6,536 matches
-
care aud spusele sale; pentru că aceștia primesc semințele în inimile lor, iar aceste „cuvinte de credință devin o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt transformate, pentru că întâlnesc Același Cuvânt.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o grădină plantată în inimile lor”<footnote Ibidem, 282.4-7. footnote>. Inimile lor, ca și a ei, au devenit grădini de virtute. Așa cum mireasa a fost transformată prin virtutea unirii sale cu Mirele-Cuvânt, tot așa și acelea care ascultă discursul miresei sunt transformate, pentru că întâlnesc Același Cuvânt.
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
nu am pe altcineva mai mare lângă mine, mi-era gândul că voi pierde această libertate scumpămie, și de aceea pusesem răbdarea bietului Horia la grea încercare. Nunta se fixează pentru 20 februarie. Regina Elisabeta îmi face cadou rochia de mireasă dintr-o splendidă mătase adusă din Italia cu o trenă regală brodată pe de-a-ntregul și mult voil muslin pentru podoaba capului. Altă prietenă, d-na Hiott, o ființă fină și plină de muzicalitate, îmi adusese din Paris, iarăși o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
splendidă mătase adusă din Italia cu o trenă regală brodată pe de-a-ntregul și mult voil muslin pentru podoaba capului. Altă prietenă, d-na Hiott, o ființă fină și plină de muzicalitate, îmi adusese din Paris, iarăși o rochie de mireasă (a doua), din crèpe de Chine și așa m-am trezit cu două toalete pentru același scop! În fine, veni ziua cununiei, nași fiind inginerul T. Eremie cu doamna, iar micuța lor fiică Suzi (azi prințesa Ghica-Budești) împreună cu Mărioara sora
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
viitoarea lui soție, însă nu știu dacă această dragoste era tot atât de mare la principesă pentru tânărul prinț! La orele noastre muzicale asista și diadohul din când în când, însă fără a arăta prea mult entuziasm pentru ceea ce făcea frumoasa sa mireasă. După un scurt timp se făcu nunta domenască, la care fui și eu invitată spre a lua parte, însă numai la cea mai intimă recepție, adică imediat după reîntoarcerea de la Patriarhie. Mica prințesă Ileana ducea lunga și bogata trenă a
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
un scurt timp se făcu nunta domenască, la care fui și eu invitată spre a lua parte, însă numai la cea mai intimă recepție, adică imediat după reîntoarcerea de la Patriarhie. Mica prințesă Ileana ducea lunga și bogata trenă a regalei mirese, o trenă brodată numai în flori de argint și care erau de dimensiuni neînchipuit de mari. Mireasa urcase deja scara cea marede marmoră a platului și se afla aproape sus, pe când surioara și cu greaua trenă de-abia că urcase
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
însă numai la cea mai intimă recepție, adică imediat după reîntoarcerea de la Patriarhie. Mica prințesă Ileana ducea lunga și bogata trenă a regalei mirese, o trenă brodată numai în flori de argint și care erau de dimensiuni neînchipuit de mari. Mireasa urcase deja scara cea marede marmoră a platului și se afla aproape sus, pe când surioara și cu greaua trenă de-abia că urcase câteva trepte! Una din prietenele prințesei îi oferi un mare buchet de garoafe roșii, pe care domnița
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
trenă de-abia că urcase câteva trepte! Una din prietenele prințesei îi oferi un mare buchet de garoafe roșii, pe care domnița îl luă în mâini ca singură podoabă de flori, căci nu purta alt buchet cum se obișnuiește din partea mireselor de a avea tradiționalul mănunchi de flori. În aceeași zi tânăra pereche plecă pentru scurt timp la Scroviștea, un domeniu regal, iar nu mult după aceea, în patria tânărului prinț. A fost o despărțire grea între prințesă și amicele ei
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
fântâna Cuvântului. Din două motive atrag atenția la acest text care se concentrează pe rolul virtuților în recuperarea de pe urma devastării grădinii sau de pe urma întunecării strălucirii naturii noastre. Mai întâi, pentru faptul că virtuțile joacă un rol important în transformarea (sufletului) miresei în lumină. În al doilea rând, textul introduce rolul Întrupării Domnului în restaurarea aceste condiții pierdute a luminii<footnote Martin Laird, „Gregory of Nyssa and the Mysticism of Darkness: a Reconsideration”, n. 19, în Journal of Religion, 79, 4, 1999
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pentru a-L găsi din nou, pe Iubitul său divin<footnote R. A. Norris, „The Soul Takes Flight: Gregory of Nyssa and the Song of Songs”, în Anglican Theological Review, 80, 4, 1998, p. 531. footnote>. Tot în In Canticum canticorum, mireasa, la un moment dat Îl concepe pe Mirele ei ceresc ca fiind „frumusețea care te duce la disperare” (τò ανέλπιστον κάλλος)<footnote In Canticum canticorum, 12, P. G. XLIV, col. 1037C; cf. von Balthasar, Présence et pensée, Bauchesne, Paris, 1988
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a lui Dumnezeu în sine, a fost rănită, prin vârful credinței, în inimă, primind în rană săgeata iubirii. Iar iubirea, după cuvântul lui Ioan, este Dumnezeu”<footnote Ibidem, p. 285-286. footnote>. Un alt înțeles al bătăilor și rănilor primite de mireasă de la îngeri și al smulgerii vălurilor ei este că află de la ei că nu poate să ajungă să cuprindă pe Cuvântul cel necuprins, căci nici ei nu pot să-L cuprindă. Aceasta pune un văl de tristețe pe suflet, însă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
un text important<footnote Ibidem, 39.13-20, 119.16, 174.14-16, 245.15-17, 326.19, 352.8-10, 366.15. footnote>. Prin această participare la Transcendent de care am vorbit, sufletul rămâne continuu de neclintit în bine; într-un anume sens, mireasa este perpetuu creată, schimbându-se mereu în mai bine în creșterea sa spre perfecțiune. Nici nu este limitată, nici nu poate fi circumscrisă în creșterea sa spre bine; totuși, starea sa actuală de bunătate, chiar dacă deosebit de mare și de perfectă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea gregoriană despre epectază, participarea ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ființei create la infinitatea divină. Acesta este motivul pentru care, în omilia a IV-a, mireasa este, simultan, și la odihnă în brațele Preaiubitului, și înălțată ca o săgeată. Sau în omilia a V-a, acesta este motivul pentru care mireasa este denumită „porumbiță”, datorită înălțimilor perfecțiunii pe care le-a atins, fiind, în același timp, „invitată să devină din nou porumbiță prin transformarea sa în ceva mai bun”<footnote Omilia a V-a, 120 (160, 6-9); cf. Martin Laird, „The
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
sufletul trebuie să învețe ceva ce Proverbele sau Eclessiasticul nu predau niciodată. Înțelegerea noetică erotică ridică o problemă și trebuie învățată prin abandonarea controlului; pentru că în sanctuarul interior al prezenței divine, nu există obiect al dorinței sau concept de înțeles. Mireasa trebuie să învețe să pătrundă, cu dorința înflăcărată, cu palmele deschise ale necunoașterii<footnote Ibidem, p. 520. footnote>. Vom încerca acum în câteva rânduri să aprofundăm legea creșterii dorinței, în proporție cu participarea la Dumnezeu. Ea este expusă în opera
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
acest deziderat, permițând sufletului să escaladeze muntele lui Dumnezeu<footnote Martin Laird, „Under Somon's tutelage ...”, p. 509. footnote>. Dacă s-ar eradica dorința pasională din căutarea uniunii, nu ar mai exista uniune. Dorința corespunzător educată este cea care permite miresei să-și caute Preaiubitul trecând din tărâmul transcendent în tărâmul necunoscut, unde, în sfârșit, își găsește Preaiubitul în întunericul credinței<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, GNO, VI, 182.18-183.8. footnote>. Pentru Sfântul Grigorie, există o continuitate
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
în el monotonia copleșește noutatea”<footnote Pr. Prof. Dumitru Stăniloae, nota explicativă, nr. 248, în PSB, vol. 29, p. 277. footnote>. Sufletul nostru mereu caută pe Dumnezeu. Sfântul Grigorie de Nyssa spune că sufletul nostru caută pe Dumnezeu precum caută mireasa pe mire. „Căci Dumnezeu singur, cu adevărat, are dulceața și dorirea și iubirea. Gustarea continuă din Dumnezeu devine pricină a unei dorințe și mai mari, pentru că intensifică pofta prin participarea la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De anima et
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Idem, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 1003D-1036A. footnote>. Pentru că „orice împărtășire de El nu face decât să ne sporească dorința pentru o împărtășire și mai mare de bunătatea Lui”<footnote Ibidem, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Dorința miresei „crește pe măsură ce ajunge într-un stadiu superior de dezvoltare”<footnote Ibidem, col. 876B. footnote>. Împărtășirea face ca dorința să fie mai intensă, iar creșterea dorinței este proporțională cu împărtășirea<footnote Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 295. footnote>. Dorința nu este satisfăcută
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ceea ce se află în fața lui, îndepărtându-se de starea lui prezentă și îndreptându-se spre ce îl așteaptă înaintea lui. Orice este măreț și minunat pare inferior în comparație cu ceea ce îi urmează, din moment ce ceea ce descoperă Mirele este mai minunat decât descoperirile miresei de dinainte. Astfel, Sfântul Apostol Pavel a murit în fiecare zi (1 Cor. 15, 13) pentru că, în toate momentele, el s-a împărtășit de o nouă viață, fiind mort pentru trecut și uitând lucrurile anterioare. Concluzionând, putem sublinia că, dacă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
suflet în întunericul divin: oglinda sufletului, simțurile duhovnicești și sălășluirea Cuvântului”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine. De la Platon la Dionisie Areopagitul ..., p. 129-130. footnote>. Nu există nici o urmă de frustrare în întâlnirile divine ale lui Moise sau ale miresei din Cântare. Nu există un sens al insatisfacției că această comuniune a lor cu Dumnezeu se amplifică la fiecare nouă întâlnire. Pur și simplu, aceasta se întâmplă când o creatură finită Îl întâlnește pe Dumnezeu Cel veșnic. Sfântul Grigorie prezintă
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Moise i s-a permis să-L vadă pe Dumnezeu („din spate”), dar nu i s-a promis încetarea dorinței sale pentru Dumnezeu. Deci, aici se observă o împărtășire. Privind altfel problema, satisfacția constă în continuarea căutării. „În acest mod, mireasa este, într-un anume sens, rănită și înfrântă, datorită frustrației create de ceea ce dorește, acum că se gândește că pasiunea sa pentru Celălalt nu poate fi împlinită sau satisfăcută. Dar vălul durerii sale este îndepărtat când află că adevărata satisfacere
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
a dorinței”<footnote Aceasta este sintagma cu care von Balthasar a denumit conceptul de epectază. footnote> nu este niciodată tratată în mod solitar, ci doar în cadrul discursurilor privitoare la experiența sufletului omenesc în întunericul divin și în unirea mistică a miresei Cântării Cântărilor cu Mirele ei. Ea exprimă doar faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins niciodată, fapt care dă sufletului posibilitatea de a înainta la infinit în cunoașterea Lui și de a fi mereu aprins de dorința de a fi
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Cântarea Cântărilor, XI, în PSB, vol. 29, p. 266. footnote>. Mai departe, gânditorul capadocian precizează că atunci „când a nădăjduit, asemenea lui Moise, că i se va arăta spre cunoaștere fața Împăratului, Cel dorit trecuse, încât a scăpat de înțelegerea miresei ... Dar nu părăsind sufletul ce-L urmează, ci trăgându-l spre sine”<footnote Ibidem, XII, p. 276-277. footnote>. În viziunea gregoriană, virtutea „este atât osteneala, cât și recompensa celor care au obținut o”<footnote Idem, De Beatitudinibus, IV, P. G.
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pornită, roșie. oglinda, cu un abur negru/ lipit de sticlă, face o burtă imensă, iese din perete/ ca un balon, începe să plutească până se lovește de perete și/ se sparge și-atunci din ea iese o păpușă îmbrăcată-n mireasă,/ cu mâna întinsă spre mine, zicând/ MA-MA și petele roșii ca niște guri" (Ei au zis la șase...). Poemele sunt excesive, nu ca la Dan Sociu, dar ca la Teodor Dună: un exces tematist, o abundență aparentă, reductibilă la
O rochie strâmtă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10100_a_11425]
-
va fi ușor de dus la capăt. Cînd vă veți deschide sufletele în fața mea, atunci poate voi reveni. Bombur Yambarzal nu se însurase niciodată, iar acum, că trecuse de cincizeci de ani, nu se mai aștepta să-și găsească o mireasă. Dar în ochii și pe fețele unora dintre matroanele care îl priveau în timp ce se întorcea zdrăngănind și cu sîngele picurîndu-i de pe el la bucătării ca să-și dea jos armura aceea caraghioasă a dreptății și păcii, văzu ceva ce nu mai
Salman Rushdie Shalimar Clovnul by Dana Craciun () [Corola-journal/Journalistic/10108_a_11433]