669,818 matches
-
circulația motivului de la clasele de jos către cele de sus, formele artistice capătă o strălucire greu de imaginat. Indiferent din ce spațiu provine un obiect anume, fie el din Banat, din Transilvania, din Moldova sau din Muntenia, rafinamentul țesăturilor, în mod particular al celor de borangic, și exuberanța motivelor decorative, cu cîmpuri grele de fir metalic auriu sau argintiu, trimit deopotrivă la o austeritate geometrică, remanența cine știe cărei determinări a orizontului agrarian, și la opulența senzuală și rece a unor îndepărtate modele
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
opulența senzuală și rece a unor îndepărtate modele din apusul Bizanț. De la croială și pînă la ornamentică, de la semnul minimalist al firului de mătase și pînă la revărsările baroce de pe fote sau de pe mînecile iilor, un fapt se impune în mod indiscutabil: aceste veșminte cu o întrebunțare ieșită din comun, de multe ori unică preț de o generație, erau, în esență, văluri magice, forme investite tacit cu puterea miraculoasă de a conserva tinerețea și de a recepta fericirea. Deoarece numai într-
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
fosforescente așezate exact în punctul în care fetișul amăgitor se intersectează cu disperarea și cu melancolia neagră. Orice ar fi pînă la urmă, ele vin spre noi purtînd mesajul viu al zestrei pe care expoziția Zestrea îl comunică într-un mod exemplar.
Zestrea, între document și mitologie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14703_a_16028]
-
Miruna Barbu În mod obișnuit toamna reprezenta sezonul celor cîteva filme mai deosebite dintr-un întreg an; în lunile septembrie și octombrie distribuitorii de filme își disputau sălile de cinema cu înverșunare pentru a-și plasa cît mai bine peliculele considerate succese al box-office-ului
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
perseverezi imposibil să nu-l găsești pe Făt-Frumos-ul mult așteptat. Dincolo de orice teorie pe o asemenea temă, dincolo de raportul realitate-ficțiune implicat, Puicuțe bune vehiculează un umor atît de îndoielnic încît nici măcar simpla funcție de a-ți trece cele două ceasuri în mod plăcut nu o îndeplinește. Rămîne așadar o peliculă ușor de uitat sau ușor de confundat cu o alta similară, ceea ce în cele din urmă este absolut același lucru. Ingrediente comerciale (fete frumoase: Cameron Diaz - cunoscută nouă din Masca, Iubitul meu
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
precum și al relației celor doi, plutește parcă într-o atmosferă suavă de nevinovăție oarecum adolescentină; începutul filmului, precum și al relației celor doi, se situează sub semnul forțelor naturii (o furtună ce-i face să se întîlnească, de altfel într-un mod cam forțat și livresc) și al mottoului "trăiește clipa". Prin contrast finalul se află sub semnul responsabilității adulte însă în egală măsură forțat, dacă nu chiar frizînd incredibilul cu iz demonstrativ-didactic. între furtună și plata pentru greșelile înfăptuite se derulează
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
însă în egală măsură forțat, dacă nu chiar frizînd incredibilul cu iz demonstrativ-didactic. între furtună și plata pentru greșelile înfăptuite se derulează însă o poveste oarecare, cu episoade previzibile lipsite de orice tensiune psihologică potrivită altminteri subiectului abordat. Deznodămîntul, în mod deosebit, pare lipsit de orice noimă - soțul înșelat vizitează pe amantul soției, are cu acesta o conversație incredibilă ("Cîți ani ai?", "Și cum vă merge?" ș.a.m.d.), i se face rău, îl omoară pe tînăr din două mișcări repetînd
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
acesta o conversație incredibilă ("Cîți ani ai?", "Și cum vă merge?" ș.a.m.d.), i se face rău, îl omoară pe tînăr din două mișcări repetînd obsesiv - "mă simt rău". în fond, însă, nu faptele ca atare ne deranjează, ci modul în care filmul dobîndește prin acest episod nota unui soi de lecție moralizatoare. Nu există finețe, nu există subtilitate, nu există dramă la urma urmei căci scena ca atare sună artificial de la bun început. Incredibilul s-a instalat în vreme ce emoția
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
faptul că filmul își are punctul de pornire în pelicula regizorului francez Claude Chabrol La Femme Infidèle din 1968, peliculă despre care regizorul Adrian Lyne susține că este "un fel de film hitchcockian în care soțul își dă seama, în mod gradat, că soția lui are o aventură" și că "era unul dintre filmele mele favorite. întotdeauna mi-a plăcut și l-am folosit, în mod vag, ca bază pentru acest film". În ceea ce ne privește vom considera Infidelă drept un
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
susține că este "un fel de film hitchcockian în care soțul își dă seama, în mod gradat, că soția lui are o aventură" și că "era unul dintre filmele mele favorite. întotdeauna mi-a plăcut și l-am folosit, în mod vag, ca bază pentru acest film". În ceea ce ne privește vom considera Infidelă drept un film realizat în limitele bunului-simț, cu unele momente reușite în care emoția și acțiunea constituie un tot armonios, însă fără o coeziune generală, fără o
Dramele și comediile zilelor noastre by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/14702_a_16027]
-
realitate apărută după 1989 și anume la puhoaiele de români plecați să muncească în străinătate, sau la alte puhoaie care au trecut granița fraudulos cât și la cum sunt românii priviți în Occident. Toate personajele sunt pitorești și reprezentative ( în ceea ce privește modul în care a fost înțeleasă și aplicată democrația la noi). Vreischte, care are mereu ceva de împărțit cu polițiștii englezi (probabil în amintirea relațiilor afectuoase cu milițienii români) și cu balamucul, vorbește anapoda, se isterizează, creează din proprie inițiativă situații
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
nu numai cu inele de aur ci și cu boli venerice, înșelarea frecventă a concubinului. Și în cele din urmă fiul lor, Ion-Ronaldo, face parte din generația acelora care nu omit nici un film picant interzis lor de către lege și în mod normal de către părinți. Blocul X7, care îi concentrează pe membrii Coloniei (români emigrați cu purcel cu tot), constituie imaginea mărită a adevăratului balamuc și în același timp trimite cu gândul la cum se ajută între ei românii stabiliți în străinătate
Satir dansând by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14717_a_16042]
-
mult despre proza lui Mircea Eliade, interesat de fantasticul și de imaginarul de aici, proeminente la autorul Romanului adolescentului miop, al lui Maitreyi ori al Nopții de Sânziene. De fapt, toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu o imersiune în opera-obiect de studiu
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
ascunsă neavând nici o legătură propriu-zis cu arta. De cele mai multe ori, atracția o exercită faptul că în muzeu se oferă ceva, pe bani puțini, ceva mai mult decât un bilet de metrou, să aibă acces oricine care se convinge în acest mod că lucrul valoros pe care l-a învățat la școală există în realitate. Ceea ce susținea însăși școala făcută, fie și numai elementară, din care ies ca pe bandă inși alfabetizați capabili să facă față rigorilor minime ale societății. Nu ca
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
pot fi descifrate în Manifestele suprarealiste ale lui André Breton, dintre care chiar cel dintîi, din 1924, cuprinde celebra definiție a conceptului: "Automatism psihic pur, prin care ne propunem să exprimăm, fie verbal, fie în scris, fie în orice alt mod, funcționarea reală a gîndirii. Dictare a gîndirii, în absența oricărui control exercitat de rațiune, în afara oricărei preocupări estetice sau morale". Tînărul Gellu Naum (ca și cel... mai puțin tînăr, sîntem în măsură a adăuga) dăduse impresia "a jura pe adevărurile
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
Fenomen inevitabil. Nemulțumindu-se a fi un simplu conspect al avangardismului sans frontières, un depozitar al clișeelor sale, poetul român a dezvoltat o meditație susținută a producției poetice practicate, fapt ce răspunde autoreflexivității textului literar modern, interesat nu numai de modul productiv intrinsec, ci și de confruntarea cu "planul primar", existențial, apt a-i comensura autenticitatea: "Poeticul și poieticul, remarcă Ion Pop, comunică intim, și avangarda, radicală în tot ce întreprinde, atinge nivele acute ale acestei osmoze, cu atît mai mult
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
din Cărțile cu Apolodor, unde "parodia se află la loc de cinste", deconspiră caracterul convențional atît al spețelor literare cît și cel al lumii pe care o (re)constituie. Dincolo de eșafodajul teoretic al suprarealismului care încearcă a se scutura, în mod exasperant, de "gîndire" ca și de "literatură" ("Sînt infectat de literatură, exclama Gellu Naum, pînă dincolo de măduvă și pariez că orice medic ar vedea în fiecare din nervii mei cangrena puturoasă a poeziei"), nu ne putem împiedica, așadar, a vedea
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
atestă sensul "sprijin, întărire, încurajare", pe care în engleză cuvîntul continuă să-l aibă. Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranță a normei grafice românești. Pentru că problema pronunției nu se pune: diferența dintre confort și comfort apare în mod normal doar în scris (și în pronunțări intenționat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenței între n și m: înainte de f se pronunță pur și simplu o nazală. în contexte de neutralizare (descrise cu precizie
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
să-l aibă. Ceea ce face intolerabilă grafia comfort e suspiciunea de ignoranță a normei grafice românești. Pentru că problema pronunției nu se pune: diferența dintre confort și comfort apare în mod normal doar în scris (și în pronunțări intenționat marcate): în mod normal, contexul fonetic este unul de neutralizare a diferenței între n și m: înainte de f se pronunță pur și simplu o nazală. în contexte de neutralizare (descrise cu precizie, cu decenii în urmă, de Andrei Avram), erorile de grafie sînt
Comfort by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14750_a_16075]
-
a unei remarcabile expoziții de ceramică și colaje textile - Muzeul Național de Artă a editat și o carte Margareta Sterian. Tomul masiv, de peste trei sute de pagini, este greu de încadrat într-o anume categorie, și asta pentru că nu acoperă, în mod explicit, nici una dintre variantele obișnuite ale unei publicații de artă, el fiind, în același timp, cîte puțin din fiecare. Mai întîi, nu e un album pentru că dimensiunea iconografică este foarte redusă, dar ideea de album rămîne, totuși, prezentă prin cele
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
album pentru că dimensiunea iconografică este foarte redusă, dar ideea de album rămîne, totuși, prezentă prin cele paisprezece reproduceri alese cu mare grijă, reproduceri care pot reconstitui parcursul a șaizeci de ani de creație, adică intervalul 1931 -1991, ceea ce sugerează, în mod explicit, sensul unei evoluții și unitatea dinamică a unui stil inconfundabil. în al doilea rînd, cartea nu poate fi socotită nici o monografie pentru că pictorița este foarte puțin prezentă în datele ei umane și istorice, chiar dacă epura bio-bibliografică, de altminteri foarte
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
într-un gen sau altul, statutul său este foarte clar, deși nu unul la fel de obișnuit: Margareta Sterian este o carte de istorie, dar nu una de istoria artei, în general, și nici de istorie a unei personalități, sau nu în mod explicit una de acest gen, ci de istorie a receptării operei. Mariana Vida, cea care a construit în anasmblu și în detaliu această carte, chiar își intitulează studiul introductiv ,,...fragmente dintr-un parcurs al receptării critice", fapt care deconspiră de la
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
sale din ultimele două decenii, pictorul a făcut încă un pas important către dematerializarea picturii și către spiritualizarea mesajului prin substituirea pastei și a tușei cu linia pură, cu semnul plastic dus aproape de limita transparenței. Acest hieratism extrem care, în mod evident, camuflează un imaginar debordant și o enormă foame de spectacol, își depășeșete, în album, datele sale enunțate și, prin cumul, redescopră bucuria barocă a revărsărilor de semne, de forme și de mesaje. Puse așadar alături, într-o ordine pe
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
Colonnescu se credea cel mai tare în puțulică. Era o persoană care, în copilăria lui, căci e de presupus că a trecut cu bine și prin asta, n-a avut parte îndestulătoare de jocul cu soldații de plumb. Cineva, în mod diabolic, i-a interzis. Regimul burghezo-moșieresc și Averescu. îi plăcea să se filmeze trăgînd din pistoale și, cînd nu se filma, se imagina. A ajuns cu timpul să hrănească fantasma onanistă că ar fi mercenar în Legiunea Străină, deși bietul
Pisicii, cizme, volupăți by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14745_a_16070]
-
și muncitori, doctori și precupețe, ofițeri și zilieri, securiști și șomeri, activiști de partid de grad inferior și ingineri, turnători și foști deținuți politic, curve și popi, peremiști și liberali, țărăniști și pesediști, artiști și, mai ales, "simpli spectatori" . În mod normal, acest articol ar fi putut fi un elogiu amuzat, autoironic, al vieții la bloc. Dar nu e. Măcar pentru că, din cauza restanțierilor, a rău-platnicilor, a neplatinicilor și a administratorilor necinstiți (admirați, vă rog, spectrul infracțional!), de vreo două luni și
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]