389 matches
-
magice și aduce noroc, alungând totodată spiritele rele. Rusia. În Rusia, Moș Crăciun (“Babușka”) este însoțit de Albă-ca-Zăpada (“Snegurocika”), iar copii primesc prăjituri și jucării, la loc de cinte aflându-se setul de păpuși “Matrioska”. Islanda. În islanda cin 13 Moși Crăciuni. Ci 13 zile înainte de Crăciun, primul Moș coboară din munți, ocolește fiecare casă și pune dulciuri în ghetuțele copiilor când aceștia dorm. Dacă au fost cuminți, micuții primesc dulciuri, madarine și lozuri în plic, iar dacă au fpst răi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
magice și aduce noroc, alungând totodată spiritele rele. Rusia. În Rusia, Moș Crăciun (“Babușka”) este însoțit de Albă-ca-Zăpada (“Snegurocika”), iar copii primesc prăjituri și jucării, la loc de cinte aflându-se setul de păpuși “Matrioska”. Islanda. În islanda cin 13 Moși Crăciuni. Ci 13 zile înainte de Crăciun, primul Moș coboară din munți, ocolește fiecare casă și pune dulciuri în ghetuțele copiilor când aceștia dorm. Dacă au fost cuminți, micuții primesc dulciuri, madarine și lozuri în plic, iar dacă au fpst răi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
această dihotomie între clericatură și populism era, într-un fel, reflexul alteia mai vechi peste care se suprapunea, și anume, aceea produsă odată cu Rousseau între abstract și concret. Dar sciziunile s-au ținut lanț în istorie. Afacerea Dreyfus avea să moșească și ea una: despărțirea intelectualului de dreapta de cel de stînga, primul găsindu-și rolul în a legitima și restaura valorile care exprimă tradiția, ordinea și națiunea, în vreme ce celălalt încerca să se îndrepte spre semnificațiile umanismului, ale democrației, libertății, justiției
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
căci dacă "ne naștem// a doua oară// atât de aproape de cer", nu din lume ne desprindem pentru a fi36, ci din cerul pe care îl purtăm în adânc, în leagănul cerului înconjurat, învelit în Viață, așa cum " Viața ce-nconjură cerul" moșește nașterea sufletului, îmbrățișează chipul înfiripat, înaripat în "taina ce-nconjoară și ține cerul/ cum ții un fulg/ în palmă, de zăpadă"37. Ce înseamnă acum faptul că ceea ce se vede și face imagine luminează tăinuind? Ceea ce ajunge la manifestare din
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
fără meșteșug! Măsurătorile exacte ale formei sunt riturile funerare prin care pacificăm conținutul de retezarea venelor suferită prin limitare; și nu întotdeauna bântuirea-i încetează. Dar tot mâinile pot și trezi la viață ceea ce doarme a morțiu într-o formă, moșind pentru el alte contururi, mai puțin strivitoare. Îmi pare că, îngropate în folos, lucrurile mai mult își întrerup temporar viața decât și-o pierd de-a binelea. Mâinile închid în moartea funcțională lucrul făcut, după cum tot ele sunt capabile și
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
estul și sudul Europei, deoarece instinctul mi-a șoptit că tocmai aceste părți de lume reprezintă o provocare pentru imaginație.“ (Andrzej Stasiuk) Ei bine, nu în cartea de față scria Stasiuk frazele de mai sus, ci în Europa mea, volum moșit în colaborare cu Iuri Andruhovici. Însă citatul mi s-a părut suspect de potrivit pentru a prefața un comentariu pe marginea cărții apărute la RAO. Călătorind spre Babadag este, înainte de orice, afirmarea unei obsesii dar și, fără tăgadă, continuarea unui
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
au primit cu No 12895, urmată după jaloba a 6 neguțitori din târgu(l) Hușii prin care cer a fi volnici a deschide și ei o salhana” cu scopul creșterii nivelului de trai și scăderii prețurilor, „dar și de folosul moșii să binevoiască a însămna locul cu a Preosfințiilor Voastre nepăgubiri.” La 1845 veniturile Episcopiei Hușilor (un cuantum de 157239 lei și 50 de parale) proveneau din arendarea moșiilor sale: partea din moșia Giurgești, ținutul Fălciu, arendată căminarului Manolachi Codrescu de la
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fac moșeni În Giurgești, și ar intra În moșie Drăgușenii și ar dejmui, și s-ar Înpresura moșie dum(i)sali despre Giurgești și despre alte moșii. Pentru care iată că scriem dum(i)tale să mergi la ace(a) moșii(e) și să strângi oameni buni megieși și răzăși de p(r)inpregiur, și pe cari orice vor arăta despre Îmbe părțile să luați sama cu bună dreptate, și precum veți afla și veț(i) cunoaște dreptate să Îndreptaț(i
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
fost și mai pe urmă stăpânitorii domnii, au dat cui au vrut.” În anaforaua, pe care boierii moldoveni o alcătuiesc în 1817, se susține că Dragoș, când a venit în Moldova, pământul era locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești” sunt: “1. Locurile de pustiu, adică ce nu s-au stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den veac și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
după cum vom vedea în capitolul următor) și alesul ei nu poate recunoaște noul ei chip, e neinițiat. Întrebat cu superioritatea ființei care a aflat tainele lumii (prostuli), el dă un răspuns care revelează contactul soției cu sacrul: divinitatea supremă a moșit transformarea magică și Cenușăreasa îi este familiară. Fântâna constituie peste tot borna dintre lumi și, atunci când aceasta e lipsită de utilitate, este clar că ne situăm într-un context inițiatic. Într-un basm din Boișoara, Vâlcea, fântâna fără pereți împrejmuitori
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
identifică în mare măsură cu identitatea dalbului călător, în imaginarul tradițional românesc. Basmele vin, așadar, să completeze investi¬gațiile de teren cu informații stilizate în filigranul textului, care are avantajul de a fi fost imortalizat când civilizația încă își mai moșea puterile distrugătoare de arhaic. În basmul Cu „Păpușica Licărea” cripta pentru fata de măritat are dimensiunile unei biserici împrejmuite cu ziduri de piatră la fel de înalte precum construcția. Doar fecioara poate pătrunde în interior și separarea ei de părinți are proporțiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de inițiere, supraveghind neofiții până la consolidarea noii celule familiale. Depășirea sub cele mai bune auspicii a pragului dintre categorii sociale depinde în mare parte de ei.(...) Metamorfozarea mirilor în tineri gospodari este înțeleasă și ca o naștere pe care o moșesc nunii”. La nivelul expresiei poetice funcția rituală a nașului este sugerată de un portret hiperbolizant: „Dar nunul cel mare/ Cu grija-n spinare,/Călare pe-on cal/ Ca un Ducipal/ Se ridică în scări/ Și se umflă în nări,/ Făcu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
veghează asupra noii uniuni este sugerată de sinonimia dintre „nunul cel mare”, care știe ce fată i se cuvine flăcăului-împărat, și „filosoful cel mare”: „Zise filosoful cel mare/ Că-i urmă de fiară/ Să fie cu al nostru împărat soțioară” (Moșești - Buzău). În colindele de tip 67, Ciutalina.., feciorul apare singur în căutarea miresei-căprioare, căci inițierea propriu-zisă trebuie să fie individuală și izolantă. Orațiile de nuntă formează o treaptă superioară acestui nivel, căci flăcăul și-a dovedit deja virtutea și mentorul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
te sculai, așa cântau de frumos. Cine lua parte la sărbătorirea patronului lui Iorgu Mironescu? Dl.Costică Mălinescu, om foarte frumos și de petrecere, cu Dna lui, Maria, tot frumoasă. Ea era fiica Anicăi Berendei, care era moașă împărătească, măcar că moșea fimei năcăjite și de mare sărăcie și necaz. Vasile cumnat cu Mălinescu, soția sa Natalița era tot fiica Anicăi Berendei. Dar nu era frumoasă și cu picioarele haitișe 18 și ea și el. El era funcționar C.F.R. la îngrijirea drumului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Cred în noile generații, valuri, promoții... Nu avem a ne teme: muzeografia literară stă mărturie (mai ales în acești ani, de libertate deplină) că în planul realitate și perspectivă culturală nu este cazul să ne lamentăm față cu Europa. Ai "moșit" o mulțime de debutanți. Poți vorbi de pariurile câștigate și de pariurile pierdute? Cât de important e "schimbul de mâine" al literaturii române? Din păcate, nu prea am avut noroc în zona celor cărora am încercat să le cultiv harul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
la fân, pe dealuri și munți, își aduceau coconii acasă numai după ce terminau treaba câmpului, în mâneca unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
unei cămăși bărbătești de cânepă, sau a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire, până am reușit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
a sumanului. Nu era asistență sanitară în satul Dragomirești, în acele vremuri, nevestele tinere din Maramureș erau moșite de la începutul lumii de mamele lor, de aceea li se și spune bunicelor moașe, iar bunicilor, moși ei erau soții celor care moșeau. În tot acest timp cât s-a chinuit mama cu mine, tata Ilie s-a rugat în genunchi lui Dumnezeu, pe pământul din șură, o zi și o noapte fără contenire, până am reușit să ies din viscerele născătoarei la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
și un «Karlsbad al României» (cum visa B. P. Hasdeu), numai din clipa când gospodarii și intelighenția locală vor crea o conștiință a locului, o conștiință hușeană și vor stimula energiile umane să lucreze pentru municipiul care abia a fost moșit”. (Orașul Huși a fost declarat municipiu în 1995). V. TOLERANȚĂ RELIGIOASĂ: ORTODOCȘI ȘI CATOLICI HUȘENI 1. Episcopia ortodoxă și influența ei Alături de originea numelui și detaliile legate de întemeierea Hușilor, înființarea Episcopiei reprezintă una dintre problemele cele mai controversate legate
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
care, din anumite motive, nu-și pot procura ajutorul medical necesar. Organizarea învățământului medical în Principatele Române de acum 100 de ani demonstrează că acesta se efectua într-o școală medico-chirurgicală, o școală farmaceutică, una veterinară și două școli de moșit. Fătu susținea că direcțiunea învățământului primelor trei din aceste școli să fie încredințată Facultății de Medicină, ca parte integrantă a universității naționale. Facultatea de Medicină indică un "corp științific" alcătuit din "membri efectivi" (toți profesori în activitate ai școlii medico-chirurgicale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Facultate de Medicină, în cadrul proiectatei Universități ieșene. Dar, deși intenția legiuitorului era aceea de a crea o școală cu caracter universitar, în ce privește școala medicală, același regulament prevedea o etapă premergătoare, în care să se contureze, pentru început, o școală de moșit și una de chirurgie, întrucât "deși astfel de școli se desființează din țările cele mai propășite... în Moldova unde posturile cele mai însemnate și trebuința politiilor lesne se pot îndestula sau cu Români care au învățat Medicina pe la universități străine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
văcsuitului 122. Am înjghebat pe mâni, dac-a fi vreme bună, un vânat la urși. Numaidecât la urși. Mai jos nu vrai s-o lași? Da' ce, socoți că eu asud dinaintea ursului. Eh! He! de-aș avea eu atâtea moșii câți urși am la răbușul 123 meu, mare bogataș aș fi. Ia slăbește-mă, Codrene!... Ba nicidecum. Iaca, dacă vrai, vino și tu. Am să te duc într-o potică unde Catrințaș, pristavul 124 de pădurari de aici, a ucis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
primele luni de viață ale bebelușilor deoarece lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Cum credeți că ar arăta viața sănătoasă în această grilă? În ce fel s-ar putea trăi fără nici una dintre conservele acestea? A.R. Înțeleg aluzia figurată a întrebării, însă răspund în registrul propriu. Sunt o citadină înveterată, orășeancă din moși strămoși. Dar cu nostalgie și dor de natură, aer liber, păduri, munți, apusuri de soare și toată recuzita. În copilărie, visam vacanțe petrecute la țară, idilic, bucolic, cu livezi înflorite, cireșe furate din pomi și scalde în râuri cristaline. De
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
Aveam o casă, dar era ea oare un „acasă“? se întreabă eroina mea, profesoara Gertrud B., plecată la finele deceniului șapte cu întreaga familie în Germania Federală. Povestea ei mi s-a părut prețioasă și absolut necesară, în economia volumului moșit de Dan și Radu, pentru a reface atmosfera anilor ceaușiști, frustranți pentru toți, dar cu asupra de măsură pentru femei. Dragă Gertrud, care era atmosfera din România și din locul în care trăiai, pe vremea studenției tale? Fac parte din
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]