605 matches
-
panerotic, e o propoziție inatacabilă. Lascivitatea, jocul amoros, așteptarea adoratei, dilemele sentimentale alcătuiesc hrana sa cea de toate zilele, ca și viziunea corespunzătoare unor asemenea trăiri, conținând extrapolarea erosului asupra obiectelor „îndrăgostite”, asupra iatacului, asupra peisajului de provincie și a mirabilelor „bucătării de vară”, asupra grădinilor de zarzavat, magaziilor, cișmelelor și, nu în ultimul rând, asupra savorii gastronomice, născătoare de „dulci ispite”. Un soi de atracție senzuală polarizează mai toate elementele realului în funcție de un centru libidinal, în jurul căruia ele plutesc cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Bologna, 1967. Borello, Rosalma Salina, Barbaro, Patrizio, Salvatore Quasimodo, biografia per immagini, Gribaudo, Torino, 1995. Borgese, Giuseppe Antonio, Storia della critică romantică în Italia, Edizioni della critică, Napoli, 1905. Bosco, Umberto, Realismo romantico, Sciascia, Caltanissetta Romă, 1959. Bratu Elian, Smaranda, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi, Ed. Fundației Culturale Române, București, 2003. Capelli, Valeria, Leopardi, Ungaretti, Montale: letture, Jaca book, Milano, 2011. Cardarelli, Vincenzo, Lettera ad un vecchio amico ed altri scritti, îngrijit de Massimiliano Boni, Edizioni Italiane Moderne, Bologna, 1970
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Venezia, 1996 și eseul sau "Îl silenzio della luna", Leopardi e la notte chiara, Marsilio, Venezia, 1993, pp. 41-46. Pornim și de la observațiile lui Michel Orcel din "Îl suono dell'infinito", Esperienze letterarie, XIII, 1988, pp. 26-62; Smaranda Bratu Elian, Mirabila tăcere, studii despre Giacomo Leopardi, Editura Fundației culturale române, București, 2003, Perle Abbrugiati, "Leș timbres de silence dans l'oeuvre de Leopardi", Chroniques italiennes, Mélanges offerts à Mario Fusco, nr. 47/48, Université de la Sorbonne Nouvelle, 1997. 283 Giuseppe Savoca
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
importantă a reprezentării: cum poate fi surprinsă sau descrisă tocmai absența oricărei obiectualități constituite a orașului; cum poate fi înțeleasă lumea metropolei ca interpelare a memoriei, ca ecou vizibil în forma materială a obiectelor, în trăsăturile mulțimii sau în întâlnirea mirabilă a numelor de străzi? Benjamin răspunde: ca momente de ilumi nare momentană (Augenblicke plötzlicher Belichtung), care co respund, din punctul de vedere al cunoașterii istorice, acelui „Jetzt der Erkennbarkeit“ care se vădește a fi forma privilegiată a timpului mesianic. Nici o
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
forjând alteori crearea altora, dar motivația nu era napărat una "iluministă", ci e vorba de o necesitate proprie. Un alt aspect merită discutat în această privință: plasat în climatul culturii românești al epocii, un autor precum Cantemir pare o apariție mirabilă. Nu realizarea magistrală din Istoria ieroglifică este în măsură să fixeze nivelul culturii sau al "literaturii" române de la începutul secolului al XVIII-lea. Capodopera lui Cantemir nu reprezintă un simptom al excelenței culturale autohtone, ci un accident, un moment de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
are încredere în rațiune. Dovada cea mai clară este faptul că îndrăznește să trateze, cu o totală lipsă de deferență, simboluri animaliere creștine cu o mare autoritate în epocă. Spiritul său este unul raționalist, nu religios. În fine, o realizare mirabilă a culturii române o reprezintă o traducere aproape intergrală a Istoriilor lui Herodot, la mijlocul secolului al XVII-lea. Manuscrisul, descoperit de Nicolae Iorga la mănăstirea Coșula și editat în transcrierea lui C. Onciu în 190979, nu se înscrie în nici o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de evitat, în funcție de contextul în care sunt plasate. Toate reprezintă, pentru bunul creștin, repere pe drumul către mântuire. Ce relevanță, ce pertinență are noțiunea de fantastic aplicată Evului Mediu? Conceptul mai potrivit ar fi, consideră Jacques Le Goff, cel de "mirabil", pe care însă Biserica îl respinge sau îl relativizează: "Biblia este, dacă nu sursa a tot ce există, măcar termenul de referință pentru tot. Aceasta explică de ce, atunci când va reapărea mirabilul, el va avea o anumită independență, pentru că va fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
potrivit ar fi, consideră Jacques Le Goff, cel de "mirabil", pe care însă Biserica îl respinge sau îl relativizează: "Biblia este, dacă nu sursa a tot ce există, măcar termenul de referință pentru tot. Aceasta explică de ce, atunci când va reapărea mirabilul, el va avea o anumită independență, pentru că va fi mai greu decât în alte cazuri să i se găsească ceea ce căutau mereu oamenii din evul mediu, termenul de referință biblic"54. Prin urmare, intuind în mirabil "o formă de rezistență
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de ce, atunci când va reapărea mirabilul, el va avea o anumită independență, pentru că va fi mai greu decât în alte cazuri să i se găsească ceea ce căutau mereu oamenii din evul mediu, termenul de referință biblic"54. Prin urmare, intuind în mirabil "o formă de rezistență la ideologia oficială a creștinismului"55, Biserica îl izolează, atunci când nu îl condamnă cu totul. Exlicația oferită de Le Goff este cât se poate de pertinentă: "După părerea mea, în "adevăratul" mirabil există ceva care nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Prin urmare, intuind în mirabil "o formă de rezistență la ideologia oficială a creștinismului"55, Biserica îl izolează, atunci când nu îl condamnă cu totul. Exlicația oferită de Le Goff este cât se poate de pertinentă: "După părerea mea, în "adevăratul" mirabil există ceva care nu se mulțumește să depășească natura, ci este chiar împotriva ordinii naturale. Excesul, extravaganța fac saltul de la cantitativ la calitativ. Ca urmare, una dintre caracteristicile fundamentale ale mirabilului, metamorfoza, depășește sfera noțiunilor de accentuare, de multiplicare, de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se poate de pertinentă: "După părerea mea, în "adevăratul" mirabil există ceva care nu se mulțumește să depășească natura, ci este chiar împotriva ordinii naturale. Excesul, extravaganța fac saltul de la cantitativ la calitativ. Ca urmare, una dintre caracteristicile fundamentale ale mirabilului, metamorfoza, depășește sfera noțiunilor de accentuare, de multiplicare, de asociere și de deformare, care contează în cazul ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să devină scandalos într-un sistem ca sistemul creștin este ca o ființă omenească, creată
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ci este chiar împotriva ordinii naturale. Excesul, extravaganța fac saltul de la cantitativ la calitativ. Ca urmare, una dintre caracteristicile fundamentale ale mirabilului, metamorfoza, depășește sfera noțiunilor de accentuare, de multiplicare, de asociere și de deformare, care contează în cazul ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să devină scandalos într-un sistem ca sistemul creștin este ca o ființă omenească, creată "după chipul Domnului", să se poată transforma în animal"56. Așa stând lucrurile, spre deosebire de spațiul oriental, cel occidental, sub
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Excesul, extravaganța fac saltul de la cantitativ la calitativ. Ca urmare, una dintre caracteristicile fundamentale ale mirabilului, metamorfoza, depășește sfera noțiunilor de accentuare, de multiplicare, de asociere și de deformare, care contează în cazul ființei mirabile "simple", statice. Ceea ce face ca mirabilul să devină scandalos într-un sistem ca sistemul creștin este ca o ființă omenească, creată "după chipul Domnului", să se poată transforma în animal"56. Așa stând lucrurile, spre deosebire de spațiul oriental, cel occidental, sub influența creștinismului, se debarasează de tot
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Jacques Le Goff respinge cu totul pertinența existenței unei categorii a "fantasticului" în gândirea medievală. Polemizând en passant cu Jorge Baltrušaitis, Jacques Le Goff susține că nu este pertinent conceptul de fantastic pentru Evul Mediu. "Pentru clerici există numai miraculos, mirabil nu există. Există însă imaginile... Ceea ce mă împiedică îndeosebi să utilizez pentru evul mediu reușita carte a lui Todorov este faptul că aici nu există fantastic. Vorbind despre Evul Mediu fantastic, Baltrušaitis a transpus în mod anacronic o viziune romantică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care le apără în concordanță cu principiile democratice, dar într-un orizont mult mai vast decît cele din urmă. Libere (sau mult mai libere decît în trecut) față de puterea politică, Bisericile pot oferi lumii secularizate imaginea, familiară și totodată aparte, mirabilă, a unor instituții care, active într o măsură mai mică sau mai mare în societățile noastre, nu se reduc totuși la social și istorie, ci străbat dincolo de orizontul lor. Pe lîngă rolul ei propriu-zis spiritual, religia are (sau ar trebui
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
mai puternic să se întoarcă acasă: Estoril; Alean; Boare atlantică; Vânzătorul de greeri; Unicornul și oceanul; Coasta Soarelui; Destin; La curțile dorului. Tot inspirate în Portugalia sunt și poeziile Arrabida; Don Quijote; Soare iberic; Măgărușul. În prefața la volumul de poezii "Mirabila sămânța", publicat în 1981 la Editura Minerva, în ediție bilingvă română și portugheză George Gană face o serie de considerații, deosebit de interesante, privind poemele din ciclul portughez sau iberic. Blaga a scris poeme inspirate și în celelalte misiuni diplomatice, "însă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
că aici este sursa de rod, pomii altoiți ai livezii! noaptea nenăscut de mare o lungă copulație în intervalul lumină, priapism și nimfomanie, numele în îngustime și în moștenirea ei, stația electrică de transformare Tîrgu Frumos, fetița bob de fasole mirabil, în teacă roșie, mi-au pus fularul ca să-mi ascundă fața și s-au depărtat, altul răsare cu un băiețel luat pe sus, conexiuni de familie cu iarna uscată, fără zăpadă, a plouat și a înghețat, n-auzi că, științific
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
jurnalele de călătorie, însemnările privind istoria culturii și civilizației. Modelul ar fi Adrian Marino cu al său jurnal spaniol Ole, España!, P. publicând în replică volumul Calul troian (1996). În același gen se înscriu Povestiri din Italia (1993) și Antichitatea mirabilă (2002), o privire metaforică, ilustrată fotografic și poetic, despre Roma și Atena. Incitant este studiul Estetica paradoxismului (1995), care se ocupă de un „curent” puțin cunoscut, fondat de matematicianul Florentin Smarandache, aflat și el în exil. Încă două cărți de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
Sibiu - album sentimental, Sibiu, 1998; Der steinerne Mensch, München, 1999; Editoriale, Aarhus (Danemarca), 2000; Nimeni nu-i profet în țara lui, ci în exil, București, 2000; Martin Frei - fascinația culorii, Sibiu, 2000; Convorbiri despre exil și literatură, București, 2001; Antichitatea mirabilă, München, 2002; Din perspectiva exilului, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Eugen Uricaru, „Mihail Dragomirescu estetician”, ST, 1973, 4; Constantin Coroiu, „Mihail Dragomirescu estetician”, CRC, 1973, 35; Constantin Cubleșan, „Idei estetice în scrierile lui Mihai Ralea”, T, 1974, 9; Traian Liviu Birăescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288947_a_290276]
-
uneori totuși incitante. Ceea ce îl dezavantajează este superfetația, prolixitatea. SCRIERI: Sala oglinzilor, București, 1984; Atac la persoană, Videle, 1991; Aventura dimineților cuminți, Pitești, 1993; Gloria memoriei, Videle, 1995; Purtătorul de cuvinte, Videle, 1996; Lirica lui Constant Tonegaru, Videle, 1997; Ordinea mirabilă sau Viața și cărțile, Videle, 1997; Proba transparenței, Videle, 1998; Feminism și feminitate în proza românească interbelică. Ipostaze românești moderne ale complexului feminității, București, 1998; Moderator la îngeri, Videle, 1998; Școala și folclorul, Videle, 2000; Ordalia și artificierul, București, 2000
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288035_a_289364]
-
Perisset, nunțiul apostolic la București, decanul corpului diplomatic în România, din cuvântul rostit la lansarea monografiei Ioan Paul al II-lea Papă pentru mileniul al III-lea, a sediul Uniunii Scriitorilor, București 7 iunie 2000 Lucrare cu caracter interdisciplinar, alchimie mirabilă " Între cărțile pe care polonistul român le-a consacrat reconstituirii vieții și operei Sfântului Părinte, Receptarea Papei Ioan Paul al II-lea în România sau despre intrarea Pontifului în conștiința românilor are un regim aparte. Deși continuă informațional pe alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de constrângătoare și mai tolerante ale comparatismului. Iată de ce textul dens în idei abundă de asocieri, asemănări sau deosebiri, și de puneri în ecuație, care înșiruite cu ingeniozitate, cronologic și tematic, îi imprimă cel mai adesea un caracter interdisciplinar. Alchimie mirabilă, fără tăgadă, aparținând specialistului, vrednică de laudă și așteptarea posterității". Stan Velea, Papa Ioan Paul al II-lea în conștiința românilor, Steaua, nr. 1-2, 2005 PAVEL A. MOLDOVEANU Născut la 19 februarie 1931, în satul Ogrea, comuna Valea-Lungă Cricov, Județul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
aspecte încântătoare pe care ți le poate oferi această minunată și tulburătoare câmpie! Nu a văzut, deoarece Dumnezeu, în "bunătatea" Lui proverbială, îi luase lumina ochilor. În schimb, a auzit și a simțit. În nopțile scurte de vară, a auzit mirabila polifonie a muzicii nocturne, interpretată magistral de artiștii îmbrăcați în fracuri ireproșabile, cărora indivizi cu vederi obtuze le reproșează anumite carențe privind latura materială a existenței, făcând aluzii transparente la niște împrumuturi contractate în sezonul hibernal... A auzit foșnetul liniștit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
se țese în primul rând din idei, ca un nesfârșit eseu în perpetuă scriere de sine prin mijlocirea noastră; pentru alții, totul este un panopticum de narațiuni, ca niște fragmente dintr-un mozaic în care sclipesc, precum aurul pe niște mirabile plăcuțe de Ravenna, doar faptele. Dacă ne-am referi numai la intelectuali, încercând să-i situăm în vreuna dintre ramurile schemei propuse mai sus, am constata că prima categorie cuprinde, firește, în primul rând poeți și oameni de vibrație interioară
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
profesorului Djuvara din seria respectivă a fost special dedicată celui mai dificil subiect al istoriografiei noastre, etnogeneza românească. Departe de a se lăsa copleșit, autorul a profitat de complexitatea problemei, etalând o tehnică de povestitor profesionist, care alege de la început mirabilul, nu pentru sensul său ficțional, auto-exclus din realitățile plauzibile, ci pentru sugestia de minunare, de atracție spre ceva inedit. După cum el însuși o mărturisea, mirabilul nu este facil, căci ne implică într-o competiție a înțelesurilor concurente: "Dragii mei, începem
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]