1,003 matches
-
Realitatea socială se confruntă cu nepăsarea acestor mari boieri și neputința celor mijlocii și a celor scăpătați, toți temători de Poarta Otomană și copleșiți de abuzuri, corupție, viclenii, apăsând cu munca pe iobagi și cu birul pe țăranii liberi (răzeși- moșneni) și meseriași (clasă de mijloc). Cu toate acestea poporul și-a păstrat cu luciditate zestrea sa de comori și rezerve, care a dat pe lângă marele Mihai Viteazul, în acest secol, pe Matei Basarab și Vasile Lupu, pe șerban Cantacuzino și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
asociații libere cooperatiste înainte ca țăranul român să devină liber. Până la votarea legii care a condus la înfăptuirea reformei agrare în țara noastră, la 14 august 1864, nu se putea vorbi de o proprietate țărănească, deoarece țăranii, în afara răzeșilor și moșnenilor, nu aveau drept de proprietate nici asupra pământului și nici chiar a locului unde își aveau construite locuințele. În legătură cu acest fapt istoric, M. Kogălniceanu, cel care a întocmit proiectul de lege, scria: "Actul săvârșit în ziua de 2 mai 1864
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
proprietatea statului) în situațiile în care, din diferite motive, nu pot fi restituite terenurile deținute în proprietate în momentul deposedării. Legea 1/2000 prevede și posibilitatea restituirii terenurilor forestiere ale foștilor membri ai formelor asociative de proprietate ( composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
și alte forme asociative art. 26 alin. 1). Suprafața ce va fi restituită formelor asociative este cea rezultată în urma aplicării reformei agrare din 1921, eliberându-se un singur titlu de proprietate în care se menționează la titular "composesorat", "obște de moșneni", "obște de răzeși" etc. Din aceste prevederi rezultă că pădurile respective vor fi exploatate tot sub formă asociativă, respectându-se statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921-1940 (art.27). Există posibilitatea reapariției asociațiilor forestiere din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fără pricini și claselor nepozitive asupra claselor istorice si pozitive nu ne place desigur nouă, căci într-un popor de țărani, mari și mici, am dori ca clasele țărănești, fie sub forma de proprietar mare, fie sub forma de răzaș, moșnean, împroprietărit, să aibă de zis cuvântul cel dîntîi și cel de pe urmă. Am dori asemenea o poziție materială mai bună pentru preoțime și pentru învățătorul sătesc, cu un cuvânt toate ramurile de activitate câte au în vedere ridicarea și emanciparea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
fost... Toate moșiile ce se stăpânesc din vremile vechi și mai pe urmă de luminații Domni sunt date danii, cu hrisoave domnești, după slujba și cinstea fiecăruia, pe cât au voit Domnul. Din ideea aceasta decurge apoi proprietatea răzeșească sau a moșnenilor. Un document al lui Vlad Țepeș ne arată cum se întemeia această proprietate: deci dat-am lor și Domnia mea ca să le fie moșie de nimenea atinsă dupre zisa Domniei mele; lor și copiilor lor și nepoților lor și strănepoților
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Basarab de la 1639, ne încredințăm că el își pricepea misiunea lui istorică: Doamne! - zice el - veniră străinii în moșia noastră și-și spurcară mînile lor cu mite și îndrăzniră a vinde și a cârciumări Sfintele Tale și a goni pe moșneni și în avutul lor a băga pe străini, fum de rușine vecinilor noștri,... oameni străini nouă, nu cu legea (religia), ci cu neamul, cu limba și cu năravurile cele rele. Iată o deosebire clară între lege și rasă; între confesiune
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în logomahie și subtilități, discuția e stearpă. Am dovedit de zece ori ceea ce nu avea nevoie de dovadă: evidența; am dovedit că deasupra poporului românesc istoric pe care-l cunoaștem toți de acum douăzeci treizeci de ani, deasupra țăranului a moșneanului, a breslașului, a boierului mare și mic s-a superpus o pătură de populație străină, romanizată în parte în privința limbei, dar neavând deloc nici natura, nici instinctele poporului nostru. E clar că această populație joacă în viața noastră publică rolul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar întroluca socialiști, ateiști, comunarzi or oameni tot de mâna aceasta, acolo veți vedea răsărind câte un Caligari, Horia și Mircea Rosetti, ori altă seamă de tinerime fanariotică sub numirea specioasă de reprezentanți ai rasei ciobanilor de la Rucăr ori a moșnenilor din Câmpulung. Dar la ocazii în adevăr serioase, cum e bunăoară un congres geografic, cum sunt manevrele militare ale unei nații consângene cu noi, la ocazii în care Apusul înrudit ar putea să fie interesat în lupta pentru existență a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și care are să hotărască de libertatea, viața, și de familiile atâtor cetățeni stimați și onorabili” . La sfârșitul pledoariei sale, avocatul lansa o serie de acuzații Împotriva guvernului, justiției și chiar monarhiei, amintind În acest context că la Cuca Măcăi „nenorociții moșneni” au fost torturați, la Pitești „s-a vărsat sânge nevinovat”, la Ploiești s-au băgat dorobanți deghizați În sala de alegeri, „bătând cu ciomagul pe cetățeni și călcând În picioare toate legile și drepturile omului”. De asemenea amintea Curții, dar
VINOVAȚI SAU NEVINOVAȚI. PROCESUL POLITIC DE LA TÂRGOVIŞTE (1870). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by IULIAN ONCESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1273]
-
să o pună În acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior În Procanonul său, spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem, deci robi nimănui să nu ne facem. Or situația românilor din Transilvania era În total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, În urma creării pactului Unio trium nationum, sine natio, românii din Transilvania erau privați
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
nainte de a zidi lumea au cunoscut și au ales vasele Tale (cum zice Apostolul) acela dară ce au cunoscut și pre Măria Ta ales vas și au orânduit spre oblăduirea Țării și a rodului nostru românesc cărui și bătrân moșnean ești... (Movilă 187). Întregul ev mediu românesc, după cum atestă temele politice reținute de scrierile locale, este marcat în cultură de obsesia recuperării trecutului − aspect pe care, într-un alt context motivațional, inclusiv fanarioții îl vor cultiva și îl vor susține
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să o pună în acord cu conceptele biblice. Așa se explică poziția lor socială, conform căreia societatea este responsabilă de pacea și fericirea supușilor, căci, zice Petru Maior în Procanonul său, ,,spre slobozire ne-a chemat Dumnezeu și fii și moșneni sîntem“, deci ,,robi nimănui să nu ne facem“ <footnote Petru Maior, Scrieri, vol.I, București, 1976. footnote> . Or situația românilor din Transilvania era în total dezacord cu preceptul biblic; cauza socială era și cauză națională. Considerați, în urma creării pactului Unio
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 45, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. ... (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obștilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile art. 45 alin. (2) rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare dintre
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107513_a_108842]
-
foștilor composesori sau, după caz, ale moștenitorilor acestora, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor ce atestă această calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. Legea vizează și pe foștii moșneni sau răzeși în cadrul obștilor nedivizate. Se apreciază că este vorba de o procedură prealabilă, cu caracter administrativ. Întrucât cele două sesizări privesc neconstituționalitatea aceleiași legi, s-a decis conexarea lor. CURTEA CONSTITUȚIONALĂ, ținând seama de sesizările de neconstituționalitate formulate, de
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
sau pentru faptă altuia. Curtea reține, în consecință, că prevederile în cauză sunt constituționale numai în măsura în care faptă este imputabila societății agricole, iar constatarea desființării se face în condițiile legii. Art. 41^1 din lege stabilește posibilitatea foștilor composesori sau foștilor moșneni și răzeși ori a moștenitorilor acestora de a-si reconstitui dreptul de proprietate. Textul a fost criticat pentru că renașterea fostelor composesorate nu are un contur juridic riguros, iar prin reglementarea propusă se încalcă dreptul de proprietate al colectivității locale, datorită
DECIZIE nr. 392 din 15 octombrie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118660_a_119989]
-
de proprietate privată asupra terenurilor prevăzute la art. 41, pe baza actelor care le atesta aceasta calitate și în limitele suprafețelor prevăzute în acele acte. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și în cazul terenurilor exploatate în devălmășie de către foștii moșneni sau răzeși, în cadrul obstilor nedivizate. ... (3) Dispozițiile alin. (2) ale art. 41 rămân aplicabile. (4) În cazurile în care terenurile care au aparținut composesoratelor și obștiilor sunt situate pe raza teritorială a mai multor localități, cererea se face la fiecare
LEGE nr. 169 din 27 octombrie 1997 (*actualizată*) pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117958_a_119287]
-
al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 102 din 27 iunie 2001 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 350 din 29 iunie 2001. Articolul 26 (1) Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective. ... ---------- Alin. (1) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 603 din 20 mai 2008 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 533 din 15 iulie 2008. (3) Titlul de proprietate va fi însoțit de o schiță de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit. ... ---------- Alin. (3) al art. 26 a fost modificat de pct. 28 al art. I, Titlul VI din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL
LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 (*actualizată*) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126606_a_127935]
-
unităților administrativ-teritoriale (comune, orașe, municipii); ... c) fondul forestier proprietate privată a unităților de cult (parohii, schituri, mănăstiri), a instituțiilor de învățământ, Academiei Române sau a altor persoane de drept privat; ... d) fondul forestier proprietate privată indiviza a persoanelor fizice (foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitori ai acestora); ... e) fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice. ... ------------- **) Legea nr. 26/1996 - Codul silvic a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 93 din 8 mai 1996. ------------- Litera c) a art.
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
2003 privind reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 678 din 26 septembrie 2003. Secțiunea a 2-a Administrarea fondului forestier proprietate publică a comunelor, orașelor și municipiilor și a celui proprietate privată indiviza (foști composesori, moșneni, răzeși sau moștenitorii acestora) Articolul 12 (1) Pădurile proprietate publică aparținând comunelor, orașelor și municipiilor, precum și cele proprietate privată indiviza sau a asociațiilor formate de acestea se administrează de către proprietari, prin structuri silvice proprii autorizate, similare cu cele ale statului
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
responsabilitate privind respectarea regimului silvic este preluată de administrator. Pentru gospodărirea pădurilor prin structuri silvice proprii, deținătorii menționați mai sus angajează personal de specialitate, autorizat în condițiile legii. ... (2) Pentru realizarea prevederilor menționate la alin. (1) persoanele fizice, foști composesori, moșneni și răzeși sau moștenitorii acestora, se vor constitui, în prealabil, în mod obligatoriu, în asociații cu personalitate juridică, potrivit legii. ... (3) Structurile silvice prevăzute la alin. (1) îndeplinesc, în condițiile legii, atribuții de serviciu public cu specific silvic. ... (4) Structurile
ORDONANTA nr. 96 din 27 august 1998 (*republicată*)(**actualizata**) privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126698_a_128027]
-
legal a celor care primesc păduri sistematic amenajate, cu mari și importante investiții din fondurile publice ale statului. e) În demonstrarea neconstituționalității art. 26 și următoarele din lege, care "se ocupă de așa-zisele forme asociative precum: composesoratele, obști de moșneni în devălmășie, obști de răzeși în indiviziune, păduri grănicerești și de moștenitori ai acestora", autorii obiecției susțin că prin această reglementare "Legea greșește grav, permitandu-și să creeze aberant forme și structuri anacronice de proprietate funciară și care nu au
DECIZIE nr. 237 din 27 decembrie 1999 privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127342_a_128671]