3,438 matches
-
cum nu s-a văzut Un loc binecuvântat României ce s-a dat Din Bistrița pân” la Cluj Peste ape fără ruj Din Brașov la Satu-Mare Pe întinsele-i hotare Ardealul se înoiește Precum Someșul ce crește Ardealu e o mireasmă În lumină ce îndeamnă Oamenii ca să trăiască Viața sfântă s-o primească Azi noapte scrisă 7 oct.2015 Referință Bibliografică: Ogrădeasa-cântecul Ardealului / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2017, Anul VI, 09 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
OGRĂDEASA-CÂNTECUL ARDEALULUI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382120_a_383449]
-
multe nume dragi, Eden, șarpe și măr, Adam și Eva, Jaffa, Carmel, Iordan, Kerit, Hozeva, sfinte cuvinte vii și Mare Moartă, leandri și bătăi din poartă-n poartă, grote, prooroci, grădini luxuriante, faleze înverzite, râpe, pante, lămâi și Carantania, curmali, miresme de tămâie, portocali, Cana, Sion, pridvoare înflorite, ecouri de război, flori ofilite, o zi de Yom Kippur cu toți evreii, Capernaum și Marea Galileii, capre, măgari, moschei cu minarete, fresce cu sfinți, ruine cu regrete, Vitezda și Tabor și piatră
JURNAL DE PELERINAJ ÎN ŢARA SFÂNTĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382301_a_383630]
-
e neagră ? Săină nu prea se poate, dragă Daniela... Dar, să penetrăm universul liric al Cristinei Mariana Bălășoiu, pornind chiar de la cea dintâi creație inclusă în fuiorul cristalin, răcoros și jucăuș al ,,Izvoarelor”. Inscripția ,,Sărbători Pascale” este una luminoasă, cu miresme de cozonaci, nuci și maci, miel și ouă încondeiate - radiind o stare de spirit tonică, în ciuda celor trei cruci, de pe subsolul paginii, cu Iisus răstignit. În aceeași notă de candoare molipsitoare se înscrie ,,Primăvara (2)”. De ce ,,2”, nu am înțeles
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
Fecioara Maria este strălucirea Tainei negrăite hărăzite de Dumnezeu înainte de Creația Sa, pentru a ne înfia harului atotiubirii sale dumnezeiești. Fecioara Maria este Luceafărul divin care a îngemănat în priviri strălucirea zorilor ce ne îmbrățișează cu mireasma luminii lor diafane răsăritul sufletelor noastre. Fecioara Maria este Crăiasa Creației care brodează cu brațele sale azurul serafic al binecuvântării poeților ce ne împărtășesc cu harul sublim al frumuseții lor creatoare. Poeții aleși, hărăziți de Duhul Sfânt pentru a cânta
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Mari, cu sublima atitudine a Ortodoxiei hristic-universale. În permanenta convorbire cu sufletul său ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
de Dumnezeu și de Neam! Ieroschimonahul Daniil Tudor a fost și este slova de foc a logosului dumnezeiesc, care a întrupat în constelații Rugul Aprins. Și-a făcut din poezie consoartă sihastră, iar din schimnicie, logodnă mistică a poeziei. Cu mireasmă de psalm a împresurat dragostea lui Dumnezeu cu o înfiorare a trăirii care permanent flămânzește și însetează de Duhul Sfânt. El a adâncit în suflet strigarea Luminii de sus ca pe o pasăre măiastră prefăcând-o în Imnul Acatist închinat
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
de la Rarău, Sfințita-Rugăciune. Ed. Christiana, București 2000) Numele tău, Maria În fiecare literă/ e-un limpede înțeles,/ în jocul care face/ slova de mătase,/ cum cântecul Sirenei/ din valuri se brodase,/ cum cântecu-i logodna/ pentru cel ales,/ cum floarea/ în miresmele sublime/ se desface.// Ca o holdă de aur/ e numele Tău,/ un Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Trandafir cât cerul înflorit/ e scris de-o mână albă/ ca de pruncă,/ din zare-n zare/ prins de infinit/ stă zămislit/ de-a cerului poruncă.// Fiecare literă-i/ un înger ce se-nchină/ ca-n ramuri verdele-cuminecare./ Arome și miresme/ din mugurii grăbiți/ împodobesc cohortele de Sfinți/ din sufletele dalbe:/ Floare lângă Floare.// Literele sfinte/ țes slova divină/ ca-n Psaltiră,/ ruga, cerul necuprins./ Sfintele oseminte/ odrăslite-n tină,/ Glia strămoșească/ pururi au aprins:/ Candelele Cerului-Grădină.// Gătite-n surâs/ și
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
azvârle.// Vom prinde libelule, buburuze,/ Și greieri în pahare, și lăcuste.../ Roua s-o bem din florile înguste/ Și să uităm poemele ursuze.// Hai, Puck. De-acum e seară și-i departe/ Pân' la culcușul moale dintre file./ Să sărutăm miresmele fragile/ Și să pătrundem, obosiți, în carte." Acestea fiind excepțiile, e limpede că de foarte devreme poetul iese din cărțile altora pentru ca, găsindu-și lumea artistică proprie, să intre complet în ea. Căutând dimineața faunului, adolescența, începuturile timide și ezitante
Dimineața unui faun by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8234_a_9559]
-
se apropie de Kim Ki-duk cu filmul-poem, Primăvara, vara, toamna, iarna... și din nou primăvara (2003), dar întrebările grave atemporale ale condiției umane îl apropie de Tarkovski, de Bergman sau de Werner Herzog. Filmul lui Lungin reușește să păstreze nealterate mireasma și sensul teologiei răsăritene, a ortodoxismului, a unei spiritualități trecute prin experiența marilor sfîșieri lăuntrice. Personajele nu sînt, ci devin necontenit în acest film, iar acesta nu închide nimic, spunînd atît de mult astfel încît totul să rămînă de spus
Ultima Thule by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8455_a_9780]
-
rușine/ (să spui - altfel e-atât de bine)// știa mai cu seamă/ să se topească și să geamă/ străbătută de seve și serafimi/ numai adâncuri și înălțimi// știa dintr-o dată/ să fie în parte și toată/ subțiindu-se ca o mireasmă/ de feromoni și agheasmă// dar în primul rând cumintea și apucata/ știa să mă iubească - și gata!" ("Ingenium nobis ipsa puella facit"). Iată-l pe Dimov: "venisem în montgolfier/ să te răpesc și să te urc la cer/ nacela era
Poeme elementare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8444_a_9769]
-
a oficia actul poetic; probabil i se pare de neconceput abordarea lui în blugi și adidași, în aceeași ținută în care ieși pe stradă, sau mergi la muncă ori la distracție: "O piatră în apa memoriei cade reverberînd / nașterea ta. Mireasma în sălbăticia sufletului peregrin." Întîlnim o vagă neliniște, convertită în atitudine extatică: "floarea neagră, îmbobocind / din răsuflările pruncilor, din vadul / pururi deschis al somnului", cu ecouri blagiene și expresioniste, ca și plonjonul în trecut (cel puțin în primul volum, Priveliștile
O retrospectivă by Romulus Bucur () [Corola-journal/Journalistic/8478_a_9803]
-
-a fost făcut.// Numai în curte la Ion Nebunul/ Mielul adus la jertfa-mpărătească/ S-a hotărât că este prea firav/ Și-a fost lăsat o vreme să mai crească.// Dar se întoarce-acasă Ion și-n drumul lui/ Se simte îndelung mireasma rară/ A cărnii despicate cu migală/ La grinda-ncovoiată de sub scară.// Se uită în tăcere la mielul lui cel blând/ Cu greabănul ieșit prin lâna scurtă/ Și-i spintecă plângând doar o bucată/ Din pulpa dinapoi și de pe burtă.// Și
Urcarea în ring by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8488_a_9813]
-
muzică în mare parte atemporală, dar cu repere geografic-culturale recognoscibile. Primul set de înregistrări începe cu The Story I. Tema melodică „acoperă” un spațiu etnic vast, ce include Balcanii, linia melodică plutind, ca o doină fără sfârșit. Se mai simte mireasma nostalgică a cântului tradițional din Armenia și din Azerbadjan (care circulă azi datorită pianiștilor Armen Donelian și Aziza Mustafa Zadeh). Curgerea neântreruptă a improvizației într-o atmosferă extatică amintește de stilul pianistului Keith Jarrett, unul dintre modernii pe care Körössy
CREAȚIE ȘI DESTIN - IANCY KOROSSY by Alex Vasiliu () [Corola-journal/Journalistic/84368_a_85693]
-
șir într-un restaurant, într-o braserie sau la o bodegă. Mă agățam, literalmente, de oamenii maturi din familie ori de câte ori se punea problema "ieșirii în oraș". Pentru mine, acest lucru n-avea decât o semnificație: pătrunderea în lumea adevărată, a miresmelor tari și a alcoolurilor amețitoare. Dac-ar fi să spun cum arată pentru mine Tărâmul Misterelor, ar trebui să includ în descriere ambientul unic al birturilor de țară din anii '60, în care se amestecau mirosul de bere la butoi
Când v-ați îmbătat ultima oară? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8414_a_9739]
-
vie tineri pianiști din alte localități ca să-mi cânte și să-mi ceară sfaturi. Veni și luna mai. În 16 fiind ziua mea, la dejun mă așteptau pe masă cele mai minunate mărgăritare. Era o profunzime de flori, care răspândeau miresme îmbătătoare în tot cuprinsul camerei. Horia îmi aduse și câteva cadouri, care îmi făcură bucurie și pentru moment uitasem că eram pribeagă și departe de casa mea. Nu mult după aceea plecarăm la Cacovița unde aveam o vie mică și
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
idei. Iubirea fulgerătoare a doi tineri abia intrați în viață reiterează, neașteptat, dar într-un anume sens inevitabil, povestea arhetipală: Tristan și Isolda. Crinul, simbol al purității, dar și posibilă esență a otrăvii aducătoare de moarte, este chiar întruchiparea ideii. Mireasma lui amețitoare configurează spațiul ficțiunii, care se substituie realității din momentul în care personajul are intuiția că iubirea sa nu se poate împlini cu adevărat decât prin moarte. Mitul este resuscitat și devine viu doar în preliminariile gestului ultim, altminteri
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
nu se poate împlini cu adevărat decât prin moarte. Mitul este resuscitat și devine viu doar în preliminariile gestului ultim, altminteri de o naivitate cuceritoare (să crezi că poți muri în brațele iubitei, pe un maldăr de crini, a căror mireasmă devine cea mai eficace otravă!). Eșecul împlinirii unui asemenea proiect poartă pecetea aceleiași "tije trufașe a crinului regal", ce retrasează granițele realității, demascându-i inevitabilele șabloane. Chiar disimulată de atitudinea ușor auto-ironică a autorului, această imagine este tot atât de tragică ca
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
disimulată de atitudinea ușor auto-ironică a autorului, această imagine este tot atât de tragică ca cea a "sabiei de foc vâlvâitoare" ce-i închidea paradisul nu doar primului om, ci și băiatului de 14 ani care pășește acum în lume însoțit de mireasma tare a primei decepții. Pentru Adriana Bittel, spațiul ficțiunii este un alt fel de acasă pe care tânăra studentă din povestea ei îl descoperă, într-un moment impus parcă de o voință dinafară. Povestea nu este propriu-zis a unei iubiri
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
aparent mărunte ale vieții, rămânând însă de fiecare dată intangibil. Însă nu spre a-l elucida au pornit la drum cei cinci autori, ci pentru a pune în balanța cu care noi măsurăm toate cele ce sunt, și imponderabilul unei miresme, al unei pete de culoare, al unor nevăzute adieri, chemate să restabilească un posibil echilibru cu celălalt taler, al realităților certe, dar atât de apăsătoare.
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]
-
să evite aparențele olfactive frivole, iar o tânără fată cuminte se mulțumea cu vârsta fragedă ca armă de seducție. Consumatorul preferă tot ceea ce îl intrigă" este un adevăr de care au știut să profite creatorii de parfumuri ai secolului XX. Miresmele la care visa Birotteau - vanilia și menta - au devenit curente. Combinațiile între esențe sunt din ce în ce mai neobișnuite și rezultatele din ce în ce mai spectaculoase. Secolul XX părea că a făcut fărâme prejudecățile fața de femeie, de corp, de senzualitate. Descoperirea și acceptarea corpului au
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
că locuitorii Americii de Nord miros a proaspăt spălat și a detergent, că europenii nu sunt toți la fel de curați și că arabii au un miros specific și persistent. In acest peisaj aiuritor, marile case de parfumuri își continuă marșul triumfal spre Paradisul miresmelor. Legile pieții, ale industriei de parfumuri și un soi de inerție îi obligă să o facă. Democratizarea produselor de lux, coborârea în stradă și în poșeta fiecărei femei sunt fenomene de netăgăduit ale secolului XXI. Dacă nu ne putem cumpăra
Dintre sute de parfumuri? by Diana Gradu () [Corola-journal/Journalistic/7772_a_9097]
-
dominat de ideologie și de comunism, de lipsa de reacție la umilințe fel de fel, este pentru mine o insulă pe care am descifrat abc-ul libertății interioare, al iubirii și al meseriei mele. Parfumul amintirilor poartă esențe și din miresmele parcului Bibescu, și din freamătul senzual al levănțicii din sudul Franței. Acolo, douăsprezece nopți la rînd am așteptat să coboare Zeus din cer. Acolo, la cîțiva kilometrii de Avignon, la cariera Callet de Boulbon, descoperită de Peter Brook pentru Mahabharata
Radu Beligan - 90 by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7792_a_9117]
-
-n criptele de iască Să doarmă somn de ger... și dacă poate Pe un pervaz, îți pare că-ntr-o vază O floare-a lăcrimat, să știi, e-agheasma Pereților de sticlă, ce păstrează Ca un reproș, din trupul scurs, mireasma: Căci viața ei, deși de chip s-a rupt, Mustește încă, dulce, dedesubt. XXVII E noapte iar, și drumurile lungi Mă ostenesc și mă grăbesc în pat. Dar noi călătorii încep atunci, În minte, când din trup m-am aruncat
Sonete de Shakespeare într-o nouă traducere by Radu ȘTEFĂNESCU () [Corola-journal/Journalistic/6894_a_8219]
-
ieșiră din rând și-o escaladară, agățându-se de ie, de salbe, de crețurile fotei, migrându-i libidinoși pe sâni și pe gât, înmuindu-i veșmintele cu saliva și snaga lor. Îi pătrundeau pe sub mânecile bufante și leșinau amețiți de mireasma de mosc a subțiorilor ei, unde pielea făcea pliuri calde și moi. Se târau pe sub pânza aspră a iei ca să găsească mameloanele ca niște dude, ridicate de răcoarea din sală, să le-îmbrățișeze și să le muște cu patimă. Și-
Ce-ați zice de-un fan-club Cărtărescu? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7055_a_8380]