește și de unul din marii noștri poeți: Ah, daa. A
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
comparația cu recuperarea „oii pierdute”: omul rătăcit este mult mai mult greu de adus înapoi fără forță, ci numai prin sfaturi (2 Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
Tim. II, 25; Tit. I, 9; Tim. IV, 20). Dacă vom pune față în față primele dintre faptele milosteniei trupești și sufletești, și anume: a sătura pe cel flămând, respectiv a îndrepta pe cel ce greșește, vedem de îndată superioritatea milosteniei sufletești (cap.10). Revenind la cele afirmate mai sus cu privire la dragostea față de păstoriți, se amintește că: „Prin aceasta vor cunoaște oamenii că sunteți ucenicii Mei dacă vă veți iubi unul pe altul până la sacrificiul propriei vieți: căci cea mai mare
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
iubirea de arginți, lăcomia, pofta de avere și nedreptatea. Fapta rea este slava deșartă, cutezanța și semeția. Să se depărteze deci tot omul de la asemenea rele și să le împlinească pe cele bune. Care sunt acestea? Înfrânarea, postul, înțelepciunea, dreptatea, milostenia, îndelunga răbdare, dragostea, smerenia - prin care ÎL dobândim în schimb, cu vrednicie, pe Mielul lui Dumnezeu cel jertfit pentru noi, luăm de aici zălogul nestricaciunii și păstrăm în noi, cu deplina încredințare, moștenirea cea făgăduita nouă în ceruri. Dar este
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
Decebal, regele, în cetatea de pe dealul de răsărit trăia, din roadele pământului și din vânat, neamul lui Comanus cel Bun. Și era acest Comanus un om bun și drept și viteaz în bătălii și își conducea supușii cu bunătate și milostenie, că toți îl iubeau ca pe părintele lor și lui îi dădeau ascultare. Era vestit acesta printre neamurile din preajmă și toți îl respectau și-l chemau când era nevoie cu oameni de ajutor, cu oșteni și cu grâne. Că
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
supus Ca Egumen la "S 'ânt ' Andrei" și Arhi Diacon de Apus ! Deși spunea că e nevrednic (când Papa a decedat...), La Roma în Sfântul Scaun, poporul l-a așezat ! A strălucit prin Rugăciune și totala sa Credință ! Prin multă Milostenie, Slujire și umilință : Știu că sunt numai o Slugă a slugilor lui DUMNEZEU Cel mai nevrednic dintre oameni (ultimul !), ăsta sunt eu..." Slujea străinii și săracii ; pe văduve și pe orfani Cheltuia și cu bolnavii, tot câștigul său în bani
SF.GRIGORIE DIALOGUL de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1531 din 11 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344106_a_345435]
-
mucenicilor erau: credința în Dumnezeu, întărită prin rugăciune și psalmi, prin recitări din Sfintele Evanghelii pe care unii le cunoșteau pe de rost, prin rostirea Sfintei Liturghii de către preoți, prin postul de bună-voie întărit cu cel impus de călăi, prin milostenii față de cei mai slabi, prin smerenie și îndelungă răbdare, prin meditații religioase; prin memorări de poezii potrivite situației, cele mai multe creații ale poeților consacrați, veterani ai închisorilor: Nichifor Crainic, Radu Gyr și alții; prin învățare de limbi străine, prin îmbogățirea cunoștințelor
DESPRE CRUCE, MARTIRIU ŞI SUFERINŢĂ ÎN VIAŢA, OPERA, GÂNDIREA ŞI ACTIVITATEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT IOAN NEGRUŢIU DE LA MĂNĂSTIREA TIMIŞENI, JUDEŢUL TIMIŞ (1915 – 2003)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr [Corola-blog/BlogPost/344096_a_345425]
-
desigur, îndemnul cărții semnalate editorial: „Să ieșim din inerția molcomă și consumistă în care trăim. Să restabilim ordinea firească a lumii, detronând lucrurile și avuția, pentru a pune gândul mântuirii și trăirea lui Iisus Hristos, emoția și frumosul, bunătatea și milostenia în chiar centrul vieții noastre de oameni lesne muritori în însăși nemurirea noastră.” Rămânând în aceeași sferă, scriitorul Slavomir Almăjan, trăitor în Canada, vă oferă... „Pierderi”(Fiți cu voie bună), explicându-vă faptul că, în sensul laic al cuvântului, „pierderi
BELETRISTICĂ, LA ZI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1269 din 22 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343078_a_344407]