943 matches
-
ți-ar plăcea de ei, cam asta mi-a zis Marin... Fratele unuia dintre colegii fratelui lui Marin e fotoreporter, are o colaborare cu un ziar independent din București. Marin mi-a aruncat pe masă un plic de poze de la mineriadă, să mă uit pe ele. Un amănunt ciudat, așa cum se Întîmplă de multe ori În viață să se potrivească lucrurile (făcîndu-te să te Întrebi dacă nu cumva e cineva pe sus pe-acolo la butoane), exact cînd am deschis plicul
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
În ăia de acolo). Pentru că Începem să ne cam săturăm. Cristian era supărat, eu eram supărat. I-am povestit aventurile din spital, i-am povestit cum au fost alegerile (În concediu, la oraș), i-am povestit ce am aflat despre mineriadă. El, la fel (ei au votat În comandament, nu s-au Înregistrat incidente, doar că unii și-au cam pierdut capul și făceau Într-un fel - un maistru militar de la transmisiuni a ieșit din cabina de vot cîntînd Noi sîntem
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
rezistența nu mai exista. O dată instalat durabil, regimul nu mai are nevoie să facă demonstrații vizibile de forță. Violența deschisă s-a manifestat din nou la sfârșitul regimului, în decembrie ’89, când au apărut pentru scurt timp faimoșii teroriști. Ulterior, mineriadele din anii ’90 au avut cel puțin aparența unor manifestări de violență deschisă menite să înfricoșeze populația. Văzându-și situația periclitată din pricina sfârșitului regimului comunist, puterea a recurs la metodele de guvernare practicate cu succes la alte momente istorice. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
un „suflet colectiv” (ca să folosesc câțiva dintre termenii consacrați de Gustave Le Bon în lucrarea sa de referință, Psihologia mulțimilor). Probabil că ei erau, măcar parțial, și o „mulțime eroică” (în schimb, în 14-15iunie 1990, cu prilejul celei mai violente mineriade din postcomunism, în care minerii - alții decât cei din 1977 - au maltratat studenți și, în general, pe oricine era bănuit a fi intelectual, aceștia s-au dovedit a fi o „mulțime criminală”). La sosirea lui Ceaușescu, deși atmosfera era incendiară
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în ultimă instanță, chiar comunismul. În loc de încheiere Alin Rus (2003) analizează mitizarea și demitizarea minerilor de-a lungul timpului, în România, în funcție de regimurile ideologice care i-au folosit (de la comuniști la politicienii din postcomunism, care au fost eminențele cenușii ale mineriadelor). Din studiul lui Rus reiese că minerul este proiectat și se autoproiectează prin intermediul unei masculinități puternice și orgolioase, care a fost speculată de diferite regimuri ideologice. Comunismul, în prima sa fază, a construit din miner un „proletar arhetipal”, un „vârf
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a apariției naționalismelor. În orice societate se pot găsi destui oameni bolnavi psihic sau psihopați agresivi care să se ofere cu plăcere să facă „ordine”, s-o mențină sau s-o impună, la nevoie, cu forța, prin declanșarea unor cruciade/mineriade. Ei pot ajunge până acolo încât să pedepsească anumite grupuri de oameni, personalități, etnii, folosindu-se de tot felul de discriminări, intimidări, agresiuni verbale, linșaj sau provocându-le dureri, folosind brutalitatea. Dar, dacă o societate sau un guvern permite sau
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
m.s. sau a altor procese de schimbare socială și astfel pot fi considerate conservatoare. Spre exemplu, în SUA există o puternică mișcare a conservatorilor morali, care militează cu mijloacele neinstituționalizate ale m.s. împotriva legalizării avorturilor. Din acest punct de vedere, mineriada din 14-15 iunie 1990 a fost o contra-mișcare socială, care a răspuns provocării mișcării din Piața Universității. Conflictele sociale evoluează și, odată cu ele, și m.s.. Dezbaterile privind sursele mișcărilor din 1968 au contribuit la dezvoltarea și proliferarea, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mișcările de protest sunt mai probabile în colectivitățile care beneficiază de o oarecare structură organizațională preexistentă, separată de restul societății. Vasi (2004) a subliniat rolul important pe care Federația Sindicatelor Miniere din Valea Jiului l-a avut în mobilizarea „ortacilor” în mineriadele Românești. În același ton, McCarthy și Zald (1977) au arătat că depășirea dilemei acțiunii colective depinde de capacitatea de a obține suport din afară, resurse financiare și leadership. În analiza lor privind implicarea în mișcarea pentru drepturile civile ale populației
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a evalua societatea românească din punctul de vedere al frecvenței sau succesului m.s. este vană. Nu din cauza absenței m.s., ci din cauza sărăciei de studii serioase dedicate acestei categorii de fenomene. Totuși, câteva m.s. au captat atenția specialiștilor: este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sau succesului m.s. este vană. Nu din cauza absenței m.s., ci din cauza sărăciei de studii serioase dedicate acestei categorii de fenomene. Totuși, câteva m.s. au captat atenția specialiștilor: este vorba despre „mineriade” și despre protestele împotriva proiectului minier de la Roșia Montană. Mineriadele sunt printre fenomenele colective recente din România cel mai bine investigate de specialiștii în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în științele sociale. Ion Bogdan Vasi (2004) a urmărit factorii care explică succesul mobilizării minerilor în acțiunile succesive din 1990, 1991 și 1999, susținând continuitatea mișcărilor minerești de-a lungul ultimului deceniu al secolului trecut și subliniind unicitatea pe care mineriadele o conferă tranziției românești prin episoadele de violență colectivă. Mobilizarea deosebită a minerilor din Valea Jiului își are sursele în rețelele sociale dense, în structura de oportunitate politică favorabilă și într-o identitate colectivă militantă specifică Văii Jiului. În aceste condiții
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
1990 ca fiind contra-mișcări sociale, în timp ce doar cele din septembrie 1991 și din decembrie 1999 se califică pentru titlul de mișcări sociale, având obiective diferite de încercările de schimbare instituțională. Pornind de la o diferențiere similară, John Gledhill (2005) aprofundează analiza mineriadelor luând în calcul relațiile dintre acestea, structura și strategiile puterii. Doar mineriada din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente, ale unei puteri politice, ale cărei resurse
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din decembrie 1999 se califică pentru titlul de mișcări sociale, având obiective diferite de încercările de schimbare instituțională. Pornind de la o diferențiere similară, John Gledhill (2005) aprofundează analiza mineriadelor luând în calcul relațiile dintre acestea, structura și strategiile puterii. Doar mineriada din 1999 a fost o m.s. autentică, clar revendicativă, în timp ce restul mișcărilor minerilor au fost acțiuni politice „cu mijloace alternative”, violente, ale unei puteri politice, ale cărei resurse convenționale și a cărei legitimitate erau slabe. La nivelul explicării proceselor de
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
actuală, la diverse forme de incomprehensiune sau de lipsă de acceptare a celuilalt, la nivelul minorităților, fie ele etnice (țigani, maghiari, evrei), fie profesionale (aduceți-vă aminte de strigătul „Moarte intelectualilor!” ce răsuna În iunie 1990 În timpul celei mai dure mineriade, slogan specific pentru o mentalitate de tip unic, agonal, care combate „dușmanul de clasă”, programată În noi de ideologia comunistă), fie de alt tip, religios, gender etc. Intoleranța societății noastre, dincolo de cauze diverse (cultură mică, izolată, tradițională etc.), provine și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
narcisism aici, dar vă mărturisesc că am scris Imaginarul violent al românilor tocmai având conștiința unei crize; adevărat, am urmărit doar niște nuclee subiective și niște puncte de reper ale acestei crize românești, prin ideea de fratricid lingvistic și prin mineriade. Horea Poenar: Până În ’96 nu există această conștiință a crizei. Ea apare numai În momentul În care intelectualul Își pierde modelul utopic În care credea. Cred că acest scepticism nu este general, pentru că mai există Încă foarte mulți intelectuali care
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
problematice, dintre care șase sunt în ani electorali, iar șase în timpul diferitelor guvernări. Tabelul 1: Cazurile și actorii implicați Caz An Actori politici implicați Problematică 1. Alegeri Caz I mai 1990 FSN, PNL-C, PNȚCD UDMR Participarea FSN la alegeri 2. Mineriadele 1990-1991 FSN, PNL, PNȚCD Violență 3. Alegeri Caz II septembrie 1992 CDR, PD, PDSR, PRM, UDMR, Fraudarea alegerilor 4. Afacerea Caritas 1992 1994 PDSR PUNR Înșelare Furt 5. Alegeri Caz III noiembrie 1996 CDR, PDSR, PRM UDMR Fraudarea alegerilor 6
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de 66, 91% în fața unei opoziții slabe, încă neconturate. Președinte: Ion Iliescu. Scandalul a debutat în momentul în care Ion Iliescu s-a decis să participe la alegeri din partea FSN, fostul Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism al puterii provizoriu. 2. Mineriadele Evenimente ce a avut loc în București și care au constat în acte publice de violență din partea unei grupări de mineri din Valea Jiului. În primele mineriade aceștia au devastat sediile partidelor de opoziție. Cea mai sângeroasă a fost mineriada din
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
la alegeri din partea FSN, fostul Consiliul Frontului Salvării Naționale, organism al puterii provizoriu. 2. Mineriadele Evenimente ce a avut loc în București și care au constat în acte publice de violență din partea unei grupări de mineri din Valea Jiului. În primele mineriade aceștia au devastat sediile partidelor de opoziție. Cea mai sângeroasă a fost mineriada din data de 13-15 iunie 1990, care s-a soldat cu peste 40 de victime după datele oferite de România Liberă. Minerii au fost chemați de președintele
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2. Mineriadele Evenimente ce a avut loc în București și care au constat în acte publice de violență din partea unei grupări de mineri din Valea Jiului. În primele mineriade aceștia au devastat sediile partidelor de opoziție. Cea mai sângeroasă a fost mineriada din data de 13-15 iunie 1990, care s-a soldat cu peste 40 de victime după datele oferite de România Liberă. Minerii au fost chemați de președintele Ion Iliescu, pentru a "restaura democrația" (în realitate pentru a reduce la tăcere
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu precădere minciuna politică se manifestă în contextul disputelor interne. Observăm că în toate cazurile se remarcă existența declarațiilor contradictorii între diferiți actori politice, reprezentând modalitatea principală de identificare a minciunii. Pasarea responsablității o observăm în cazul doi și opt (mineriadele și scandalul Grecea) ambele reprezintă cazuri grave de corupție și amândouă au implicat încălcări deosebite ale normei morale și juridice, constituindu-se în cazuri penale de o gravitate crescută. Acuzații fără suport sunt de asemenea utilizate într-o proporție însemnată
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
reducere a densității actelor de corupție sau a minciunii în general. Tabelul 3: Particularități ale minciunii politice în funcție de caz Nr. Ctrl. Caz Minciună Politică Particularități ale minciunii politice 1 Alegeri Caz I X Teorii conspiraționiste fără bază Declarații contradictorii 2 Mineriadele X Teorii conspiraționiste fără bază Declarații contradictorii Pasarea responsabilității politice Acuzații fără suport 3 Alegeri Caz II X Declarații contradictorii Teorii conspiraționiste fără bază Acuzații fără suport 4 Afacerea Caritas X Declarații contradictorii 5 Alegeri Caz III X Declarații contradictorii
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Afirmația a fost clar contestată în momentul în care, pe data de 24 ianuarie 1990 un mare număr de "protestatari ultragiați" au ieșit în stradă pentru a denunța decizia FSN. Vocile acestora au fost reduse la tăcere prin intermediul unei prime mineriade (ianuarie 1990). Conflictul dintre cele două grupări politice s-a perpetuat până astăzi, deși au avut loc câteva modificări în sistemul de partide. Astăzi este recunoscută tabăra așa-zisă de dreapta și centru-dreapta formată din PD, PNL, evetual UDMR, și
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
Din contră, aceștia au negat cu vehemență acuzațiile, încercând, drept răspuns, să discrediteze la rândul lor imaginea celorlalți actori politici. Spre exemplu Ion Iliescu (șef de stat în 1990) a fost audiat in dosarul privind moartea mai multor persoane în timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990 abia în anul 2007. Răspunsul lui a fost o contr-acuză scrisă și înmânată procurorilor: După ce s-a evacuat piața de cei care mergeau la spectacole serale, au rămas trei săptămâni așa-ziși greviști ai foamei. Pe
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice. Ca și particularități ale comportamentului politic deviant am observat câteva diferențe notabile între cele două decenii analizate. Primii zece ani de după Revoluție au fost marcați de acte grave de corupție ce au implicat pierderi de vieți omenești, violență stardală (mineriadele), fraudări ale voturilor, furt la scară națională (cazul Caritas) și de lipsa unei competiții corecte și oneste între partidele politice; astfel, au fost instrumentate minciuni politice de amploare: dezvoltarea unor teorii conpiraționiste fără bază (tabăra CDR a fost des acuzată
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de exemplu, cazul sprijinirii lui Miloșevic cu încălcarea embargoului); iv. compromiterea politicii de bună vecinătate (cazurile Ungaria și Republica Moldova); v. inițierea, încurajarea sau pasivitatea față de acțiuni ce s-au înscris în categoria celor ce nu aveau nicio legătură cu europenitatea (mineriadele, evenimentele de la Tîrgu Mureș). Deci, analiza ideologică pe care o propun urmărește identificarea poziționării partidelor politice și a liderilor lor față de ideea europeană într-o perspectivă diacronică. Chiar dacă există un fundament cultural și ideologic și anumite reprezentări ale ideii europene
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]