994 matches
-
Poopie Cadole și pantaloni de piele marca Chrome Hearts. Viața era bună pe-atunci. Aveam trei ore de muncă, poate patru sau cinci. În praful studioului foto, înainte să fie aruncată afară, Evie dădea cu asistentul-stilist de cadrul ușii, iar mititelul i se năruia pur și simplu la picioare. În momentul acela Evie striga: — Puteți să sugeți toți căcat din curul meu de texană. Apoi ieșea afară la Ferrariul ei și aștepta cele trei sau patru sau cinci ore ca să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
familială. Nimic din toate astea n-a fost vina mea. Declarații la poliție. Un asistent social s-a dus prin cartier să discute cu vecinii noștri, cu prietenii de la școală, cu profesorii, până când toți cunoscuții m-au tratat de sărmană mititică vitează. Șezând aici în dimineața de Crăciun, cu toate cadourile astea pentru care mi-ar trebui un penis să le folosesc, nimeni nu știe nici jumate din adevăr. Chiar și după ce anchetatorul poliției și-a încheiat treaba și nu s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
putea să cazi. Cu zâmbetu-i mare și șic, Evie zice: — Cum a fost mutilat mai exact fratele tău? Nu poți păstra un zâmbet adevărat decât până la un punct, după aia se cheamă expunere dentară. Directorul de imagine vine sus cu mititelul lui de aplicator de spumă și repară locurile de pe buci unde bronzul mi s-a dungat. — A a aruncat cineva un tub de fixativ în tomberonul nostru de gunoi, zic. El dădea foc la gunoi și tubul a explodat. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
toleranță așa de mare la medicamente că-ți poate lua o veșnicie s-o omori. Plus că e așa de mare, aproape toată numai mușchi, că ar fi nevoie de flacoane peste flacoane de orice. Arunc un Valium. Un Valium mititel și albăstrel, un alt Valium albastru-pulbere, albastrul deschis Tiffany’s - ca un cadou de la Tiffany’s, Valiumul cade în gura lui Brandy, rostogolindu-se în aer. Taiorul de care am ajutat-o pe Brandy să se dezbrace e un model
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
în intimitate. Glamour, instantaneu de pe-o altă planetă în anii ’50, Brandy își trage o eșarfă Hermès peste părul roșcat și-o leagă sub bărbie. Eu nu mă văd decât pe mine reflectată în ochelarii Ray-Ban ai lui Brandy, mititică și oribilă. Încă încordată și debusolată de aerul rece al nopții în jurul parbrizului. Cu capotul de baie încă târât pe asfalt, prins în portieră. Fața mea, dacă-mi atingi fața spulberată, o uriașă cicatrice, ai jura că atingi bucăți de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
medicală uriașă și roșie, așa încât să nu mai furăm emolienți de fecale și albitori pentru piele care nu valorează nimic. În San Francisco, bătrânii își vând toți bătrânele casele bogate pline de medicamente și hormoni. Aveam Demerol și Darvocet-N. Nu mititelele Darvocet-N 50 cu efect slab. Brandy se simțea frumoasă, pe când eu încercam să-i dau o supradoză de pastiloaie Darvocet de 100 mg. După Fiat, am închiriat o decapotabilă mare Seville. Noi trei eram puștii Zine: Eu, eu eram Comp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
mai mult cu cei mai răi dintre napolitani, așa, ca Maradona, oameni fără chef de muncă. Din salonul alăturat, țipete excitate se apropiau amenințător. O hoardă de copii se Împrăștie prin sală. Îl fugăreau pe unul dintre clovni - cel mai mititel, cu nasul mare și fleșcăit și cu trompeta În mână. Apoi descoperiră un bilețel strecurat Într-o coloană și Își continuară vânătoarea de comori În jos pe scări. Maja Își dori ca animatorii să fi socotit bine numărul invitaților, astfel Încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
mică, aproape invizibilă, În ceafă, Între buclele cârlionțate strălucitoare de gel, ridicate În sus ca țepii unui porc spinos. În ceafă, cu lașitate. Ca o trădare, În timp ce-și urmărea desenele animate. Fără a-i da vreo șansă. Nici una. Mititelului, nu. Mititelul primul. Lașule, ticălosule, cum se poate, cum ai putut... Dacă-l găsesc, se gândește, dacă-l găsesc Îl... A făcut-o deja. Urme de sânge Îl poartă În camera de alături. Agentul principal trece pe sub un arc, face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
invizibilă, În ceafă, Între buclele cârlionțate strălucitoare de gel, ridicate În sus ca țepii unui porc spinos. În ceafă, cu lașitate. Ca o trădare, În timp ce-și urmărea desenele animate. Fără a-i da vreo șansă. Nici una. Mititelului, nu. Mititelul primul. Lașule, ticălosule, cum se poate, cum ai putut... Dacă-l găsesc, se gândește, dacă-l găsesc Îl... A făcut-o deja. Urme de sânge Îl poartă În camera de alături. Agentul principal trece pe sub un arc, face câțiva pași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
a schimbat? Apoi vede. Două tălpi absurd de curate ies printre barele metalice ale patului. O pereche de papuci Încălțați o singură dată - care profanează un pat matrimonial vechi și frumos. Cu siguranță patul cu pricina. Probabil că fetița și mititelul au fost concepuți aici. În plăcere și bucurie. Buonocore era Întins pe spate În pat - o mână pe inimă, despre care Încă mai credea c-o are, cealaltă căzută, atingând pământul. Pistolul, pe covoraș. Corpul masiv Încă nu este rigid
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
prin capac - găsit pe aceeași canapea. De fiecare dată când agenții trec pe lângă el, mișcarea aerului face ca balonul roșu, agățat la Încheietura micuțului, să oscileze. Și de fiecare dată agentul principal tresare, căci legănarea aceea Îi dă impresia că mititelul Încă se mai mișcă. Copilul. Îl numesc Victima Numărul Unu. Încă nu are un nume, o identitate, o poveste. E bine să o ignori. Te calmează, te distrage, te ajută să-ți păstrezi sângele rece. Dar trebuie să reconstituie, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
un rol. I se cere să povestească. Deci asta este? Descrie scena pe care n-ar fi vrut nici măcar să și-o imagineze. Îl ascultă, fără să-l privească. Nici el nu-i privește. Și nu-l privește nici pe mititelul de pe canapea - o gogoașă neagră, un Mic Prinț strabic aflat Între perne ca și cum ar dormi. Ar trebui să-i fie Închis ochiul. Și să-i fie șters sângele care-i curge din nas și din gură. Dar nimeni nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
că nu e deloc așa, ci doar ca și cum era extrem de hotărâtă. În ciuda curajului de care dădea dovadă și a bravadei, de vreo câteva ori Ruby o văzuse În camera-depozit cu câte o salopetă de bebeluș Babygro și câte un cardigan mititel de lână cu care-și mângâia obrajii și de fiecare dată ochii ei Înotau În lacrimi. — Deci, spuse Chanel, ți-a mers bine controlul la spital? Ruby suspină nițel. —Mai bine-ți zic și ție. Oricum o să auzi despre asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
mai departe de maică-mea. —Apropo, unde e? S-a dus să-și facă plinul la coada de mătură? Fi Îl certă cu degetul, dar nu s-a putut abține să nu râdă: — L-a scos pe Connor la plimbare. Mititelul a dat toată ziua din piciorușe, așa că mama s-a gândit că aerul curat o să-l liniștească. Să sperăm, admise Saul, dar indiferent cum o să fie, eu Îl hrănesc În noaptea asta. Ai nevoie de odihnă. Luă o Înghițitură de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
constată ea văzând sticla de Chardonnay. — Da, vrei un pahar? zise Fi. Bridget ignoră invitația, scoțând În schimb un fornăit sonor, de dezaprobare: — Dar o să-ți treacă În lapte și-o să-l strice pe Connor la burtică, se scandaliză ea. Mititelul de el, n-a tras destul? I-l dădu pe Connor lui Fi și Începu să-și descheie jacheta. — Îl duc imediat sus, să-i controlez rana. Ultimul comentariu Îi era adresat direct lui Saul. Ruby și Fi Îi văzură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
fii mai organizată. Ai putea foarte bine să faci față treburilor ăstora dacă i-ai crea bebelușului o rutină. Crezi că eu te luam În brațe pe tine ori de câte ori Începeai să plângi? Ascultă-mă pe mine, cât e el de mititel, te joacă pe degete cum vrea el. Încetă să-și mai amestece zahărul În cafea și luă cutia de lapte. —Goală, mârâi ea și expresia ei blazată sugera că ăsta e numai unul dintre eșecurile domestice la care se putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
pe pereți. Tot el se duse pe seară după pizza și bere. Cele trei femei se deciseră să rezerve trei rafturi numai pentru hainele de bebeluș guatemaleze. Răspândiră pe rafturi multe worry dolls, Îngerași din mărgele, moși crăciuni și sculpturi mititele cu nașterea lui Iisus. La sfârșit, Ruby agăță pe perete niște fotografii alb-negru cu copii ai străzii din Guatemala — Pentru a aduce aminte tuturor de ce are loc evenimentul ăsta, spuse ea. Erau pe picior de plecare când Craig observă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Cele mai periculoase erau canalele de irigații. Pe fundul vechii Bălți, trase cu echerul, era o grămadă de canale săpate adânc, pline cu apă sorbită din Dunăre de o stație uriașă și răspândită, apoi, pe câmpuri de multe altele, mai mititele. O singură dată un soldat care dormea la volan Își mânase, fără să vrea, camionul În apa verzuie și plină de brădiș a unui canal. Fiecare din cabină Își frânsese ceva oase: coaste, mâini, un picior. Fierătania se Înfipsese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de el și-i promisese că În seara aceea avea să-i Împrumute un microscop de la școală, pentru ca iscoditorul să vadă cu ochii lui că sămânța taurului era vie și că În ea se mișcau și Înotau de mama focului mititeii aceia cu cap mare și codiță tremurătoare ca niște mormoloci. Sămânța de prăsilă era Închisă În niște țevișoare de plastic pe care erau imprimate cu albastru numele taurului de la care se recoltase, data, rasa, crescătoria. Directorul căpătase de la ingineri cinci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
scrie, iar În caietul În care ținea evidența lădițelor de cireșe culese de fiecare, În loc de nume desena tot felul de lucruri simple ori figuri de geometrie. Ectoraș avea să bage de seamă că țiganul Îi Închipuise numele printr-un soare mititel, cu câteva raze, așezat lângă un triunghi echilateral. Se supărase când văzuse că nu toate lădițele umplute de el fuseseră Însemnate cu cruciulițe. N-avea de unde ști, căci nimeni nu-i spusese, că fiecare dădea o lădiță sau două ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și har pentru această nobilă profesie rămân pentru toată viața în mințile și inimile copiilor. Jean Bart a păstrat o vie și neștearsă amintire despre învățătorul Ion Creangă. Când l-am cunoscut, în copilărie, eu nu eram decât un școlar mititel în clasa a II-a primară, în vârstă de 8 ani. Creangă era în pragul bătrâneții. Totuși, îmi aduc destul de bine aminte de el. Printre atâția dascăli severi și înăcriți, care mi-au chinuit copilăria ani de-a rândul, îmi
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
te pune În situație, care Îți lasă un anumit indicibil, Îl lași cu voie să fie. Ruxandra Cesereanu: Poate că metafora submarinului scufundat s-ar potrivi și aici și acum, În această discuție. Sanda Cordoș: Eu mai am niște Întrebări mititele. La un moment dat, Corin, distingi, chiar dacă nu cu termeni atât de simplificatori cum fac eu acum, Între anarhetip și arhetip spunând că anarhetipul este o aplicare deliberată, un proces de creație deliberat, asumat de creator, În vreme ce arhetipul este inconștient
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
1944, 1 decembrie 1918 și 22 decembrie 1989; dacă este să caut niște locuri ale memoriei strict din punct de vedere politico-istoric. Miorița și Eminescu, dintr-un alt punct de vedere. Gastronomic, există, de asemenea, destule locuri ale memoriei românești: mititeii, sarmalele, mămăliga. Și ar mai fi. Radu Toderici: Eu mă gândesc la formulări de genul „Înainte era mai bine”, „tot Înainte era mai bine”... Sanda Cordoș: Decembrie 1989, cu tot ce Înseamnă el, ca versiuni. Sarmalele, gândindu-mă la faptul
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
un străin, la nivelul acesta al gastronomiei, al darurilor...? Iar al treilea, Eminescu. Florin Morar: Eu aș invoca un loc al memoriei mai recent, și anume permanenta tranziție, permanentul tunel. Ovidiu Pecican: Să le zic și eu? Iepurașul, Crăciunul și mititeii. Nicolae Turcan: Eu m-aș gândi la 23 august, pentru că e un loc al memoriei foarte Îmbogățit personal, m-am Însurat pe data asta! Al doilea ar fi soacra. Și al treilea... tema nefericirii de a te fi născut român
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
înainte. Se începu o luptă îngrozitoare. Pământul se înroși de sângele celor cari picau morți. Pe când Ștefan s-arunca cu vitejie împotriva dușmanilor, îi căzu calul, străpuns de un glonte. Între călăreții domnului se afla și aprodul Purice, un om mititel la trup, dar viteaz. Văzând Purice primejdia în care se afla Ștefan, descălică repede și dete calul său domnului. Fiindcă și Ștefan era mic la statură și nu putea să încalice singur, aprodul Purice se făcu jos, la picioarele lui
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]