11,487 matches
-
Neamului și pământului strămoșesc, girate de un profesoraș, devenit primărel, negustor de case, apoi tulburel de imagine la Cotroceni... Munții Carpați cu ceilalți frați ai lor Străjeri la hotare și Codrul Verde al dacoromânilor formau de fapt Marele Zid al Moșiei și Marea Oștire a Neamului, intrând în legendă cu celebrele biruințe de-a lungul istoriei prin bătăliile purtate împotriva migratorilor, invadatorilor dușmani, unii așa-ziși creștini, alții doar neaoși păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
păgâni, de către Eroii-Cnezi, Legendarii-Voievozi, Vitejii-Domnitori, faimoșii haiduci și pandurii olteni, de către marii Comandanți de Oștire, de preainimoasa Regină Maria, apoi de alți iluștri Comandanți militari, la care s-au adăugat și bravii partizani anticomuniști prin jertfa și iubirea lor de Moșie, așa cum de neegalat a ilustrat-o nemuritorul luceafăr Mihail Eminescu în persoana Marelui Voievod-ctitor de Neam și Țară-Mircea cel Bătrân, Cel ce i-a tăiat pofta cotropitorului sultan: Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.../ Și de-aceea tot
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
și nevoile și neamul.../ Și de-aceea tot ce mișcă-n țara asta, rîul, ramul,/ Mi-e prieten numai mie, iară ție dușman este,/ Dușmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;/ N-avem oști, dară iubirea de moșie e un zid/ Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid! (SCRISOAREA III) Nu părăsi pământul strămoșesc!-este de fapt o naștere, un botez, o renaștere, o logodnă, o continuitate, un crez, o credință, un legământ, o înomenire, o
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
pe noi cărări Se vor slabi prin țări străine Vor fi tratați ca niște sclavi leproși Căci, doar așa vor strânge bani de-o pâine Iar noaptea-ntreagă-și plâng genunchii roși Odihna-nseamna doar coșmaruri multe Iar dorul de moșie e nestins Spălăm la fund bogați din alte culte Apoi mâncăm ce alții au respins Cu ce-s mai speciali că noi, străinii Când noi am fost aici de la-nceput De ce sunt trandafiri, iar noi doar spinii De ce, ei viitor
NE PLEACĂ TINERII DIN ȚARĂ de ALEXANDRU FLORIAN SĂRARU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_florian_sararu_1423835584.html [Corola-blog/BlogPost/367555_a_368884]
-
diplomație tren de plăcere amici justiție situațiune un pedagog de școală nouă despre cometă emulațiune premiul în tâi politică și delicatețe telegrame jertfe patriotice tempora atmosferă încărcată urgent c.f.r. moftan gii arendașul român la poștă cum se înțeleg țăranii moșii năpasta intelectuali artiști poeți prozatori cri tici muște tv paprika criză internet deșteaptă-te ro mâne încet că nu vin americanii lumea lumea-i o scri soare pierdută de Dumnezeu curat pierdută monșer gogoși stimabile gogoși literare lua-te-ar
NENEA IANCU SHOW SAU EREZIA DE-A SCRIE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Nenea_iancu_show_sau_erezia_de_costel_zagan_1382430252.html [Corola-blog/BlogPost/352498_a_353827]
-
mai mici, Au călcat spre seară Moșii, Poposind puțin pe-aici. Au lăsat câte-un suspin Și-un oftat plin de alean, O dorință-n vârf de spin, Lacrimi cât pentru un an. Un hotar de foc și apă Treceau Moșii, toți pe-un rând, Pe drumul spre Niciodată, Ieri aproape, azi în gând. Referință Bibliografică: Moșii / Daniela Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1343, Anul IV, 04 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Daniela Dumitrescu : Toate Drepturile Rezervate
MOŞII de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/daniela_dumitrescu_1409842613.html [Corola-blog/BlogPost/376132_a_377461]
-
pe costume și joben sucind cu asta orizontul nostru cultural de la Țarigrad către Occident, abia începeau să umble pe la școli la Paris pe vremea când Constantin Sîngheorghe umbla cu pitac să-l prindă pe Carfin Pandoleon, țiganul sclav fugit de pe moșia boierului Cândescu. Tudor Chirilă, acest bard al generației cool, se minuna de plăcerea pe care i-a procurat-o Aferim! în ciuda faptului că nu a înțeles 25% la sută din ce se spune în film. Gândindu-ne totuși că scenariul
Aferim! Suntem din (ne)fericire un norod de maneliști by https://republica.ro/aferim-suntem-din-ne-fericire-un-norod-de-manelic-ti [Corola-blog/BlogPost/338165_a_339494]
-
precum și a unor categorii ale micii burghezii rurale și urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor și pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca decisiv pentru evoluția României. În programul partidului erau înscrise deziderate ca exproprierea tuturor moșiilor mai mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă, lărgirea dreptului de vot și asupra femeilor ‘' Iorga a fost de asemenea: - Președintele Adunării Deputaților în perioada 9 decembrie 1919 - 26 martie 1920 - Senator în 1939 - Președintele Senatului
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 by http://confluente.ro/Nicolae_iorga_omul_politic.html [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
de 80 de ani, Mihai Viteazul a înălțat, la 11 august 1601, un steag pe locul în care au fost trași în țeapă. Este o învățătură pentru felul în care trebuie să ne cinstim eroii, martirii, cărturarii, veteranii, vârstnicii! În jurul moșiei dăruite lui Baba Novac, de către Mihai Viteazul, s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac. ( Istoria locuitorilor Clujului (XI), “Gazeta de Cluj”, pag 16, interviu cu dr. Tudor Sălăgean, de la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei - Cluj -Napoca, în prezent
BABA NOVAC – CĂPITAN AL MARELUI VOIEVOD MIHAI VITEAZUL, 5 FEBRUARIE 1601- 5 FEBRUARIE 2017 DE PROF.UNIV.ASOC.POMPILIU COMSA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1483083271.html [Corola-blog/BlogPost/376227_a_377556]
-
au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț, și l-a ales pe Cezar drept cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef, era o fostă slugă de pe o moșie oltenească. Când a venit în comună, nu era căsătorit și s-a angajat ca cioban la o familie din cartierul Vechi. Venind comuniștii la putere, după înființarea Gospodăriei Agricole Colective, prima conducere numită atunci a ajuns pe la închisoare o parte
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
la Bolgrad și Silistra a lucrat o vreme ca director al prefecturii), Sulina (unde a lucrat ca administrator al plasei), Paris ș.a.m.d. Ni se descriu, succesiv și armonos, peisaje rurale și citatide, arhitectura, istoricul și importanța unor imobile (moșiile familiei Macedonski din Pometești și din Adâncata de Sus, palate, muzee, teatre, clădiri cu rezonanță istorică), vestimentația oamenilor din epocă, jocurile de societate ale familiilor de intelectuali (incluzând concursurile de poezie), cuvinte folosite în vocabularul vremii: foraibăr, puradei, pirandă, tâlv
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
cum ar fi, de pildă, explicarea etimologiei numelui „Alexandru”, relevarea istoricului bisericii în care a fost botezat poetul, descrierea unor obiecte de artă populară folosite de acesta (de pildă „prosopul țesut din cânepă topită cu motive oltenești”), activitățile slujbașilor de pe moșiile familiei Macedonski, arborele genealogic al familiei, biserica Obedeanu din Craiova (unde poetul a urmat clasele primare), foarte scurte biografii și bibliografii ale lui La Fontaine și Edgar Quinet, teoria chibritului (la propriu!), istoricul celebrei reviste Familia, istoria Poștei române, simbolistica
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1493352936.html [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
de limbajul de marketing atunci când invitați oameni în România! Spuneți-le o poveste 10. Ce este claca? Claca este un obicei specific în zonele rurale din România. Inițial a fost munca prestată de țăranii fără pământ în beneficiul stăpânilor de moșie. Apoi s-a transformat într-un obicei tare îndrăgit, care adună rudele sau vecinii la un loc pentru a se ajuta unii pe alții la diverse munci. Claca era adesea însoțită ori urmată de o mică petrecere, de glume, povestiri
Interviu cu Alina Zară-Prunean: Este nevoie ca elevii să învețe meserii adaptate vremurilor, să știe să lucreze cu mâinile, să facă sport by https://republica.ro/interviu-cu-alina-zara-prunean-este-nevoie-ca-elevii-sa-invete-meserii-adaptate-vremurilor-sa-stie-sa [Corola-blog/BlogPost/338551_a_339880]
-
La un an muri și ea de inimă rea. Lefterica, fata lor, luă pe notar, un om mai bătrân ca ea cu 20 de ani, făcu doi copii, apoi îl părăsi pentru un argat oltean venit prin aceste părți pe moșia Câmpineanca. Povestea lui Duran cu aurul circulă mult prin sat până se stinse neamul nebunului. Referință Bibliografică: AURUL LUI DURAN / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1889, Anul VI, 03 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1456987962.html [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
pace, Londra redevine principalul centru comercial nord-european - acorda drepturi egale saxonilor și danezilor - se folosește de nobilimea saxona, nu o umilește; - pune saxoni la conducerea celor 4 unități administrative în care împarte țară - plătește oastea cu taxe (danegeld), nu oferă moșii confiscate, pământ - își trimite acasă grosul oștirii, păstrând doar 40 de corăbii în Anglia - încheie o alianță cu biserică: strânge zecime, obligă respectarea duminicii, elimină pagânismul, trimite misionari peste tot - umple visteriile bisericilor locale și e un contribuabil însemnat la
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/olivia_dumitru_1484571283.html [Corola-blog/BlogPost/367490_a_368819]
-
parte, aflu din această carte-document (cum s-o numesc altfel, văzând că ea însăși e chimia rezultată dintr-o sumă impunătoare de elemente documentaristice?) că limba noastră de la începuturi a strâns multe aluviuni din graiurile hoardelor care ne-au străbătut moșia în "mileniul întunecat". Doamne, ce frecvență au cuvintele de origine turanică în structura limbii noastre! Lucrarea e, în privința asta, ca o mănușă aruncată provocator istoricilor și lingviștilor, căci amintindu-mi de "dihonia" indusă de istoricul Neagu Juvara, autorul cărții pare
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 by http://confluente.ro/Sfant_e_numele_tau_voloca_gheorghe_parlea_1367856884.html [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
Fisența - ambasadorul trimis de împărăteasa Ecaterina în Țară Românească, înfiata de Dimitrie Pârâianu. Mama Mariei, Catinca, era din neamul Brăiloiu din Craiova. După moartea soțului, s-a căsătorit cu vărul ei Dumitru Pârâianu, care a înzestrat-o pe Maria cu moșiile: Pometești, Adâncata (locurile în care își va petrece o parte din copilărie și poetul Alexandru Macedonski) și altele. În 1849, porucicul Alexandru D. Macedonski este înaintat la gradul de căpitan, iar în 1851 primește comandă unei companii în Batalionul model
MM NEWS : FESTIVALUL-CONCURS DE POEZIE ´´ALEXANDRU MACEDONSKI´´ -2014 de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Mm_news_festivalul_concurs_mihai_marin_1389400219.html [Corola-blog/BlogPost/363234_a_364563]
-
Lunga vamă a tăcerii, Lumină cât să vezi, Războiul lui Puf, între 1999-2011; critică literară, două cărți: Revelația și relevanța textului literar, critică analitică, Ion Barbu - categorii abisale matematice, critică carteziană, între 2010-2011. În curs de tipărire, un nou roman, Moșia. Este membru al Uniunii scriitorilor din România, stagiar, din 2011, Filiala Sud - Est. Membru al Societății literare C. Negri, din 1998. A publicat poezie, proză, exegeze la revistele: Convorbiri literare, Axioma, Renașterea culturală, Jurnalul de Vrancea, Ecoul, Oglinda literară, Revista
DOUĂ CĂRŢI, UN POET – ANDREI GHEORGHE NEAGU de IOAN TODERIŢĂ în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 by http://confluente.ro/Ioan_toderita_doua_cart_ioan_toderita_1377432618.html [Corola-blog/BlogPost/346606_a_347935]
-
inedită, puțin cunoscută, de pe vremea când Episcopul Melchisedec era în Comisia pentru secularizarea averilor mănăstirești.... Și ”se povestește” că mergând Vlădica Melchisedec la o mănăstire din spațiul românesc, ”egumenul grec nu a vrut să dea cheile sertarelor cu acte de moșii și inventarierea de avere, ci le-a aruncat la icoana Maicii Domnului, zicând: *Nu cereți nimic de la mine, averea este a Maicii Domnului; vorbiți cu Dânsa!* Iar Melchisedec face metanie la icoana Maicii Domnului și - după ce o privește lung, în
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit by http://uzp.org.ro/episcopul-melchisede-stefanescu-1823-1892-asa-cum-nu-l-ati-descoperit/ [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
de Dem Rădulescu în B.D. la munte și la mare cred că e singurul lucru stoic de care mă simt în stare azi. Sunt dezamăgit? Firește. Vreau să mă cert cu resentimentarii, credulii și orbii care vor să-și apere moșia și țara de dușmani închipuiți? Nu. Cred în continuare că democrația este acel sistem politic care comportă cel mai puțin rău. Asta nu înseamnă că din când în când nu dă rateuri odioase. Hitler a fost ales de popor, sârbii
Marțea orbului: cum au putut atâtea sondaje să nu-i vadă pe acești oameni? by https://republica.ro/martea-orbului-cum-au-putut-atatea-sondaje-sa-nu-i-vada-pe-acesti-oameni [Corola-blog/BlogPost/338536_a_339865]
-
au plecat din poștă-n poștă și așa după aproape 2 săptămâni au ajuns din Bacău la Paris trecând munți și văi prin sumedenie de țări și țărișoare. Avea coana Chirița o recomandare dată de vărul cumnatei soției vecinului de moșie. Așa se obișnuia „pe atunci” să fi recomandat de o persoană de seamă! Recomandarea era dată către conița Margueritte, locuind în Paris, bulevardul Regal, numărul 666 apartamentul 13, o rudă de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
cu u, Popescu!”. Răspunsul prompt a venit „Da stimată doamnă. Vă numiți Popescou. Frumos nume. Dar dacă nu este scris cu o numele pare cel puțin hazliu.” Nu mai zic de sejurul oferit de conița Margueritte. I-a dus la moșie unde imediat mirii s-au simțit acasă, între vaci și porci. Era deranjați doar de lipsa duhorii specifice de acasă. Dar au petrecut „la Paris” călătoria vieții lor. Mai ceva ca la Iași. La vânătoriile organizate special pentru „tinerii căsătoriți
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1399562281.html [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
Tescuită-n teasc de genii Din a sângelui cerneală... Limba noastră cea de rugă Are gustul de mustoasă, De vin vechi de buturugă Și de lacrimă sfioasă. Limba noastră nepereche Are gustul de băbească Cea mai nobilă și veche Pe moșia strămoșească. Limba noastră-i încântare, Are gust de viță vie Și de România Mare În podgorii pe vecie. Limba noastră de dulci muguri Are gust de busuioacă Distilată din vechi struguri Copți pe glia traco-dacă. Limba noastră-i seva noastră
LIMBA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 by http://confluente.ro/Limba_noastra_romeo_tarhon_1377150874.html [Corola-blog/BlogPost/364334_a_365663]
-
de documentele ce aduc la lumina contemporaneității atestarea documentară a comunei Șușani, “cunoscută ca localitate într-o carte dată de Pătru Voievod la 4 iunie 1567( 7075), în cetatea de scaun București, care întărește proprietatea Șușanilor și feciorilor lor, asupra moșiei Șușani( ... ) “. Monografia cuprinde, în amănunțime, descrierea așezărilor satelor aparținătoare, după care se face vorbire, în capitol separat, despre evenimente din viața omului, precum nașterea, nunta și înmormântarea. Capitolul important din această lucrarea “Evenimente isorice “ cuprinde ” Întâmplări- evenimente ce au avut
FILE DIN ISTORIA COMUNEI ŞUŞANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/File_din_istoria_comunei_sus_al_florin_tene_1379840074.html [Corola-blog/BlogPost/360919_a_362248]
-
frați. Ne-au lăsat doar vițica tânără de vreun an jumătate. Cotorișcă poate numai ca să sfideze bunul simț și-a ales pe Cezar cal la șareta sa, iar președintele ceapeului pe Mircea. Ceapistul șef era o fostă slugă de pe o moșie oltenească, absolvent a două clase elementare. Cum în 1936 a fost ultima migrație în comună când au venit olteni și tulceni pentru că li se dădeau loc de casă și câteva hectare de pământ spre împroprietărire, printre emigranți s-a numărat
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]