11,876 matches
-
ce e cu tac-tu de răcnește așa! O înebunit? întrebă Saveta, o altă mătușă din partea tatei. -Ce să fie, tanti? O venit beat și o aruncat în Sofinca cu cana și mare necaz s-o întâmplat; mă duc după moașă să vină, că doctorul îi plecat la oraș. -O,Doamne, ce nenorocire, ce nenorocire! Sofinca rămase surdă și oloagă din noaptea aceea, tata înebunise.Doar eu cu mătușa munceam să trăim colo, așa, că de, primisem viață de la Domnul. Într-
MINUNI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361467_a_362796]
-
vremea geto-dacilor și se celebrează de Anul Nou, la bebeluși, în primii trei ani de viață. La început, acest ritual s-a săvârșit de către preot, dar numărul de copii fiind mare, s-a dat dezlegare pentru oficierea acestui ritual de către moașa copilului, naș sau chiar tatăl. Se spune că liderul militar al geto-dacilor petrecea ore bune de consiliere religioasă și nu numai cu Marele Preot. Odată, i-ar fi spus lui Zamolxe: “ Sunt vremuri grele pentru popor și ne așteaptă perioade
OBICEIURI STRĂVECHI ALE ROMÂNILOR, DE ANUL NOU de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363846_a_365175]
-
naiuri, Mozaic de flori pe plaiuri, Zdrențele de vată zboară De prin sălcii prima oară. Păpădii cu frunze late Gem în aur îmbrăcate, Panseluțe zâmbitoare Fură razele de soare . Și în plisc, din sud aduce, Ignorând furtuni năluce, Barza, cunoscuta moașă, Un copil hazliu în fașă ! Referință Bibliografică: FRAGMENT DE APRILIE / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
FRAGMENT DE APRILIE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363027_a_364356]
-
nu ca ai noștri, care, primaș dată și primaș dată, se gândesc cum să-i stoarcă de euroi pe străini... o să-i vizitez pe toți și o să mă însor, până la urmă, cu o eschimoașă. ce zici, te bagi să fii moașă? spuni, mămucî, mă laș' sî mă duc? ori sî rămân lângî tini, sî-ț mai țân di urât, sî ni dușim blestemu': sî murim împreunî, tu cu mini în brațî, eu cu tini... di gât. Referință Bibliografică: să nu-ți pară
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]
-
ar mai fi, Dar nu ne înțelegem, Că plini de trufie am încercat Să urcăm pe Turn - Poarta spre Dumnezeu, Iar El, fără violență sau răutate, Pentru amuzament, limbile ni le-a-ncurcat. La naștere ne primește, ne îmbrățișează Înaintea moașei, mamei sau nașei. Doresc, un omagiu, să aduc mamei, Tuturor mamelor din Lume. Nu le pot numi, (sunt miliarde), Pe fiecare pe nume. Dar, mă opresc la Mihaela - concret. Nici o noutate în povestirea de-aicea. E mama care prin moarte
MIHAELA- EROINĂ PRINTRE SFINŢI, POEM DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363467_a_364796]
-
le cânta... îi „cocoloșea”... Dragoste de mamă! Își vedea copiii peste ani, cum nu visase nimeni din neamul lor. Cu credință puternică în Dumnezeu, în rugăciuni și posturi, toate se pot înfăptui. Ce-or fi pus primului copil la ursitori, moașa și nepoții știu. Altcineva nu se poate pronunța în nici un fel. De data asta noului născut, de ursitori, i s-au pus multe și de toate, pentru că Soficăi i-a în- colțit în cap ideea, să-l facă învățător. În
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
se numărau și slujitorii Bisericii Ortodoxe Române. Când se intra în administrația Bisericii Ortodoxe Române, asupra slujitorilor ei se abăteau constrângerile forțelor de represiune ale securității statului socialist „democratic” din România. Valuri-valuri, profesori, medici, preoți, ingineri, scriitori, artiști, poeți, portari, moașe comunale, țărani, gospodari, văduvi și alte categorii sociale au căzut sub neagra și temuta amenințare a constrângerii dictaturii ateo-comuniste”, că tot ne aflăm, acum, în „Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului” În altă ordine de idei
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
înviași? - Da, e fată, cam pirpirie și cam neagră, dar nu e nimic, lasă o fi și ea bună la ceva. Toate acestea le-am aflat mult mai târziu de la tata. Așa se năștea pe vremuri în sate. Era o moașă dar așa de mulți copii se nășteau că nu prididea să îi moșească. Mama a mai făcut încă patru copii, deci am fost opt. Eram săraci iar peste țară avea să vină cincizeci de ani de comunism. Pe mine nu
NAŞTEREA POVESTIRE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367307_a_368636]
-
Uite, la asta, la Ioana! Să le ardă focul de curve, nu? Ai zis să scrie așa sau ba? - Of, Lino! Ce să mai zic acuma? Așa este... Cine te poate minți pe tine? Ești femeie învățată, că ai fost moașă comunală o viață de om... Ești și credincioasă... Am zis și eu așa, că Ioana s-a plâns și nu știa ce să facă... Am auzit de pe aiurea... Doamne iartă-mă! - Așa se spune, moașă Lina, interveni Aneta a lui
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
femeie învățată, că ai fost moașă comunală o viață de om... Ești și credincioasă... Am zis și eu așa, că Ioana s-a plâns și nu știa ce să facă... Am auzit de pe aiurea... Doamne iartă-mă! - Așa se spune, moașă Lina, interveni Aneta a lui Zapciu. Că multe femei au scăpat de necazuri prin acatiste... Știi cum a murit vecinul matale, fratele răposatului Gheorghe. La șase luni după el... Câte necazuri i-a făcut muierii lui Gheorghe, știe toată lumea. A
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
Lina. De câte ori m-ați auzit voi pe mine, femei neroade, vorbind cu păcat? Am îndemnat eu pe cineva la prostii, la păcate? Veneu muieri la mine să le provoc avort și eu le duceam de mână la maternitate, se înfiebântă moașa Lina... Spune tu, Gheorghițo, că nu e adevărat! Că și tu ai venit și ai avut pe urmă cei mai frumoși gemeni din comună și satele învecinate și ești mândră de ei. Hai, spune, să te audă femeile astea fără
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
că-mi e rușine! - Rușine, acuma? Hm! - Păi, mi-a fost întotdauna de atunci încoace... Nu este bine să audă copiii treaba asta. M-ar urî... Cum i-aș mai putea privi eu în ochi? - De, fată, taci! A zis moașa aci, cu noi, că ne cunoaștem de o viață și nu trâmbițăm în lume să auză copiii tăi, interveni cu dreptate Maria, cea de a treia femeie din grupul chemat de tușa Lina. Tăcură toate. Se auzeau doar gurile care
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
Bine zici tu, Marie! Și ești mai tânără... Așa să te ajute Domnul! Ei, când n-ai sănătate, îl rogi să te ajute... Sau când ai examene grele ori să găsești serviciu, când pleci la spital pentru operație grea, adăugă moașa Lina sfătoasă. - Că tot vorbirăm despre toate astea, Lino... E bine să treci prenumele alor tăi și pe urmă ale dușmanilor familiei, sau înainte? întrebă Titina zîmbind hoțește. - Aoleu, Doamne! își ridică moașa ochii spre cer închinându-se. Să nu
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
pleci la spital pentru operație grea, adăugă moașa Lina sfătoasă. - Că tot vorbirăm despre toate astea, Lino... E bine să treci prenumele alor tăi și pe urmă ale dușmanilor familiei, sau înainte? întrebă Titina zîmbind hoțește. - Aoleu, Doamne! își ridică moașa ochii spre cer închinându-se. Să nu faceți asta în viața vieților voastre, muieri fără minte! izbucni moașa. Cum adică dușmani? Nu știți voi că trebuie să-i ierți și să-i iubești ca pe tine însăți? Toate celelalte izbucniră
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
bine să treci prenumele alor tăi și pe urmă ale dușmanilor familiei, sau înainte? întrebă Titina zîmbind hoțește. - Aoleu, Doamne! își ridică moașa ochii spre cer închinându-se. Să nu faceți asta în viața vieților voastre, muieri fără minte! izbucni moașa. Cum adică dușmani? Nu știți voi că trebuie să-i ierți și să-i iubești ca pe tine însăți? Toate celelalte izbucniră în râs, de se uita lumea la ele să înțeleagă de ce râd. Pricepuseră întrebarea tușei Titina cum că
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
cum că ar fi o capcană, dar aceasta, după ce încetară să râdă, preciză: - Să știți voi că nu e de glumă. Mai este câte o toantă care trece asta în acatist. - Și preotul ce zice, fată? Le citește așa?! întrebă moașa Lina neîncrezătoare. - Aiurea! Nu citește prostii ca asta, că are minte. Ai văzut tu popă prost sau necredincios? - Eu nu am văzut, dar mai dau ăștia la televizor câte unul care a călcat în străchini. Ne face de râs... - Dar
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
vor fi considerați țigani (adică sclavi) în urma căsătoriilor mixte moldoveni cu țigani, doar după tată și mamă, iar nu după bunici: "Și aceste pricini ale acelor corciți se vor cerceta numai de pe tată, și de pe mamă, iar după moși și moașe, hotărâm domnia mea să nu se socotească, nici să se caute. Și întărim anaforaoa aceasta, și cu a nostră domnească, iscălitură și pecete. Ion Grigore Ghica Vv. 1776 Ghenarie 25." Sursa: Peretz, Ion , Curs de istoria dreptului român. Vol. 4
ȚIGANII CORCIȚI ERAU ȚIGANI DOAR DUPĂ MAMĂ ȘI TATĂ, NU ȘI DUPĂ BUNICI. de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367493_a_368822]
-
mereu lipsa fericirii: „Tu trăiești și vei reveni. Vei reveni în casa noastră pe care ne-am dorit-o, vei apărea curând cu băiețelul nostru pe care, atunci când a fost să-l nasc, n-ai dormit zile și nopți până când moașa nu ți-a dat vestea nașterii lui. Ce fericit erai! Erai Necula, soțul meu iubit”. În picioare, cu fața la fereastră, dusă pe gânduri, nici nu băgă de seamă când doica intră în cameră. - Doamnă, cele cerute au fost pregătite, se auzi
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
se află în mijlocul lumii, pe cont propriu. „Luminarea” poeticului o poate realiza creația valoroasă. Meritul poetului se referă la dezvăluirea unei laturi pe care omul o cenzurează. Însă acest merit nu trebuie supraevaluat. Nu trebuie, spunea Nichita, să confundăm meritul moașei cu miracolul nașterii! Despre cei mai valoroși dintre creatori se spune că reușesc să treacă de cenzura dintre lumi, sau că sunt mediu de manifestare a unor adevăruri ce depășesc posibilitățile noastre de cunoaștere. Poetul, ca orice creator, este un
MIRACOLUL POEZIEI de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367217_a_368546]
-
Chiar acolo, între coarnele voastre, unde stelele își dau mercurul sunător a oală veche în clocot, mama mi-a proptit leagănul, și-n alergarea voastră însetată de apă, însetată de iarbă ori de sînge, voi m-ați legănat ca niște moașe și ca niște ursitoare, aruncîndu-mi în spatele sorții frunzele grele ale norilor pămîntului și cerului, meduzele cele mai bătrîne și grele ale mării, cochiliile uriașe din peșteri, pline cu pergamente necitite încă de nimeni. Voi, fiii mei întunecați, cu ochii voștri
NOUĂZECIŞICINCI PLUS UNU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368597_a_369926]
-
s-o gișgețat Colțu” ierbii înverzășce, primăvară-i deja-n sat! Pa Ogreze un băciuț sapă greșuri* pa șu” meri Pa holda ce îi arăta, cu plugu,” abgia ge ieri. Ș-api samănă cu mâna, sămânță ge-ovăz gin sac Trăierat la moașa-n sura, ge negină și ge mac. Pa l-amniaz”cu sapa-n space vine și nanuța-n grabă Cu prânzu” cald în tășcuța* ș-adălmașu” în uiaga*! Sparge bruși pa arătura cu mucea sapii șu” hat Ge săpoi să pringe leciu”*, p-inge-o
CÂNTĂ CUCU” LA FEȚÂIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368787_a_370116]
-
Jeni a trecut deja termenul când trebuia să nască. Conform spuselor vecinelor mai vârstnice, la băieți termenul este uneori depășit, așa au crescut speranțele celor doi tineri părinți că vor avea primul născut un băiat. Victor a mers să anunțe moașa comunii că termenul a fost depășit și să fie pregătită de moșit, să nu fie plecată din localitate. La dispensarul din comună era un doctor în etate, prieten cu rudele sale și cu părinții lui, știut fiind mai ales că
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
grajd și i-a înhămat la căruță, luând la indicațiile lui Jeni câteva lucruri necesare nașterii și cu ea așezată pe un braț de paie în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, era pregătită aduceri pe lume a copilului. Avea nevoie
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
în fundul căruței, în goana cailor a ajuns imediat la casa de naștere unde locuia și moașa, o femeie mai vârstnică, care îl adusese și pe el pe lume cu douăzeci și șapte de ani în urmă. Anunțată din vreme, Coana Moașe cum i se spunea în comună, era pregătită aduceri pe lume a copilului. Avea nevoie de niște apă caldă așa că a pus repede pe foc o oală cu apă. Victor a pornit la fel de grăbit la dispensar să-l aducă și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
chel pe cap ca tatăl său. Țipetele noului pui de om i-a adus liniștea sufletească tânărului tată, mai ales când a aflat că nașterea s-a desfășurat fără incidente, - o naștere ușoară și normală - cum s-a lăudat Coana Moașă. La casa de naștere tânăra mamă rămânea două - trei zile, sub supraveghere, până când i se făcea externarea. Toate babele din vecini au plecat în pelerinaj la proaspăta mămică, care mai de care cu ceva dulce, sau cu doi trei metri
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]