308 matches
-
susține, la fel ca și Alecu Russo, că Miorița ar fi "o epopee pastorală autohtonă". La cealaltă extremă se situează Duiliu Zamfirescu (1858-1922). În data de 16 mai 1909, în aula Academiei Române susține un celebru discurs, în care afirmă că „Miorița lui Alecsandri, ca născocire populară, este o imposibilitate” (Discursul "Poporanismul în literatură", apud A. Fochi, "Miorița", 1964, p. 141). Nicolae Iorga (1871-1940), în volumul "Balada populară română. Originile și ciclurile ei" (Vălenii de Munte, 1910), își expune punctul de vedere
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
moarte iminentă, ci una rânduită de destin. În unele variante culese la începutul secolului al XX-lea, în replica mioarei sunt preluate deja toate elementele necesare pentru a reface contextul narațiunii, fârtații fiind îndepărtați. Astfel, balada debutează cu interpelarea ciobanului: “- Mioriță, riță, / Cu lâna prăviță, / Cu gura de țâță, / De trei zile-ncoace / Gura nu-ți mai tace. / Ori iarba nu-ți place? / - Stăpâne, stăpâne, / Rămânem cu tine. / S-a vorbit muntean / Și cu moldovean / Tăt să mi-l omoare, / Tot
Motivul mioarei năzdrăvane în „Miorița” () [Corola-website/Science/314213_a_315542]
-
de „autenticitatea folclorică a primei versiuni a baladei”. În general s-a acreditat ideea că Vasile Alecsandri „a extras din numeroasele variante ale Mioriței (..) forma perfect cristalizată”, cu atât mai mult cu cât „nu există nici un tablou sau vers din Miorița lui Alecsandri care să nu se găsească în una din numeroasele variante culese de atunci încoace pe întinsul țării, unele fiind prezente și în forma transilvăneană de colind, care are probabil o vechime mai mare decât balada”. Istoria exegetică a
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
aprecierile lui Alecu Russo - care trăia cu convingerea că balada reprezintă doar rămășițele unei vaste epopei naționale, chiar și așa socotind-o “cea mai frumoasă epopee păstorească din lume” - aveau să devină obsesii. Dovadă că în 1982 Nichita Stănescu definește Miorița ca fiind "Iliada și Odiseea genetică a poporului nostru” Primul pas pentru a înțelege Miorița este de a pătrunde în specificul etnic, cultural și mai cu seamă spiritual al poporului român. Acest demers pornește de la premisa unicității ei. Pe de
Miorița () [Corola-website/Science/297301_a_298630]
-
ceea ce Băncilă a numit "Spațiul Bărăganului". Cartea lui Blaga a susținut că categoria inconștientă a spațiului ce operează în matricea stilistică românească este „spațiul asemenea unui val”, o alternare de suișuri și coborâșuri, ca o sinusoidă. Numele „mioritic” vine de la „miorița”, diminutiv pentru oaie, ce este titlu al unei balade populare ce este considerată exprimare a viziunii românești asupra lumii, scrisă într-un stil alternativ specific. Acestea sunt descrieri foarte metaforice și jucăușe ale ale ethosului specific, ce sunt comune regiunilor
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
plan internaținal este considerat „inițiatorul analizei anelastice în: validarea operabilității instalațiilor sub presiune și a sclerometriei în metrologia încercărilor de materiale.” În SUA a fost foarte activ în rândul comunității românești. A fost membru fondator și director onorific al Ziarului MIORIȚA USA. Patriot român autentic, creștin greco-catolic, a promovat cultura românească și prietenia cu alte națiuni. Contactat de către unele cercuri maghiare din S.U.A. pentru sustinerea separării Transilvaniei de România, le-a răspuns indignat: Cum adică? Să-i propui chiar unui Rațiu
Mircea-Dimitrie Rațiu () [Corola-website/Science/328776_a_330105]
-
Deva), ,Ateneu“ (Bacău), ,Orizont“ (Timișoara), ,Vatra“ (Târgu Mureș), ,Semne-Emia“ (Deva), ,Porto-Franco“ (Galați), ,Poezia“ (Iași), ,Convorbiri literare“ (Iași), ,Pro Saeculum‘‘, ,Oglinda literară“, ,Lector“ (Focșani), ,Sinteze prahovene‘‘, ,Esteu“ (Ploiești), ,Argeșul“(Pitești), ,Citadela“ (Cerașu, Prahova), ,Dor de Dor“ (Călărași), ,Lamura (Craiova), ,Albanezul/ Shqiptari“, ,Miorița noastră“ (SUA), ,Mihai Eminescu“ (Australia), ,Balada“ (Germania), ,Limba română“ (Republica Moldova), ,Roman Pays“ (Belgia), ,Kultura“ (Albania) etc. Romul Munteanu (,Azi‘‘, suplimentul cultural ,Fețele culturii‘‘), Gheorghe Tomozei (ziarul ,Ora‘‘), Cezar Ivănescu ,Luceafărul‘‘; prefață la Inimă de iepure), Radu Cârneci (prezentare la vol
Victoria Milescu () [Corola-website/Science/336953_a_338282]
-
între genialitate și ignorare”, în „Helis”, decembrie 2006, pp.15-16 Nicolae Stan, „O cercetare explozivă”, în „Helis”, ianuarie 2007, p.1 Ion Roșioru, „Recitirea Mioriței în cheie masonică”, în „Prosaeculum, nr. 6, 2008, pp.146-147 Aureliu Goci, „Lumea postmodernă și Miorița cosmică”, în vol. „Miorița” de Alexandru Bulandra, Editura Paideia, 2011,pp. 578-581 Dumitru Manolache, „Minunata istorie a Cărții lui Iov”, în Ziarul „Lumina”, 5 august 2011, p.2 Titi Damian, „Vasile Alecsandri și cazul Miorița,de Alexandru Bulandra”, în vol
Alexandru Bulandra () [Corola-website/Science/337323_a_338652]