2,504 matches
-
pregătit de Abraham - pentru a se conforma, sever, datelor impuse de concursul Baptisteriului, constrîngerilor din întrecerea istorică între Brunelleschi și Ghiberti. Înfățișările motivului închipuite în expoziția noastră rîvnesc mai degrabă spre o sacralitate mai slobodă, spre acel fond de remanență mitologică - în jurul lui Pan și a unor anume răsunete dionysiace, de care s-a servit exemplar Lucian Blaga, în lirica înfiorată a începuturilor: cînd zeul «prinde-n palme încetișor căpșorul mieilor», să-i caute «sub năstureii moi de lînă», iar boii
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
al coeziunii, ce ar trebui să mântuiască personajele, iar prin extensie, Grecia, debusolată. V. Ivanovici dedică neîndoielnicului substrat eschatologic al acestei bijuterii ficționale două strălucite exegeze, una cuprinsă în însuși romanul de față, indispensabilă cititorului, în sensul că dezvăluie conotațiile mitologice ascunse în configurarea acțiunii și a personajelor, iar alta în recenta carte de eseuri, Un caftan pentru Don Quijote ( Ideea Europeană, 2011), o nu mai puțin profundă descifrare în cheie gnostică. Fiecare sistem simbolic ar putea fi urmărit în finalitatea sa
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
metafora din titlu nu are justificare în conținut: nu de un „drum prin pădure” e vorba, ci de o rătăcire printr-o junglă de motive excentrice. Ce izbește de la început e raritatea exotică a temelor alese, o colecție de bizarerii mitologice pe care Culianu, din ambiția de a scrie cărți de palmares, al căror ștaif trebuia să respecte exigența cercurilor academice, le strînge aici cu minuție. În totul dăm peste o încrengătură de figuri insolite, culese din toate credințele: îngeri căzuți
Îngeri și tenebre by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4526_a_5851]
-
aproape de manifest, „Petiții canine”: „primarul trebuie să învețe/ limba câinelui/ care lansează spre lună/ atâtea petiții nesoluționate”. Dincolo de câteva „accidente de parcurs” („Când angoasa mă doboară”, „Nostalgie”), recunoaștem în Toma Grigorie și un liric receptiv la discursul „orientat” livresc. Referințele mitologice (Ianus, Persephona, Poseidon, Narcis, Atlas etc.) sau invocarea lui Ionesco ori Beckett („Așteptăm să se întâmple ceva/ ce nu ni s-a mai întâmplat vreodată/ așteptăm să vină Godot// suntem cu toții/ clonele lui Vladimir și Estragon// nu suntem siguri că
Alfabetul neantului by Constantin M. Popa () [Corola-journal/Journalistic/4531_a_5856]
-
tunelurile sunt redimensionate la scara și anvergura unei specii care a digerat timpul și spațiul până să ajungă la inefabilul unei creații pe care o atribuim îndeosebi unui Dumnezeu din afara înțelegerii și percepției noastre. Darwinismul subiacent al filmului nu exclude mitologicul scientologic și temele predilecte, printre care și aceea a nemuririi care apărea și în Blade Runner. „Inginerii” Dr. Elizabeth Shaw (Noomi Rapace) și Charlie Holloway (Logan Marshall- Green), Meredith Vickers (Charlize Theron), interfața de o elegantă cruzime a unei corporații
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
ca se desparte de sine”. Pare că ambii poeți pun în pagină același scenariu de restabilire a ordinii, a întregului. Concavitățile sunt imediat umplute, pentru ca imperfecțiunea lor să nu afecteze perfecțiunea universului. Și totuși, la Nichita Stănescu, regimul e unul mitologic. Zeii (chiar morți fiind, după Nietzsche) vin să repare hiatusurile. Și o fac cu program. Respectă ei înșiși coeziunea pe care se străduiesc s-o asigure. La Mureșan, algoritmul se complică. Intervin condiții suplimentare, piedici de tot felul, iar metafora
Cu cărțile la vedere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3443_a_4768]
-
13, unde autorul Amintirilor este considerat exponentul cel mai reprezentativ al specificului național în literatura noastră; i se adaugă ezoteristul Vasile Lovinescu și surprinză- toarea sa carte Creangă și Creanga de aur14, cu meritul de a demonstra - cu imensă risipă mitologică - arhaitatea și cuprinderea unei tradiții inițiatice în poveștile scrise în Țicău. Sunt în carte și unele exagerări de interpretare și incongruențe, ca de pildă aprecierile că toată opera lui Creangă, de la un capăt la altul „e un hohot de râs
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
pretutindeni. El fantazează livresc, mizând pe o ieșire providențială din labirint. Dan Stanca nu imprimă scribului din text magia teurgiei. Chiar dacă Horia caută avid sensurile ascunse ale existențelor ratate. Numai că simpla cultivare a prieteniilor redresate de relaționări mateine și mitologice nu ajunge. Autorul-narator va încorpora spovedania lui în inginerii hermeneutice. La fel cum, în istoria crailor maltezi, exilul înseamnă haos și decădere din care se nasc sensuri apoteotice. Craii autohtoni au sentimentul că fac parte „dintr-o lume răsturnată a
Reluarea neantului by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3740_a_5065]
-
luat pentru o bucată de drum, ”că și așa e bine”). Animalele se adresează democratic și fără inhibiții celor mai înalți dregători și sunt buni sfetnici ai omului. Pe lângă obișnuitele jivine domestice și sălbatice din toate basmele intervin și unele mitologice sau imaginate (pasărea Simorgh și puii ei, diverse feluri de balauri, șerpi și papagali vizionari -vorbitori etc.) Vulpea e însă cel mai simpatic și inteligent personaj, de câte ori apare acaparează prim-planul. Merge la padișah și-i pețește fata pentru voinic
Vulpea care vrea comedie și tragedie by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3472_a_4797]
-
în strictul sens al cuvântului, automatismul prozodic pe care i-l reproșează criticii de ieri, ca și cei de azi, nu înseamnă neapărat „devitalizarea și producția în serie”. Pastelurile au „seninătate arcadică”, iar o poezie ca Faptul zilei „aparține registrului mitologic al universului coșbucian”, fiind construită pe „scenariul confruntării dintre două forțe cosmice: noaptea și ziua, respectiv întunericul și lumina”, într-o „reprezentare cinematografică”. Cântecele de vitejie (1904) prezintă eroismul românilor în Războiul de Independență (dar și alte subiecte), eroii fiind
O nouă ediție George Coșbuc by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/3572_a_4897]
-
rupe repede, încetînd nu doar să ceară filosofiei virtuți artistice, dar chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic, cum și Fenomenologia spiritului e ea însăși o epopee de semnificații în care noțiunile devin protagoniști pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
virtuți artistice, dar chiar degradînd frumusețea la o treaptă premergătoare conceptului, totuși aura mitică îl va urmări mereu, dovadă că în ochii posterității, viziunea îi stă sub premisa monumentală a unei construcții mitologice. Prin jargonul nebulos, Hegel e un personaj mitologic, cum și Fenomenologia spiritului e ea însăși o epopee de semnificații în care noțiunile devin protagoniști pe o scenă a adevărurilor universale. Pe această epopee Noica a considerat-o atît de importantă pentru sensul vieții încît i-a consacrat două
Capitolele vieții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3810_a_5135]
-
Petru Dumitriu marca, în acest fel, o spectaculoasă intrare în literatura română, cum puțini scriitori au reușit atât înaintea sa, cât și după el. Aflate sub influența lui Gide și Giraudoux, livrești și digresive, când ludice, când tehnicizate, propunând parabole mitologice peste care trece câte ceva din cromatica filozofică a sec. al XX-lea, prozele acestei perioade, citite astăzi, rămân importante doar ca deschidere de drum. Cu alte cuvinte, ele aparțin unui început care, deși trimite câteva semnale spre ceea ce va urma
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
ele aparțin unui început care, deși trimite câteva semnale spre ceea ce va urma, va rămâne în cele din urmă închis în sine. Fiindcă vor fi repede abandonate artificiile, jocurile vizibile la suprafața textualizării, alunecările onirice și suprarealiste, metaforizarea pe suport mitologic etc.: scriitorul se va concentra asupra unui demers care înseamnă deopotrivă o despărțire și o instaurare. Se poate spune că, în structuri care personalizează, proza lui Petru Dumitriu aici va începe, nu însă prin continuitate, fiindcă în retorte se pregătește
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
dramatic și o operă fatal cangrenată, Petru Dumitriu ilustrează un destin supus la ceea ce, din când în când, istoria aduce în prim-plan ca expresii imunde al subteranului. Dar cum istoria nu este niciodată absolvire, prețul devine inevitabil. Evident, coloratura mitologică practicată în Euridice nu putea deservi un program care înlătura, ab initio, încifrarea prin simbol și metaforă, alunecările textuale menite a acoperi jocurile subtextuale, "trădarea" textului prin context ș.a.m.d. În încercarea de a concentra în expresie definitorie codul
Petru Dumitriu,după naufragiu by Mircea Braga () [Corola-journal/Memoirs/9009_a_10334]
-
putea pronunța cuvintele comunism, dictatură ori România în mod explicit; comunismul și teroarea capătă la el numele de fiorosul zeu, iar organizarea socială impusă de noul regim apare transpusă într-un ținut fără nume, într-o țară abstractă de aparențe mitologice. Capodoperele sale evocatoare ale Antichității greco-romane îl ajută și în acest volum să imagineze o Arcadie, simbol de civilizație europeană, plasată în contrast total cu țara stăpînită de fiorosul zeu. Încă din anii debutului poetului îi fusese familiară mitologia clasică
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
mai mari șanse de evoluție. Singurele dezastre din viața lui sunt legate de iubiții pe care i-a pierdut (din avanposturi sau după lungi tergiversări): un aviator cu înclinații pedofile deschide șirul. Printre numeroșii parteneri ocazionali, Țeus (pronunție germanofonă a mitologicului cuceritor Zeus) și un anume Sever Caprini (față de care tânărul trăiește frustrarea iubirii neîmpărtășite) reprezintă, cel puțin discursiv, constantele. Mai cu seamă cel din urmă aduce un plus categoric romanului. Nu pentru că avusese cândva o aventură decisivă cu mama lui
Jocuri de putere by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3345_a_4670]
-
amplu ajunge formă de bază. Cîteva piese pleacă de la sugestii culturale explicite (peisajul coșmaresc din Tainicul țel evocă un fel de Turn Babel monstruos, cîrciuma din Balada vechii spelunci este varianta degradată a cîrciumii Auerbach din Faust); multe abordează motive mitologice; altele rămîn invenții epice ale poetului. Toate posedă aceeași trăsătură frapantă: într-o desfășurare imprevizibilă, povestea ia forma parabolei fără final cert, încheiată într-un mod interpretabil. Ce a vrut să spună poetul? Cum trebuie descifrată povestirea? Mister. Recunoaștem o
Alexandru Philippide, astăzi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3225_a_4550]
-
adesea la persoana întâi, chiar când nu au nimic autobiografic. Și, cunoscând furia confesivă a autorului lor, nici nu se putea altfel! Într-adevăr, majoritatea eroilor acestor povestiri stranii ale lui Papini - fie că e vorba de personaje literare sau mitologice, fie că e vorba de femei și bărbați obișnuiți - își mărturisesc întâmplări din viața de zi cu zi, gânduri și frământări care ar putea fi ale oricăruia dintre noi. Autorul știe însă întotdeauna să pună totul într-o lumină inedită
Giovanni Papini Povestiri stranii () [Corola-journal/Journalistic/3253_a_4578]
-
emergente precum realismul magic sudamerican, proza „provincială” a Sudului faulknerian sau noua proză sovietică a „siberienilor”, pe fondul resuscitării „temelor balcanice sau sud-est europene”. Revelatoare e și observația privind umplerea prin „povestirile realist-magice” din literatura anilor ‘60 a unui „gol mitologic” local, atestat de cercetările lui Romulus Vulcănescu: „Realismul magic - una dintre primele forme romanești ale ‘nețărmuririi’ realismului practicat în anii dogmatismului literar - formează cel mai modern răspuns provocărilor anilor ’50 (...). În cele douăsprezece hărți în care prezintă și analizează răspîndirea
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
și analizează răspîndirea miturilor pe teritoriul național, Romulus Vulcănescu, în Mitologie română, prezintă Bărăganul ca pe un spațiu sec, cu cîteva mituri care își prelungesc aria de răspîndire dinspre Moldova, dinspre curbura Carpaților, sau dinspre Dunăre, în rest, un gol mitologic. Or, cele 60 de povestiri scrise în primele decenii postbelice (...) au un fond recuperator exemplar. Omul acestor locuri - fie că trăiește în Balta Brăilei, fie în Balta Borcei sau în miezul Bărăganului -, este un om vechi al pămîntului, cu o
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
și chiar mușcătoare, să vă explic ca la ingineri și ca la analiștii politici care nu cunoaște artă și istorie. Cel mai foarte genial intelectual a crezut că le face un compliment. Când de fapt Durer a ilustrat o temă mitologică/ biblică foarte actuală pentru vremurile lui medievale, cei patru cavaleri ai Apocalipsei, adică Moartea, Foametea, Razboiul și Ciuma. Ups. Stai așa, că asta nu e compliment, asta e deja calomnie și cade sub incidența Codului Penal al lui Predoiu. Trădaaaareee
Palada: Liiceanu și-a bătut joc de Pora și Tapalagă () [Corola-journal/Journalistic/32760_a_34085]
-
materiale, dar care ne înrobește pînă la a ne fura viața interioară. Rezultatul înrobirii e că omul devine simplă rotiță într-un angrenaj, o piesă în marea rețea a inteligenței globale, dar o piesă fără trecut narativ și fără identitate mitologică. „Mașina are tocmai acest dezavantaj definitiv în comparație cu ființa umană: ea nu poate produce o dimensiune epică. Omul nu se poate integra într-o suită experiențială. El este un excelent mecanic și inginer, dar nu funcționează în afara coordonatelor sale intime: spațiu
Hegemonia mașinilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2964_a_4289]
-
în multe dintre basmele românești, exemple fiind Zâna munților și Găinăreasa, basme culese de Ispirescu și publicate la 1872. Faptul că acest model narativ poate fi găsit concomitent și independent în folclorul mai multor popoare face din el un arhetip mitologic susceptibil a depăși tiparele mitului și a căpăta, concretețe istorică. Îi putem găsi urmele în cunoscutul basm despre Cenușăreasa-Cendrillon-Aschenputtel, ca și în panetnica poveste Ca sarea în bucate. Nu la urmă, pattern-ul fiind iterat și în trama din Regele
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
în folclor. Botezul de Paști de Silvia Chițimia, Sărbătoarea plugarului: reconstituire și restituire de Narcisa Știucă, Despre neam - câteva observații de Anamaria Iuga, Moașa - mediator între nou-născutul "necunoscut" și lumea "cunoscută" de Mihai Dăncuș, Fata Pădurii și Omul Nopții - legende mitologice de Parasca Făt, Miturile și tentația (re)actualizării de Gheorghe Mihai Bârlea, Desvrăjirea și decreștinarea lumii de Nicolae Iuga, Descântecul - corolarul magicului de Emilia Coralia Pop, Câteva considerații privind situația ethnologiei românești de Vasile Avram, Prolegomene privind religia în Balcani
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]