431 matches
-
El se naște din imponderabilele unui târziu necunoscut, cunoaște momentul mistic al nuntirii și apoi piere misterios, totul desfășurîndu-se Într-un regim de purități aeriene. Cerul, vegetația, rîurile care veghează idila biblică constituie o sinteză de virtuți virginale. Iarba e mlădioasă și „Îndamascată” cu flori, din fîntîni curge apă limpede și, adunate În rîuri, apele se varsă Într-o „cîmpie lichidă, cristalină”. Divina Eva are sînul de alabastru și fruntea ei respiră prin perle transparente. Misterul unirii se petrece Într-un
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
raza unei stele”, „zambila primăverii” ce Împarte „desfătător miros”, albeața și delicatețea crinului etc. Să urmărim puțin tehnica așteptării la Gr. Alexandrescu. Ca și parfumul zambilei, „ființa de iubire” se simte de departe. Pasul ușor „abia se Însemnează” pe iarba mlădioasă, privighetoarea o ia drept trandafir, zefirul sărută fruntea grațioasă, florile grădinii o privesc cu pizmă, În făptura ci se unesc „cu grație cerească” garoafele și crinii (De ce suspin). Gr. Alexandrescu are preferință, se vede limpede, pentru domeniul floral. O predilecție
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
breslașii au feliul lor propriu, adesea prea original și frumos, de-a vedea lumea, iar învățător și preot coboară cultura în jos și traduc limba cosmopolită, nesemnificativă și abstractă a științei, care e de domeniul lumii întregi, în formele vii, mlădioase și încîntătoare prin originalitate a poporului. Va să zică o scriere este populară sau prin materie și prin modul espunerii (literatura poetică în sens larg), sau cel puțin prin modul espunerii (novela, știința aplicată). Să vedem cuprinsul primului număr de literatură populară
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în mod firesc la autorul englez o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
virane ori în curți neîngrijite. În tufișurile tot mai răzlețe, caracteristic este păducelul (Crataegus monogyna), iar la marginea acestora, din ce în ce mai rar, se găsesc frumoasele graminee, mult iubite de popor, de tineri mai ales: negara (Stipa capillata) cu firul frumos și mlădios, păiușul (Festuca valeriact) și pirul crestat (Agropirum crestatum). Din flora măruntă, foarte răspândită este bărboasa (Andropogan ischaemum), ce predomină la poalele Dealului Pleșa din satul Bărboasa și pelinul (Artemisia austriaca), iar dintre plantele ce apar imediat după spuma omătului sunt
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în mod firesc la autorul englez o umbră de incertitudine, de îndoială din partea cititorului față de evoluția morală ulterioară a 904 Ibidem, p. 217. 905 Geoffrey Chaucer, Povestirile din Canterbury, p. 105. 906 Ibidem, p. 106. 244 personajului: „Frumoasă foc și mlădioasă, puica/ Trupșor alung avea ca nevăstuica./ Purta un brâu vârstat cu borangic,/ șorț alb - precum smântâna din ibric -/ Pe șale și tivit cu horboțele,/ O ie albă numai-n găurele/ Lucrată jur în jurul gâtului,/ și guleraș ca pana corbului./ La
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de gust, apoetică, rău mirositoare, ci poezia îmbrăcată în strai de sărbătoare, aceea care merge duminica la biserică să se închine și să se spovedească. „Îmi place poezia cu o floare roșie în păr, cu glas melodios și cu trup mlădios ca trestia, de să-l frângi cu mâna; îmi place poezia cu gene de noapte, căreia îi înfloresc pe buze macii și în ochi fac ape line albastrul cerului cu verdele mării...” Când la orașe, ca și la comune și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
statelor și a popoarelor mici, practică ades verificată în istoria diplomatică mondială. Așa cum preciza și Nichifor Crainic în memoriile sale, guvernanții și oamenii politici români mereu au exagerat pe „o politică de unilateralitate dezastruoasă și nu pe acea de o mlădioasă abilitate între Scyla și Charybda”. Din păcate reflecția cunoscutului publicist a fost verificată de comportamentul marilor democrații occidentale, Franța și Anglia, cu prilejul acordării României a faimoaselor garanții din 13 aprilie 1939. Politicienii noștri, în frunte cu regele Carol al
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
amabilitatea. Lui Bidaru, în momentul acela, i se reflectă pe ecranul virtual al scoarței cerebrale o reprezentare bizară a realității la lumina simultană a sutelor de lumânări, a miilor de stele și a invenției lui Edisson. Două flori, subțirele și mlădioase, două garofițe suple, evadate dintr-o grădină botanică a unui rege nepământean, cu un colorit al petalelor neclar și estompat din cauza luminii difuze ce nu putea acoperi în totalitate întunericul și un bujor, care se deosebea de celelalte două atât
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
de perfecție a formei, atât în concepția și-n orânduirea sufletului, cât și-n amănuntele compunerii, acea simplitate care întreține liniștea în minte și noblețea în inimă, acea cumpătare care învață pe om a se purta totdeauna după cuviință, acea mlădioasă armonie a limbei, acea varietate plăcută în idei și-n expresii" După cum sugerează și concluzia articolului citat, observațiile făcute de Al. Odobescu reflectă un spirit lucid, atent la trebuințele unei culturi și la repercusiunile pe care le-ar produce orice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
Cântec de ploaie publicase la începutul secolului trecut, la nouăsprezece ani, Alice Călugăru, foarte apreciată la Viața românească în frunte cu G. Ibrăileanu. Născută la Paris (1886), formată la București, Alice Călugăru, senzuală, anxioasă și numai flăcări, savura "ființa ploii mlădioase" cu "haină cenușie și foșnitoare de mătase". Ploaie tonică, în perspectivă picturală: "Purta pe umeri mii de lanțuri subțiri, de argint (...) / Și de inele fără număr îi erau mâinile-ncărcate..." O altă structură ardentă, în perpetuă combustie, fusese Magda Isanos
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e-ntunecată De unde vii, te-ntoarce iarăși, Să fim singuri." 191 Văzîndu-l fără iubită, cucul, teiul și izvorul l-au asaltat cu întrebările. Dialogul închipuit de poet este amețitor de frumos: "Cucu-ntreabă: unde-i sora Viselor noastre de vară? Mlădioasă și iubită, Cu privirea ostenită, Ca o zînă să răsară Tuturora Teiul vechi un ram întins-a Ea să poată să-l îndoaie Ramul tînăr vînt să-și deie, Și de brațe-n sus s-o ieie Iară florile să
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
foșnet; fredonare; fredonez; frumusețe; gălăgie; grai; grai frumos; gură; de haiducie; hit; iad; inimă; instrumente; interpret; interpretare; iubire; iubit; e joi; karaoke; lac; linie sonoră; liniștire; lirică; literă; lung; mama; mamă; al mamei; masă; manea; măiestrie; meditație; melodicitate; melodii; mîngîiere; mlădios; moară; muzicalitate; muzicant; nai; nani-nani; notă muzicală; orchestră; pace; patriotic; păsări; pian; potîrniche; privighetoare; prost; radio; redare; refren; relaxant; rimă; romantic; scenă; scriitor; sentimente; serenadă; simfonie; sirenă; smîntînă; solist; somn ușor; sport; stare; strofă; suav; sufletesc; sufletul omului; nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
organism (3); piele (3); putere (3); sănătate (3); siluetă (3); sînge (3); 90-60-90 (2); bronzat (2); carcasă (2); ceresc (2); dezgolit (2); formă (2); forme (2); inimă (2); interes (2); însuflețit (2); întruchipare (2); lucrat (2); mare (2); minte (2); mlădios (2); moarte (2); parte (2); persoană (2); pîine (2); sănătos (2); schelet (2); sculptat (2); suplu (2); trunchi (2); urît (2); voluptate (2); admirabil; admirat; admirație; ambalaj; aparență; armonie; artă; atingere; atletic; atracție; beton; biologie; body; bronz; bun; buze; carte
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); om (3); șoaptă (3); solist (3); suav (3); țipăt (3); admirație (2); aur (2); bucurie (2); căldură (2); cînt (2); a cînta (2); cîntat (2); cîntăreață (2); duioasă (2); dură (2); exprimare (2); gălăgie (2); înaltă (2); lină (2); mlădioasă (2); mut (2); plăcut (2); plăpîndă (2); putere (2); răgușit (2); vibrație (2); Vocea României (2); acest; acută; admirabil; Adriana; afon; alinare; alint; nu am; amintire; Andra; artist; ascultare; ascuțit; aspră; atenție; atracție; au; auditiv; auzi; a auzi; auzită; bani
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
altul capabil s-o părăsească". În unele lucrări dramatice ale lui Camil Petrescu, "postura femeii tratate cu nedisimulat dispreț e penibilă și degradantă" (I. Negoițescu), un misoginism nejustificat. Portretul fizic: Alta este "o femeie de o frumusețe neliniștitoare, voinică dar mlădioasă, cu mișcările senzuale. Are ochii mari, în cearcăne vinete, care-i dau un aer de profundă melancolie când privește stăruitor fără să vorbească".Ea a fost nevoită să se prostitueze, să măture scena teatrului din Milano, să ajute actrițele să
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
destinul ei întortocheat. Maria este un simbol al frumuseții eterne, după tiparele basmului popular românesc. Ea are un destin excepțional, se îndrăgostește, suferă, acceptă sacrificiul de sine. În fața lui Constantin "Era prin urmare un dar al cerului. Era o armonie mlădioasă. Erau ochii plini de adâncimea plăcerilor. Constantin recunoscu că aceasta trebuie să fie aleasa și o dori numaidecât, ca pe-o jucărie". În timp ce Constantin aprecia frumusețea fizică, ceilalți admirau sfințenia ei. După o vreme, Maria presimte eșecul, se înstrăinează de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
mânia lui Dumnezeu!", după care a urmat sancțiunea divină. Caracterizarea Anei Ana, personaj secundar din nuvela Moara cu noroc, este soția cizmarului Ghiță și are un destin tragic. Portretul fizic: "Ana era tânără și frumoasă (...), fragedă și subțirică (...), sprintenă și mlădioasă". Ea avea calități morale deosebite: duioșie, căldură sufletească, tandrețe, intuiție feminină (simte că Lică e primejdios și își avertizează soțul), inteligentă, aprigă, își face reproșuri că n-a știut să fie alături de Ghiță, în momentele dificile. La început Ana era
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
prin greaca sa aproape literară, ca pelerin și peregrin internațional, sub inițiere telepatică, Este un hipersenzitiv ce se bucură de privilegiul fanteziei în detrimentul realului. Este moral cu cine și când trebuie, versatil și proteic după împrejurări, neîntrecut povestitor, furnizor epic mlădios, polimorf și polifonic. Petrece 16 ani la Paris la studii, sponsorizat de însăși împărăteasa Beatrice, de care goliardicul nostru erou e îndrăgostit, bineînțeles în taină. Compune poezii în spirirul febrei dolcestilnoviste, și chiar un epistolar amoros. Mai importantă va fi
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
au constatat că imaginile preferate ale participanților erau cel mai adesea scene naturale cu linii complexe, diverse planuri și volume (arbori, păduri, faleze, diverse animale aflate în diferite părți ale fotografiei) sau medii umane în care puteau fi văzute linii mlădioase, precum canalele sinuoase despre care aminteam mai sus. În schimb, mediile urbane cu linii drepte și simple, parcările, fațadele, suscitau puțin interes. De ce peisajele naturale plac atât de mult? Pentru a afla, I. Biederman și E. Vessel au realizat un
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
monumentală nu s-a finalizat, decizia membrilor diferitelor comisii îndreptându-se spre reprezentări "clasice", reglementate de convențiile artei academice monumentale. În câteva din aceste crochiuri, corpul himerei este înlocuit de un soclu, capul ei se înalță pe un gât foarte mlădios, lung, precum corpul unui șarpe, ca și cum corpul propriu-zis ar dispărea din sfera de interes a sculptorului, regăsindu-se poate sublimat în extensia neverosimilă a gâtului. Asemeni unui boboc de floare pe un lujer, capul se înalță direct din soclul paralelipipedic
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
parfumul și în ritmul misterios specific al Orientalilor. Dănțuitoarele dansau îmbrăcate în haine împodobite cu aur, cari străluceau după cum cădea lumina soarelui pe ele. Aveau o atracție aproape magnetică cu savoarea lor perversă și primitivă; ceva ispititor în făptura lor mlădioasă care, reținea și fermeca ca șarpele victima. Păreau fantome enigmatice, cu grație stranie și ondulații lascive și sacre în același timp. Iată de ce l-au interesat pe Rodin, care a făcut după ele schițe interesante, pline de caracter și de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modernitate așa cum a demonstrat-o în ai săi Craii de Curtea-Veche, marcînd enumerările inclusiv cu acea celebră virgulă macedonskiană (prezentă în simultaneitate cu obișnuita conjuncție și), parcă voind încă o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
tuturor. Nici faptul că Ana cea înțeleaptă și așezată deodată își pierde cumpătul și se aruncă răsfățată asupra lui (n.a. Ghiță) nu pare să conteze căci Ana era tânără și frumoasă, Ana era fragedă și subțirică, Ana era sprintenă și mlădioasă, iară el însuși era înalt și spătos, o purta ca pe o pană subțirică. Narator și personaje susțin același lucru. Aceasta e Ana: atât de "norocoasă" (cum o vedea bătrâna) de a avea... atâtea! Cât despre ce este Ana, cititorul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e răspunsul femeii la întrebarea retorică a sămădăului, teatrală de altfel, − Nu spuneam că trebuie să plec? Ea are inițiativa coabitării. Cu obrajii aprinși, cu ochii plini de văpaie sălbatică, cu buzele desfăcute ca și caisa răscoaptă, cu trupul înalt, mlădios și fraged, Ana pune stăpânire pe bărbatul sedus de farmecul ei. Dintr-o Rebeca a lui Isaac, femeia se transformă într-o Dalila a lui Samson. Se simțea stăpânit de dânsa și parcă voia dinadins să se lase în stăpânirea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]