1,595 matches
-
1692, după cum mărturisește: „a dat de bunăvoie danie satul Filipeni cu tot locul, cu siliștea satului, cu moară, cu heleșteu și cu viile și cu țarina și din pădure, cu tot venitul satuluiî”51 Nu se mai știe unde era moara din Filipeni, nimică nu mai amintește de existența acelei mori, dar cu siguranță a funcționat un timp îndelungat, pânăă când a fost mutată sau construită în altă parte, în satul Lunca sau la Gura Știubienei (Moara lui Ciulei). Locuitorii din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plasa Traian și înregistra sumar la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la „însemnări geografice” unele toponime care nu se mai folosescă astăzi: (Regiune deluroasă) - Dealurile Obârșia, Palanca, Măgura, Văcăriei, Dobreana, Tarnița, șintirim, Bârgăoani, Tureatca, Beșicata, Mamarca, Cornițel. La „însemnări economice”, recensământul înregistrează: Banca „Dunavățul”, Obștea „Dornenii”, Moară cu aburi, Banca „Fruntești”, Moară pe benzină, Bancă populară, Obștea „Sfântul Nicolae”. De asemenea, la însemnări administrative se arată că este: Primărie, Biserici, Școli, Post de jandarmi și post telefonic. Mai sunt înregistrate cârciumile și sălașe de țigani. Recensământul din 1912 înregistrează creșterea teritorială și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cultural-artistic, susținut de cadrele didactice, elevii și tinerii din localitate. între participanți, unii ajunși sus-susă în ierarhia socială, s-a aflat și Constantin (Costică) Vadanovici, dintr-o familie de sârbi, adusă în satul Lunca de boierii Sterian, pentru a „purta” moara de focă și „vaporul” folosit la treieratul grâului. Urmașii acelei familii și-au legat numele de satul Lunca, fiind născuți și crescuți aici, devenind „oameni ai plaiurilor noastre strămoșești”. Costică I. Vadanovici a scrisă cu prilejul Centenarului Școlii din Lunca
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Slobozia, unde fusese zece ani brigadier. De la Aristotel Olaru am aflat că CAP Fruntești dispunea de aproximativ 1000 ha teren arabil, 300 ha pășune, 33 ha vie, 3000 oi, 200 vaci, 30-40 caii, 20 boi, pe lâng tractoare, selector, moară cu ciocănele, atelier de reparații. La început, CAP-ul nu avea sediu propriu, apoi toată gospodăria cu instalații, ateliere, grajduri, magazii s-au construit pe șesul dintre biserică și casa preotului Gheorghe Antohi. Specialistul CAP-ului Fruntești a fost inginerul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curvele bătrîne din cartier și din nenorociți care abia Îl puteau plăti, Însă pe care Îi Îngrijea oricum. Eu Îl auzisem, nu o dată, spunînd că lumea e un țucal și că așteaptă ca Barcelona să cîștige naibii odată campionatul ca să moară Împăcat. Mi-a deschis ușa Îmbrăcat Într-un halat, mirosind a vin și cu un chiștoc stins Între buze. — Daniel? M-a trimis tata. E o urgență. CÎnd am revenit la pensiune, am găsit-o pe doña Encarna sughițînd de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ci își petrecea timpul corectând lucrările celor patru dactilografe pe care le angajase. Avusese ideea de a da oarecare rafinament ocupației ei, așa că folosea cerneluri roșii și albastre. Lega manuscrisele într-o hârtie mai groasă, care arăta vag ca mătasea moarată în diferite culori pastilate. Își făcuse o reputație frumoasă în privința acurateței și eleganței lucrărilor pe care le preda. Scotea bani buni. Dar nu putea scăpa de ideea că a-și câștiga singură existența era un lucru oarecum sub demnitatea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
refuza. N-aș putea suporta să-l las unde se află. N-aș putea să închid ochii toată noaptea, gândindu-mă la el. Dar n-am nimic împotrivă să-l îngrijești. Glasul ei era rece și distant. — Bine, dar o să moară. N-are decât. Stroeve icni pierzându-și respirația. Își șterse sudoarea de pe față, se întoarse către mine ca să găsească sprijin, însă eu nu știam ce să spun. — E un mare artist. — Și ce-mi pasă? Nu pot să-l sufăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
care-și trimiteau mărfurile până în Indiile îndepărtate, iar în declinul lor decent își păstrau încă parfumul trecutului lor splendid. Te puteai plimba de-a lungul canalului până ajungeai la lanurile întinse și verzi unde se zărea ici-colo de câte o moară de vânt și pe care pășteau alene vaci negre și albe. M-am gândit că în decorul acela, cu amintirile copilăriei lui, Dirk Stroeve și-ar putea uita nefericirea. Dar refuza să plece. — Trebuie să fiu aici când o să aibă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vorbesc, pe urmă ai dat-o pe bere, până-n miezul nopții era să dai gata o ladă, știi că mai și miroseai îngrozitor a... lut... a nu știu ce... un parfum, un miros pe care îl știu bine... miroseai... — A singurătate. O să moară cineva, o să moară de tot, poate mor eu, Loredana, de ce cântă cucuveaua aia pe casa noastră?, până acuma cânta departe, prin alte locuri, o auzeam slab, acuma vine doar la noi, a apucat-o strechea. Va muri cineva. Și Maestrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ai dat-o pe bere, până-n miezul nopții era să dai gata o ladă, știi că mai și miroseai îngrozitor a... lut... a nu știu ce... un parfum, un miros pe care îl știu bine... miroseai... — A singurătate. O să moară cineva, o să moară de tot, poate mor eu, Loredana, de ce cântă cucuveaua aia pe casa noastră?, până acuma cânta departe, prin alte locuri, o auzeam slab, acuma vine doar la noi, a apucat-o strechea. Va muri cineva. Și Maestrul începe să murmure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
spectru treci plutind În fața ploii, care Peste câmpii flori fără tulpini risipește. Cu vechile-ți nădejdi, frunze și iubiri moarte iară... Vagă ca visele, palidă de-atâtea ceasuri de drum (Șoaptele se furișează În Întunecata seară, Tumultul din pomi o să moară.) Noaptea, acum, Sfâșie la pieptu-i ud bluza-mproșcată A zilei, lunecă În jos pe dealurile visătoare, cu luciu de lacrimă, S-acopere verdele straniu cu coama-i roșcată... Iubirea de ce vine după, iubirea de asfințit... Copacii, tăcuți până la ultimul vârf... fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Nu stau. Mariana s-a ținut de cuvânt: n-a stat. Și-a făcut cruce cu limba-n gură, și-a supt din măsea o bucățică de pui, ultimul gust pe care îl simte, la urma urmei putea să și moară de gripă aviară, mai bine acum, și și-a băgat ciobul adânc în venă, Doamne ajută! * Este 25 octombrie 2005. Afară e o toamnă blândă, blândă ca ritmul interior și digestia domnului Popa. Domnul Popa, ca pe fiecare 25 ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
avea pistele lui. - Te aștept, minți Mișu. - Voi veni, minți Mariana. Telespectatorii erau fericiți. Will Smith era fericit. Mișu o strânse în brațe pe Mariana și plecă. Asta fusese tot. Mariana simțea că se prăbușește, că de data asta o să moară în direct. Dacă Mișu se întoarce și-i spune că rămâne cu ea, ea pleacă acum cu el. Dacă Mișu se întoarce și o sărută, ea pleacă acum cu el. Dacă Mișu se întoarce și îi spune că o iubește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
la ei în circ așa li se spuneau ciracii maeștrilor). La un moment dat era să o scape dracului pentru că ea făcuse o altă mișcare și el nu era pregătit pentru improvizație, s-a opintit de am crezut că o să moară, i-a ieșit stomacul în afară de efort, dar a izbutit să redreseze băbătia și să ducă la bun sfârșit numărul. Am fost impresionat și i-am spus-o, dar el voia altceva, el voia să fie clovn și mă ruga să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
l-a impus, fie devine un masochist, fie dispare cu totul. Nu există decât aceste trei posibilități. În definitiv, toate trei Înseamnă același lucru, dar dacă nu alege una dintre ele și nu o pune În practică, cred că o să moară. La Început, când i-am pierdut urma, nu mi-era clar lucrul acesta, dar acum, după ce am auzit ce mi-ai povestit, Înțeleg perfect totul. Numai la auzul vocii ei, și mi s-a accelerat pulsul. Nu era o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
iarbă, Savurați-le dulceața, Gustul pur, pe limba oarbă Pipăiți covorul simplu Lăsat de la Dumnezeu Și-ntoarceți-vă la iarbă Atunci când vă este greu. Ascultați iarba cum cântă Înnăuntru, în afară, Cel ce știe s-o asculte Niciodată n-o să moară. Ghiocel BRUMĂREL (Zaharia BONTE) ODĂ FEMEII 11 martie 2011, Bruxelles Ființă născută din dulci sărutări Spumă de mare din zbateri de stâncă Ochi strălucind printre-mbrățișări Rumenă pâine fierbinte, ce satură încă. Zilnic dăruiești iubirea nestinsă, Miresme de flori răspândești
FLORILEGIU PENTRU ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364443_a_365772]
-
conduce pe autor să concluzioneze, după o profundă analiza cu argumente și exemplificări, ca în locul României de evoluție s-a nascut România de averi imobiliare. Citind capitolul A câștiga:Dar pentru ce? Mi-am adus aminte de nuvelă lui Slavici Moară cu noroc unde de la primul rând se face precizarea că nu banul aduce fericirea.Artur Silveștri complectează acest apoftem că nu banii ci sensul vieții senine și împăcate pe pamant face totul ireductibil.A găsi ceea ce ți se potrivește este
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
și ea. Deznădejdea a cuprins-o. Pare că platanii i-au transmis starea. Atât uriașul cât și piticul se află la grea încercare. Frunza nu mai are putere să lupte. Cât de tare a început să o supere vântul! O să moară curând. Picătura aceea i-a decis soarta slăbindu-i puterea de viață ... Și la mine în suflet a căzut o picătură. Nu știu câtă rezistență o să mai am pentru a străbate desișurile vieții. Puterile m-au părăsit. Picătura grea mi-a atrofiat
VOLUMUL PARADIGME de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1507 din 15 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362728_a_364057]
-
mine, firește, n-a avut probleme, în schimb pe una care răspunsese înaintea mea, vorbă fie, s-a chinuit literalmente să o facă să scoată câteva cuvinte. Și n-a putut! Individei îi căzuse, subiect lesne abordabil și arhicunoscut, nuvela Moara cu noroc a lui Slavici. - Și cum îl chema pe cârciumarul acela de voia să facă avere?... întreba răbdător, cu glasul său tărăgănat Todoran. Individa, pauză. - Și cine a venit acolo la Moară să-i facă zile amare cârciumarului?... Individa
MĂ SIMT CROCANT de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362951_a_364280]
-
tuturor. El a împlinit astfel dreptatea lui Dumnezeu, făcând astfel posibilă refacerea relației mele cu El. Mai este ceva care face ca învierea lui Isus Cristos să nu se confunde cu celelalte învieri din morți. Toți ceilalți au înviat ca să moară din nou. Imaginați-vă un transplant de inimă, de ficat, de rinichi. Pacienților li se prelungește doar viața. Isus Cristos a înviat și este viu în vecii vecilor. Învierea lui Isus este semnalul și garanția multor altor învieri din morți
CE S-A INTAMPLAT DE FAPT DE PASTI? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360872_a_362201]
-
a cartierului nemțesc, în Tr Severin, au atras și întreprinzători din domeniul morăritului, panificației și industriei boierii 40, Între aceștia Conrad Graff( originar din ora;ul Ulm-Germania), despre care tradiția ( cuoscută și de Ion Ionescu de la Brad ) arată că avea moară plutitoare pe Dunăre, în locații succesive din sudul Ungariei și Banat, stabilindu-se în cele din urmă în zona noului port Tr Severin, în jurul anului 1854, de unde după marele îngheț al Dunării din 1857 Graff obține aprobarea autorităților române(pentru
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
41. În ultimele decenii ale secolului al XIX-lea un grup de întreprinzători, în frunte cu frații Elias, angrosistul Sabetay, Terese V. Schwartz și alții, urmând exemplul de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
de succes al morii Graff, au fondat la rândul lor o altă moară- Moara de Foc 42, în partea de est a Severinului între actualele străzi Kiseleff și Independenței, stabiliment care a dat chiar numele unui cartier al orașului, Cartierul Moara de Foc și care a funcționat până în 1990, și a fost dezafectată în urma unei privatizări nereușite. Aceste două stabilimente împreună cu morile sistematice Schwark , Graff și Sabetay43de la Tr Severin și Bistrița 44 au constituit elementul de noutate pentru industria morăritului
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]
-
său în 191447 precum și de Ion Burcu din Cireșu care descrie, la rândul său, între altele și o moară a Bobârscanilor, din hotarul Cireșu, construită în jurul anilor 1875 de către cinci frați bobîrschești, stăpânită și utilizată împreună(cu rândul) și numită moară cu șpreagă în această zonă.48 În comunitățile mici, izolate sau în situații de blocaj, (iarnă grea), în gospodărie la nevoie se foloseau încă râșnițele manuale( piatra mică rotitoare era acționată de un făcău vertical) instalații străvechi utilizate încă în
DR.MITE MĂNEANU, ASPECTE ALE DEZVOLTĂRII MORĂRITULUI ÎN VESTUL OLTENIEI ÎN SECOLUL AL XIX-LEA(II) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364203_a_365532]