1,365 matches
-
pentru acest lucru: Dacă vreți, v-o voi arăta», a răspuns, simțind că trebuie să ia o atitudine promptă, si, retrăgându-se imediat, s-a întors cu copilul; pe care l-a dus în Sala Adunării și a prezentat-o moșierilor, mai ales deputatului - un anume Lars Larsons -, cel care dăduse glas nemulțumirii generale. După o examinare atentă, cel din urmă s-a declarat mulțumit.« Ea este », a recunoscut el.« Are nasul, ochii și sprâncenele lui Gustavus. Ea să fie regina
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
propagandă, care, de nevoie, neavînd la dispoziție altă „tribună“, se exprima la megafonul criticii literare. Vladimir Nabokov denunță „dezmățul“ acestei critici literare „progresiste“, care „îi refuza calitatea de scriitor celui ce nu-și dedica romanul sau povestirea demascării jandarmului sau moșierului care își biciuiește mujicii“1. Astăzi pare ciudat, dar în epocă numele lui Cernîșevski, Dobroliubov sau Pisarev erau mult mai sonore decît, să zicem, ale lui Turgheniev, Dostoievski sau Tolstoi. Nu s-ar spune că Dostoievski nu era conștient de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
milioane) trăia (n mediul rural. Peste 2/3 din produsul intern brut provenea din agricultură, cerealele reprezent(nd 75 % din marfa de export a Rom(niei. Mai bine de 1/2 din suprafața agricolă ș( forestieră era deținută de marii moșieri, iar 2/3 din marea proprietate era supusă sistemului de arendă. Cele c(teva zeci de mii de manufacturi existente reprezentau "industria" țării. Desigur, rudimentele industriei erau vizibile la trecerea (n secolul al XX-lea, iar aceasta (n principal datorită
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
n aceeași perioadă, ponderea populației rurale (n totalul populației s-a situat constant la aproximativ 80% (Constantinescu, 1998: 283). Marea arendășie a reprezentat la r(ndul ei un fenomen care a condus la accentuarea tensiunilor sociale (n mediul rural. Nici moșierul ș( nici arendașul nu (re)investeau (n producția agricolă. Toate aceste elemente, coroborate cu prezervarea sub diferite forme, la fel de dăunătoare, a practicilor feudale din perioada anterioară celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, au condus la evenimente
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
1873 stabilea acordarea de (mprumuturi reprezent(nd maximum 50% din valoarea moșiilor ipotecate pe perioade variind (ntre 10 ș( 60 de ani, cu o dob(ndă de 7%. Desigur, cei care au beneficiat de acest instrument modern au fost marii moșieri. C(t privește dezvoltarea industrială ș( unele dintre efectele acesteia asupra structurilor sociale existente, se observă că din totalul volumului capitalului fix investit (n industrie (n prima jumătate a celui de-al doilea deceniu al secolului al XX-lea, marea
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
arăta el, nu pot exista concomitent două sisteme (ntr-o aceeași țară. Mersul istoriei urma să aducă (n chip implacabil ș( (nlocuirea formei de proprietate individuală. O soluție pentru ameliorarea situației țărănimii era, desigur, (mproprietărirea, utiliz(ndu-se parte din păm(ntul moșierilor, fără (nsă a agrea exproprierea forțată. (ntronarea domniei legii era de asemenea un imperativ al societății rom(nești. Nu beția sau lenea sunt cauze ale sărăciei, ci invers, arată Gherea referindu-se la situația celor din mediul rural. (n timp
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de produse agricole pentru a acoperi necesitățile unei populații aflate (n creștere ș( ocupate tot mai mult (n producția industrială. Astfel sunt atrase (n circuit țările (napoiate, care le oferă celor dezvoltate posibilitatea satisfacerii ambelor necesități. Debușeul apărut face ca moșierul, altădată mulțumit cu at(tea produse c(te avea nevoie pentru traiul său curent, să ceară tot mai multe produse țăranilor, exploat(ndu-i din ce (n ce mai tare. Alte (ndeletniciri ale populației din mediul rural cum ar fi cărăușia
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
perioadă: băncile populare, casa rurală ș( arendarea păm(ntului către obștile sătești. Ideea arendării moșiilor către obștile sătești, considerată de Gherea cvasisocialistă, nu avea (n opinia lui șanse de succes (n condițiile existente atunci. Aceasta pentru că era puțin probabil ca moșierii să dorească să facă acest lucru; ș( chiar dacă aceștia ar fi dorit (n număr (nsemnat, ar fi fost dificil să se agrege o atitudine ș( o acțiune comună (n cadrul obștilor deoarece, arată el, "...obștiile nu conzistă dintr'o masă
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putea fi cel al unei țări eminamente agricole. Soluția problemei agrare era (n fapt soluția cea mai relevantă la nivelul (ntregii societăți rom(nești. Ca dimensiune practică el avansa (n 1890 ideea cumpărării de către stat de păm(nt de la marii moșieri iar apoi "...să le dee (n arendă la comune (ntregi de țărani, sau la societăți de muncitori alcătuite din cel putin 100-200 de oameni ș( (n același timp să le procure mașinile ș( uneltele necesare pentru cultivarea moșiei arendate" (Dobrogeanu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
creează condițiile nu pentru evoluția capitalistă a agriculturii, ci pentru conservarea într-o formă abia modificată, a relațiilor de tip feudal, datorită faptului că, deși îl eliberează pe țăran din clăcășie, nu reușește să-l elibereze și de dependența de moșierul local (Ornea, 1983: 404-408). Ilie Bădescu adaugă pe lângă acestea și alte trăsături caracteristice ale lumii rurale, rezultate prin reforma lui Cuza: existența marii categorii de proprietari absenți, concentrați în orașe și existența proletariatului agricol (Bădescu, 1981: 11) Un alt moment
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mare parte a acestora trecând în folosința statului (împreună cu utilajele agricole) și doar o mică parte fiind împărțită țăranilor săraci. Efectele acestei reforme sunt desființarea marii proprietăți funciare private, constituirea unui puternic sector de stat, și lichidarea clasei proprietarilor funciari (moșierii) (Rusovici, 1991:19). Înaintea celui de-al doilea război mondial, statul deținea puțin pământ în mediul rural. Prin Reforma agrară din 1945 și prin colectivizarea care i-a urmat, statul a ajuns să dețină o mare parte a terenului agricol
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
au fost descoperite de Securitate și trebuia să se fabrice ceva, de exemplu spionaj pentru Anglia, cu bunica, cu mama, cu un Întreg lot de foști negustori de cherestea din Galați, de fabricanți de lemnărie, din Piatra-Neamț, de foști generali moșieri care trebuiau cu toții să facă parte din acele Înscenări judiciare atît de frecvente pe vremea comunismului. Din lipsă de probe, tot lotul a fost totuși eliberat după nouă luni. Patru ani mai tîrziu, În 1957, bunica mea, a reușit să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Securitatea se gîndise să facă din ea o verigă a unui posibil proces de spionaj, la un capăt societatea de cherestea de la Londra, adică imperialiștii englezi, la celălalt capăt generalii români pe care bunica mea Îi cunoscuse, adică trădătorii și moșierii. Numai că mulți dintre acei generali nu mai trăiau, după cum nici societatea de cherestea imperialistă nu mai exista. Securitatea a renunțat la inteligentul proiect. După aceea, Încetul cu Încetul au reușit să mai plece cîte unii legal, pînă cînd prin
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
aspect esențial, revoluția din 1917 semăna foarte bine cu cea eșuată din 1905. Muncitorii revoltați au luat cu asalt fabricile și au preluat puterea municipală, În vreme ce, În zonele rurale, țăranii au Început să ocupe terenuri și să Îi atace pe moșieri și pe perceptori. Nici În 1905, nici În 1917, aceste activități nu au fost inițiate de bolșevici sau de vreo altă avangardă revoluționară. Muncitorii care, În 1917, au format soviete pentru conducerea fiecărei fabrici treceau indiferenți peste instrucțiunile transmise de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fi producția la scară mică, Însă Lenin avea părerea sa de neclintit cu privire la viitor. „Acest studiu demonstrează superioritatea producției la scară largă În agricultură... șșiț faptul că țăranul muncește excesiv și consumă insuficient, devenind lucrător permanent sau cu ziua al moșierului... Faptele dovedesc indiscutabil că, În cadrul sistemului capitalist, poziția pe care o ocupă micul țăran În agricultură este similară celei a meșteșugarului În industrie”. Chestiunea agrară ne permite să analizăm o altă fațetă a modernismului extrem ce caracterizează gândirea lui Lenin
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
și „munca practică a colectivelor de la bază”, formate din cei „care realizează și organizează producția În același timp”. Într-o analogie pe care ar recunoaște-o orice marxist, Kollontai se Întreba dacă ar fi fost posibil ca cei mai luminați moșieri feudali să fi inventat singuri capitalismul timpuriu. Bineînțeles că nu, răspundea ea, deoarece cunoștințele și competențele lor priveau În mod direct producția feudală, tot așa cum tehnicienii contemporani Învățaseră tot ce știau Într-un context capitalist. Nu exista, pur și simplu
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
forme instituționale și unități de producție mult mai bine adaptate monitorizării, coordonării, aproprierii și controlării de sus. Societatea rurală pe care a moștenit-o (și, o vreme, a Încurajat-o) statul sovietic era una din care aliații statului țarist, marii moșierii și funcționarii aristocrați, fuseseră dați la o parte și Înlocuiți de țărani cu proprietăți mici și mijlocii, meșteșugari, comercianți privați și tot felul de lucrători nomazi și sub-proletari. Confruntați cu o societate rurală tumultoasă, nestatornică și „fără cap” (acefală), care
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
agricoli fără pământ a scăzut la jumătate, iar suprafața medie a proprietății țărănești a crescut cu 20% (În Ucraina, cu 100%). În total, 248 de milioane de acri au fost confiscați, aproape Întotdeauna din inițiativă locală, de la micii și mari moșieri și adăugați la proprietățile țăranilor, acestea ajungând acum la o suprafață medie de 70 de acri per gospodărie. Din punctul de vedere al perceptorului sau al unităților de militare responsabile cu rechiziționarea, situația era aproape ininteligibilă. Statutul proprietăților funciare din
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
vid de putere era deosebit de pregnant În majoritatea zonelor rurale. Era prima dată, ne amintește Orlando Figes, când satele erau libere să se organizeze singure, chiar dacă În condiții de restriște. După cum am văzut, În general, țăranii i-au alungat pe moșieri sau le-au ars casele, au preluat proprietatea asupra pământului (inclusiv drepturile asupra terenurilor și pădurilor comunale) și i-au silit pe separatori să se Întoarcă În comunele lor. Satele aveau tendința de a se comporta asemenea unor republici autonome
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
pe venit ar fi trebuit să fie deosebit de sensibil la aceste condiții locale. Nu numai că noului stat Îi lipseau informațiile necesare unei guvernări eficiente, dar el distrusese În foarte mare măsură și aparatul administrativ țarist format din funcționari locali, moșieri și specialiști În finanțe și agronomie, care se descurcaseră, chiar dacă stângaci, să perceapă taxele și să rechiziționeze grânele În timpul războiului. și, mai presus de toate, bolșevicilor le lipseau informatorii locali din sate, care să-i fi ajutat să se orienteze
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
reală. Acum, pe lângă terenurile despădurite, pășunile și pământurile nefolosite, pe care le transformaseră de mult În pământuri arabile fără a raporta acest lucru, țăranii erau interesați să ascundă și o mare parte din pământul pe care tocmai Îl luaseră de la moșieri și micii nobili. Comitetele sătești țineau, bineînțeles, registre cu privire la distribuirea pământurilor, organizarea echipelor de arat, programarea treieratului și așa mai departe, Însă aceste documente nu erau niciodată puse la dispoziția reprezentanților statului sau ai combedî-ului. Un proverb din acea perioadă
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
stabilite de stat. Colhoznicii aveau obligații În muncă anuale pentru construirea de drumuri și căruțe. Erau siliți să dea statului anumite cote parte din producția lor particulară de lapte, carne, ouă și așa mai departe. Funcționarii din cooperative, ca și moșierii, obișnuiau să folosească forța de muncă pentru scopurile lor personale și aveau, dacă nu prin lege, cel puțin În practică, puterea arbitrară de a-i insulta, a-i bate sau de a-i deporta pe țărani. Ca și șerbii, aceștia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fac parte din partid, lumina electrică este una «nenaturalăș, Însă ceea ce găsim noi că e nenatural este faptul că țăranii și muncitorii au putut trăi sute și mii de ani În așa stare de Înapoiere, sărăcie și oprimare venită din partea moșierilor și capitaliștilor... Acum, noi trebuie să Încercăm să transformăm fiecare uzină electrică pe care o construim Într-o cetate a iluminării, pe care să o folosim pentru a face masele conștiente de existența acestei forme de energie (citat de Tucker
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
creează un astfel de vid. După revoluția din 1905, guvernul țarist a avut nevoie de aproape doi ani pentru a-și impune din nou controlul asupra zonelor rurale. Relativa unitate a satului era Întărită de procesul revoluționar. Cei mai bogați moșieri plecaseră sau li se arseseră casele, iar familiile cele mai sărace, fără pământ, primiseră, În general, puțin teren. În consecință, sătenii aveau situații socio-economice asemănătoare, iar probabilitatea ca ei să reacționeze la fel la cererile venite din exterior creștea. Cum
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
fost locale și specifice, astfel că inamicii lor, proprietarii de pământ fără scrupule, le-au putut lesne neglija, cu sprijinul binevoitor al birocrației. Din aceste motive, țăranii au căzut pradă ușoară tacticilor vechilor clase conducătoare, fiind atacați și exploatați de moșieri, de coroană, de armată, de juriști și chiar de socialiștii urbani 8. Anii primului război mondial s-au manifestat ca o perioadă distinctă pe linia educației politice a țărănimii, care a înregistrat, calitativ, o etapă nouă. Lipsa de alimente și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]