12,997 matches
-
nici pe departe tărâmul inocenței, că greșelile odată săvârșite nu se mai pot întoarce, dar se pot perpetuu plăti, scrie dl. Alexandru Vlad. Dl. Ion Vianu, despre A unsprezecea poruncă, despre minciună, textul sacru omițând în mod semnificativ minciuna qua minciună. Oare de ce? Ea poate fi o expresie a slăbiciunii, omul poate minți din rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
Alexandru Vlad. Dl. Ion Vianu, despre A unsprezecea poruncă, despre minciună, textul sacru omițând în mod semnificativ minciuna qua minciună. Oare de ce? Ea poate fi o expresie a slăbiciunii, omul poate minți din rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
a slăbiciunii, omul poate minți din rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
poate minți din rușine, din teama de pedeapsă. Faptul că minciuna a căpătat, în limbile moderne, accepțiunea de manipulare a adevărului într-un sens pervers. Nu trebuie să minți, spunea și Kant, care condamnă în mod absolut minciuna, nici dacă minciuna ta ar scăpa un om nevinovat de la moarte. Un text de o extremă sinceritate intitulat Să minți! își asumă Gabriela Melinescu. Spune ea, și demonstrează convingător: "Pentru cel care minte și e conștient de asta, a minți e o suferință
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
de bun simț: subconștientul le-o fi mai onest decât aberațiile împroșcate în presă și pe Internet. A treia: că revista "România literară" ar fi avut un statut similar multiubitei sale "Culturi", adică de publicație săptămânală finanțată integral de la buget. Minciună sfruntată, în linia obsesiei pentru "boierimea minții": "România literară" a fost, încă din zilele lui decembrie 1989, o revistă privată, a unei organizații private, numită Uniunea Scriitorilor din România, iar apoi a "Fundației România literară", privată și ea. Minusculele sume
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
personaj văd marea reușită a romanului lui C.D. Florescu. Datorită lui am făcut trimiterea din titlu la personajul jucat de Roberto Benigni, tatăl care își protejează copilul de ororile istoriei, salvându-l, practic, prin oferirea unei vieți normale cu prețul minciunii. Alin este puțin mai mare și înțelege ce se întâmplă. Comunismul este, cum spuneam mai sus, o oroare pe termen lung cu care, mai degrabă, încerci să te obișnuiești decât să o ignori. Cum bine spune și Mircea Mihăieș în
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
misterului și duioșia candidului, fără frustețea brutală, dar cu tensiune, cu foarte mult umor și poezie. Esențial pentru perspectiva senină a copilului este faptul că, pasionat de filme, viața este supusă permanent testului ficțiunii care relativizează de fiecare dată totul. Minciuna de la Benigni are aici un corespondent livresc în filmele americane și italiene. Maturitatea copilului vine tocmai din această aparentă distorsionare prin permanenta raportare la film. Căci ficțiunea are atributele normalității, iar viața e frumoasă dacă ai o lentilă colorată. Vrăjitoarea
La vita e bella by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11807_a_13132]
-
s-ar putea să fie doar amânat... * Groaza mărește lucrurile impunându-le cu brutalitate spre atenție instinctului de conservare. * Distrugând, copiii învață să construiască. * |mbătrânind, redevii ceea ce, cu multe prefaceri și viclenii, ai crezut mult timp că ești... Ceea ce lăcomia, minciuna, iubirea de sine, fantezia mai mult sau mai puțin profitabilă, a complicat în tine...
Vocea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12893_a_14218]
-
în sine satisfacții mari. Binecunoscute la noi. Nici nu vă pot spune cum îi lucesc ochii lui Ilie Gheorghe, interpretul personajului Sir Toby, de cîte ori planurile lui sînt puse în aplicare, de cîte ori Sir Andrew îi crede toate minciunile sfruntate despre iubirea Oliviei. Apariția lui Nicolae Poghirc în rolul lui Sir Andrew este de tot hazul. Numărul expresiilor schimbate de actor pentru a vizualiza mirarea, ofensa, supărarea copilărească, inocența tîmpă cu care înghite aiurelile și promisiunile lui Sir Toby
În căutarea timpului pierdut (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12960_a_14285]
-
ce nevoie e ca cel înfrumusețat de podoaba adevărului să făcă exces de găteală pentru a dobândi o frumusețe mincinoasă și artificială? De bună seamă, pentru cei de care adevărul este departe, ar fi, poate, de folos să-și ungă minciuna cu plăcerea provocată de cuvinte, aplicând formei discursului un ase menea exces de găteală în chip de fard. În felul acesta, rostită unduios și poleită cu astfel de artificii retorice, înșelăciunea ar deveni verosimilă și mai ușor acceptabilă pentru ascultători
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
dintre cei mai înfeudați Părinți ai Bisericii culturii clasice (La critique des poètes profanes dans la poésie de Grégoire de Nazianze - p. 147-167); autorul arată că, enumerând subiectele tradiționale ale poeziei antice și asociind-o pe aceasta cu violența, indecența, minciuna și nebunia, capadocianul nu aduce nimic nou, situându-se într-o tradiție critică profană și creștină deopotrivă, originalitatea sa constând în „la critique de la poésie par la poésie” (p. 167). În Les chaînes exégétiques: une forme littéraire et une pratique
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fi visul oricărui securist. Cu destinul în mâinile acestui floretist trecut prin multe, securiștii și turnătorii pot dormi liniștiți. Cerber ideal, dl. Pintilie nu va lăsa să-i scape din mâini nimic din ceea ce-ar periclita serios construcția de minciuni, orduri și bestialități edificată de Securitate vreme de cincizeci de ani. Au existat în emisunea despre care vorbesc câteva secvențe în care până și redutabilii polemiști Patapievici și Hurezeanu au părut gata să abandoneze terenul de luptă. Posedând o remarcabilă
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
combate “cuplul malefic: uitare-iertare”, care, după cum precizează autorul cărții de care ne ocupăm, aidoma unui virus cu incubația lentă, riscă a îmbolnăvi letal întreaga societate... Să recunoaștem, alături de d-sa, că în actuala Românie, libertatea e ocultată în continuare de “minciuna totalitară”, care nu e decît o modalitate de opresiune psihică. Arhivele Securității, care ar fi trebuit să fie demult publice, devin tot mai inaccesibile, CNSAS vădindu-se tot mai îngrădit și mai deturnat de la menirea sa. Cheile teribilelor dosare se
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
evenimentelor. Astfel încît arhivele țărilor comuniste “debordează de secrete”, sînt copleșitoare prin cantitatea de informații acumulată. Nu doar despre istoria comunismului mărturisesc arhivele, ci pur și simplu despre istoria secolului XX”. Nu mai puțin, în același cîmp de forță al minciunii, stăruie efectul propagandei comuniste, în raza căreia doctrina marxist-leninistă rămîne în picioare, vina pentru eșecul aplicării ei căzînd numai și numai asupra unor lideri “aruncați la lada de gunoi a istoriei”, cum s-ar fi rostit Troțki. O atare perspectivă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
d-sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-a reproșat Elenei Ceaușescu că ar fi avut vile și palate. Ea a răspuns: «N-am avut nici o vilă
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
sale agere nu-i scapă trăsăturile esențiale ale realului aberant ce de atîtea ori se pierd prin percepția mioapă ori tendențioasă (o miopie simulată) a atîtor comentatori. Precum un incipit fioros al breviarului pe care-l alcătuiește, apare înscrisă minciuna: „Minciuna (negarea realității și a adevărului) este «piatra unghiulară» a regimului de dinainte și de după decembrie 1989. La procesul-parodie, i s-a reproșat Elenei Ceaușescu că ar fi avut vile și palate. Ea a răspuns: «N-am avut nici o vilă!». Negarea
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
fi avut vile și palate. Ea a răspuns: «N-am avut nici o vilă!». Negarea actuală a celor vinovați penal de abuzuri, crime și tortură în timpul dictaturii, negarea responsabilității teroriștilor și a celor care au condus mineriadele se încadrează în fudamentala minciună care încă domină gîndirea și mentalitatea celor care sînt în prezent la conducerea țării“. O rudă bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
de abuzuri, crime și tortură în timpul dictaturii, negarea responsabilității teroriștilor și a celor care au condus mineriadele se încadrează în fudamentala minciună care încă domină gîndirea și mentalitatea celor care sînt în prezent la conducerea țării“. O rudă bună a minciunii este defăimarea, acea apucătură de-a distorsiona, de-a stropi cu noroi tot ceea ce depășește măsura comodităților curente, a adaptabilităților lașe: „Discuție cu X - distins intelectual - despre Călin Nemeș care, la Cluj, a înfruntat cu pieptul deschis puștile armatei în
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
care a fost președintele României: C. I. Parhon»(...) Parhon are deja o statuie. Dar Iuliu Maniu?“. Și un fenomen nu în mai mică măsură dureros: defecțiunea intelectualilor, în rîndul cărora putem adesea decela, vai, „corupție, complicitate, spirit descurcăreț fără scrupule, minciună, o teamă ascunsă și o fatalitate mai veche, aceleași structuri politice și polițienești altfel machiate, aceeași mentalitate și supunere colectivă“. Dacă faptul că, „la nivel mediu“, „omul autentic“ e pe cale de dispariție, apare dătător de speranțe, rinocerizarea elitei intelectuale (firește
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
intelectuală cu care le dotează viața ficțiunii. Piesa scriitoarei irlandeze Pam Gems nu ocolește schema: în anii de după marea glorie, Marlene Dietrich continuă să dea concerte prin capitalele lumii, își amintește de importantele persoane care au adulat-o, construiește micile minciuni menite să dovedească lumii că nimic nu s-a schimbat, își revarsă ranchiunele și drapată în gloria trecutului luptă cu prezentul: cu impresarii, cu cabinierele, cu publicul, cu propriile amintiri, cu teama de moarte. Spectacolul de la Teatrul de Comedie începe
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
întâlnit în complexul comercial Arkadden. Pe actor îl cheamă Daniel Hendler. I-am spus că nouă, ziariștilor români (am mințit, doar mie și lui Alex Leo Șerban) ne-a plăcut foarte mult filmul și că le ținem pumnii la premii. Minciuna a mers. Hendler a luat Premiul de Interpretare, iar filmul Marele premiu al juriului. Viața și filmul intră uneori în relații ciudate. Tânărul actor (care e uruguayan) mi-a spus că una din bunicile lui, Bertha, era din România. În
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
Suspinul este frontiera dintre lumina speranței și posibilul Întuneric al neîndeplinirii ei. 959. Cine poate Înțelege neînțelesul va ști ce anume este cunoașterea. 960. A crede Înseamnă Înainte de toate ați aminti. 961. Ascultă mai curând de adevărul morții decât de minciunile vieții. 962. Dacă nu ar fi binele și răul ar mai fi lupta sau viața acesteia pe care o trăim? 963. Totul nu are nici o valoare În fața morții care te așteaptă pentru ca viața ta să-și Împlinească destinul. 964. Nu
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
fiindcă toții merg spre același țel: Moartea! 965. Bogăția este drogul Iluziei Vieții. 966. Viața este nebunia prin care nebunii se cred mai sănătoși decât moartea ce Îi așteaptă. 967. Nu există părere care să nu poată fi ruptă de minciuna cu nume de adevăr a acestei lumi. 968. Lauda este măsura ce-ți arată cât ar mai trebui ca lumea să devină mai bună. 969. Câte cărămizi i-ar trebui Cuvântului Lui Dumnezeu să adauge la edificiul acestei lumi pentru ca
Urmare din numărul trecut. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1532]
-
tot ce m-a fermecat" Talent pluriform, mereu în expansiune, Gabriela Melinescu a intrat în spațiile prozei cu Bobinocarii, în 1969, o carte savuroasă de o specială factură, în care liricul și comicul fuzionează surprinzător. Urmează seria de romane: Tatăl minciunii, Lupii urcă la cer, Regina străzii, care toate au apărut după plecarea din țară a autoarei. Le avem azi și în versiune românească. Ridicate pe suport biografic, aceste romane refac punțile cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
că, dacă nu mâine, atunci poimâine vor reveni acasă, că boala va da înapoi, că... Oare, într-adevăr, nu văd, nu înțeleg ceea ce se poate atât de ușor citi în ochii fiicei lor, pe fețele surorilor, ale medicilor?! Oare iluzia, minciuna pot fi mai puternice decât inteligența, rațiunea, logica; ba chiar mai tari decât cele cinci simțuri, decât suferința și durerea?! Nu cumva în spatele acestui mister se află Frica? Ieșind din rezerva 275 mă gândesc la fostul meu prieten, Jean M.
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]