1,257 matches
-
să-mi văd de treburile mele. Nu plec eu din satul meu. Copiii au rostul lor. Rostul meu este aici unde am trăit toată viața, cu oamenii din sat.” Intr-o altă curte, cu casa dărâmată pe jumatate, stătea un moșneag cu câinele lui. “Cum ți-ai salvat cainele?” l-am întrebat eu. “L-am dus cu lanul la nepotul meu care stă mai la deal. N-am putut să-mi scot multe țoale și mi le-a luat apa, dar
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
este un izvor cu apă bună de băut și când vin de pe deal, îmi dau și mie. Cine dă apă la ăla însetat, o găsește pe lumea cealaltă, așa e o vorbă din bătrâni.” La o altă casă ruinată, un moșneag vorbea singur: “Asta este blestem pe capul nostru. Acum ne purtăm păcatele. Prea multa lume a uitat de Dumnezeu și de omenie. Alergând să facă bani repede, au uitat ca să-și mai curețe șanțurile. Acum n-am fi avut atâta
BLESTEMUL APELOR de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348007_a_349336]
-
Vai de viețile astea care se-nfiripă în viscolul tău! Nu-ți ajung urgia și nenorocirile pe care le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului. Îi zise: -Tacă-ți fleanca, moșneag nebun și sclerozat! Chinuiești nenorocitelastea de sclave cu treaba ta fără de rost, fără început și fără sfârșit. - Rostul muncii mele, zise Moș
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
le-ai adus supușilor tăi? Nu mai sufla crivățul tău în sufletele astea chinuite, încă înainte de a se naște! Era tare supărat moșneagul. Dar blestemata de Iarnă nu se lăsa impresionată de vorbele amarnice ale bătrânului. Îi zise: -Tacă-ți fleanca, moșneag nebun și sclerozat! Chinuiești nenorocitelastea de sclave cu treaba ta fără de rost, fără început și fără sfârșit. - Rostul muncii mele, zise Moș Vreme, este ursita ființelor din lumea asta și a rânduielilor din Univers, așa cum este voința lui Dumnezeu. - Prostii
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
plece liniștiți. - Viitorul ce-l urzesc nu este “minciunică”, nechibzuito! El este scris în legile Firii din cărțile Marelui nostru Creator. - Minciuni sfruntate de-un boșorog senil! Tot mai insiști că ursita mea e să fiu de Primăvară învinsă? Află, moșneag nenorocit, că legile tale mint, că sunt puternică, de neînvins și-am alungat-o pe cea care ai ursit-o să mă învingă. Și chiar dacă în cartea ta sunt scrise aceste prostii, voi ști să mă bat nu numai cu
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
am mai întâlnit! Iarna văzu cu turbare că Moș Vreme nu execută porunca sa. De atâta furie nu mai gândi și, fără să vrea, începu să dea agitată din mâini în dorința de a-l vrăji: - Nu-mi execuți porunca, moșneag nenorocit? Te voi preface-n stâncă, sau într-un bloc de gheață. Statuie cu vârtelniță, cu sclave la picioare! În vârf de munte te agăț! Te fac sperietoare! Dar vraja nu se împlini. Turbată, începu să dea cu biciușca în
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
nenorocit? Te voi preface-n stâncă, sau într-un bloc de gheață. Statuie cu vârtelniță, cu sclave la picioare! În vârf de munte te agăț! Te fac sperietoare! Dar vraja nu se împlini. Turbată, începu să dea cu biciușca în moșneag fără să observe că în realitate Moș Vreme era o umbră prin care biciul trecea ca prin aer fără să-l atingă. Cele două femei încetară lucrul la vârtelniță privind îngrozite la Iarnă. Moșneagul-fantomă, ca o statuie albă, o privea
MĂRŢIŞOR-23 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1527 din 07 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350052_a_351381]
-
din casă Și în alții nu mă-ncred. Alții spun că ești voioasă, Toată ziua râzi și sper Că nu poți fi cuvioasă Cât ai sare și piper. Mai zic unii, pe la colțuri, Că ești blondă, te vopsești, Că vânezi moșnegi cu conturi, Dar nu cred, îi amăgești. Altele îți poartă pică; Ce te-ar picura cu ceară! Dar le e de mine frică, Ce le-aș face, într-o seară...! Aș vrea, cu tine, ca să ies Într-o seară prin
UNII SPUN CĂ EŞTI FRUMOASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 476 din 20 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362072_a_363401]
-
Următorul e înflorit - nu ești de găsit Pe ultimul se înșira săruturi Și tot așa prin labirintul de cristal Mesajele pe nori apar, dispar Secolul îngălbenește sub hârtie de ziar Te plimbi copil desenând o minge în memorie Te odihnești moșneag savurând golul victoriei În poarta aducerilor aminte Eu caut pe firul Ariadnei Țesut din cuvinte Printre globulele tale îndrăgostite Sparte în cristale Iubirea, o filă de carte Ruptă din moarte CRYSTAL LABIRINTH Traducere: Florin Predescu (SUA) A note on the
LABIRINTUL DE CRISTAL de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1724 din 20 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366184_a_367513]
-
închinarea țării, el respinge cu demnitate pretențiile sultanului (demnitate însemnând a fi consecvent în ceea ce crezi) replicându-i: „Despre partea închinării, însă, Doamne, să ne ierți ... ” Jignirilor aduse de Baiazid le răspunde tot cu demnitate și cu mândrie: „De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce-l privești/ Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești.” Sentimentele de mândrie și de dragoste față de patrie, mai exprimă în versurile: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul ... Și de-aceea
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
cu demnitate pretențiile sultanului (demnitate însemnând a fi consecvent în ceea ce crezi) replicându-i: „Despre partea închinării, însă, Doamne, să ne ierți ... ” Jignirilor aduse de Baiazid le răspunde tot cu demnitate și cu mândrie: „De-un moșneag, da, împărate, căci moșneagul ce-l privești/ Nu e om de rând, el este domnul Țării Românești.” Sentimentele de mândrie și de dragoste față de patrie, mai exprimă în versurile: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul ... Și de-aceea tot ce mișcă-n
VREMEA ORGOLIILOR de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366206_a_367535]
-
fi norocul, suntem trecuți pe listă ca: făt, nou-născut, bebe, copil, preșcolar, școlar, adolescent, absolvent, licean, student, masterand, încadrat, salariat, șomer, mire, mireasă, tineri căsătoriți, gravidă, lehuză, divorțat sau divorțată, fostul, fosta, recăsătorit, mamă, tată, părinți, biologici sau adoptivi, babaci, moșneag, ghijog, hodorog, babă, cotoroanță, bunei, bunici, trecător, pasager, călător, concurent, aspirant, holtei, star, divă, domn, doamnă, țață, curvă, frigidă, narcisist, narcisistă, nesătulă, voiajor, câștigător, pierdant, cerșetor, găsitor, împricinat, cercetat, inculpat, vinovat, condamnat, deținut sau pușcăriaș, grațiat, reabilitat, pensionar, bolnav, pacient
ALELUIA, DOAMNE, FEREŞTE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366228_a_367557]
-
Acasa > Eveniment > Comemorari > ÎȚI AMINTEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Îți amintești Roxanei, Să mergem iar spre Bran ca altădată, Cu Făgărașii falnicii, Bucegii - Cu semeție și pietroși moșnegii - Pe cale de poveste descântată. Pe-aici treceau și principii, și regii; Plimbarea de atunci n-a fost uitată, Adânc în amintire e-ncrustată, Vibrează în acorduri lungi arpegii. Nu ai uitat, îți mai aduci aminte, De parcă-n loc de-atuncea au
ÎŢI AMINTEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361750_a_363079]
-
purtam zilnic pe mine (afară de cravată). Marcel era mai pricopsit și avea un costum mai bun. Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia de lângă calea ferată. Mecanicul îi zice: - Matușică, aruncă-ți desagii într-un vagon și opintește-te și matale sus. - Mulțămesc nepoate nu
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului noi ca români am fost aici mereu stăpâni ( ei, aș! ) vorbe de poetași, de guvernanți cu gușă, burtă și chelie, de istorici fâsâiți, de cântăreți plătiți cu ora și de moșnegii veterani ( e drept că nu mai au habar, cu cine au luptat de fapt ) de vitejii revoluționari ce au acum certificate (e drept și cele avantaje) că au strigat pe baricade atenție, se trage, dar armata e cu noi! ( hei
AM FOST AICI MEREU STĂPÂNI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352329_a_353658]
-
vreme pentru binele tău și al celor din jur. Atunci l-am privit cu răutate. Ce să-mi povestească el mie? Ce legende are să-mi spună dacă vrea să mă rupă de ceea ce-mi doresc? Cine e el? Un moșneag ca atâția alții, fără nume, fără personalitate, incapabil să vadă focul care mă mistuia de ani buni. Eram revoltat și m-am dus la tata să mă descarc. - Chiar crezi că oamenii ăștia văd altceva decât ceea ce vezi tu, eu
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: „Vine? La anu', cred, acu-i la treabă, La noi în țară-i multă sărăcie... Știu ei - că de-or veni, la ce să vie?!” Spuneți-mi, n-ați văzut, cumva, o țară Cântată
DOR DE ŢARĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350818_a_352147]
-
PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > NIȚĂ ALU" DÂRĂ (II) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului . Puse cap la cap din nou toate năzbâtiile - de care-ar fi fost în stare moșneagul neisprăvit de vecin și văr, însă nu-i veni neam în cap și prima concluzie trasă în Măgura chiar de mintea lui, singura care l-ar fi apropiat de așteptata dezlegare a „enigmei”. Cum se zice însă, nu vezi pădurea
NIŢĂ ALU DÂRĂ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351217_a_352546]
-
citiți Biblia? Vasile Filat: Fiind student la Facultatea de Istorie, am studiat Istoria Orientului Antic. La curs, profesorul ne-a întrebat dacă a citit cineva Biblia. Am râs cu toții, pentru că noi consideram că Biblia este o carte pentru băbuțe și moșnegi și nu aveam noi ce citi în cartea aceasta. Dar el ne-a spus să nu râdem pentru că dacă un istoric nu a citit Biblia, nu poate să se considere istoric, deoarece Biblia este cel mai important document de istorie
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356362_a_357691]
-
Un picior trăgând agale, O slăbătură de câine, Scârțâind din balamale, Duce-n bot un colț de pâine. Că de-acum în postul mare N-o să mai pupe găluște. Tare-i sunt zilele-amare! N-are vlagă nici să muște. Un moșneag, într-o sacoșă, Cu un măr și-o barabulă, Molfăie-n gingii o brioșă, Transpirând pe sub căciulă. O băbuță crăcănată, Trecând pe roș’ la semafor, Este aspru claxonată: "Bunică, te duci la coafor?!?" Printre cei trei dinți de viplă Le
VINE, VINE PRIMĂVARA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354812_a_356141]
-
păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poarta nu e zăvorâtă, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: „Vine? La anul, cred! Acu-i la treabă, La noi în țară-i multă sărăcie... Știu ei - că de-or veni, la ce să vie?!” Spuneți-mi, n-ați văzut cumva o țară Cântată
SINGURA MEA AVERE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355337_a_356666]
-
astei lumi Înlesnesc frumoase clipe de-a pătrunde în cuvinte Umbra nervilor albaștri prefăcută în tăciuni. Și s-a stins în amintire călătorul ce pribeag Însemna abstracte linii ne-nțelese în mărime Era când un tânăr trist, când un fericit moșneag Ori iubit cu ochiul morții, ori sorbit de înălțime. Doar cărarea colbuită suflă-n urmă-i amintirea Ponegrindu-l înc-o dată mort în marile ruine Cufundat în amăgire ca să guste amăgirea, Mort din orice amintire, să rămână-nchis în sine
MOARTEA CĂLĂTORULUI, IOAN GROŞARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356951_a_358280]
-
floarea din grădina care s-a îmbujorat Pentru că i-a spus feciorul de-mparat că e de vină - Ea e hoțul de senzații care l-a innaripat ! Din ciclul: Floare, floarea mea Mercredi, 30 septembre 2009 Vichy 1. E borfaș moșneagul Timpul ăsta hîtru Care m-amageste Cu vise la litru Ieri săreai pe strada Și aveai codite Azi ești domnișoara Floare cu fustițe Cîte sticle oare Am golit în van ? Cîte de plăcere Cîte cu catran ? Și în timp ce floarea Farmecu-si
POEME de IOAN LILĂ în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355180_a_356509]
-
știam cât din galerie s-a prăbușit, asta am aflat după ce-am săpat. La urecheat i-au dat lacrimile pe la coada ochiului. Eu tremuram ca varga. Mai văzusem eu așa ceva până atunci? Nu, nu mai văzusem. Nea Titi, mai moșneag, mai experimentat, zice „ Stați mă, băieți, liniștiți! Ne scot ăștia, acuș de-aici. Da' mai stăm puțin să ne tragem și noi sufletu', după care ne-apucăm de săpat. Tre' să eliberăm galeria cât mai repejor. Ăia de afară, noi
ORTAC de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 739 din 08 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346198_a_347527]
-
păduri, potecile uitate M-au rătăcit într-un pustiu de cioate. Acasă poartă nu e zăvorâta, Căci mama tot mai iese și se uită; Atâta dor i-a mai rămas pe lume, Feciorii să-i mai strige iar pe nume. Moșneagul iese-n cale și-o întreabă: "Vine? La anul, cred, acu-i la treabă, La noi în țară-i multă sărăcie. Știu ei - că de-or ... Citește mai mult Puteți urmări clipul cu același nume aici: http://www.youtube.com
CRISTIAN GABRIEL GROMAN [Corola-blog/BlogPost/355943_a_357272]