759 matches
-
adună și le face să dispară”. Poetul-personaj trăiește Însă cu o particulară frenezie - ca și În versurile sale - orice promisiune a metamorfozării universului. Acesta, - surprins, În genere, În datele sale concrete, Într-o notație de „reportaj” al faptului cotidian, apare modelat, Într-un prim moment, În figuri - cum am văzut - ale Închiderii, stagnării, obscurității: ziduri, odăi, curți, umbră, noapte etc., cu corespondențe În plan spiritual (solitudine, izolare, incomunicabilitate, Încremenire În convenție, inerție). Poarta, ușa, fereastra, respectiv reveria, visul alcătuiesc, la rîndul
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
și Încredințată actorilor care au acreditările necesare. Tendința de separare a proprietății de control și apoi a controlului de certificare este consistentă tendinței de diferențiere funcțională a societăților moderne. Managerul a funcționat ca instituție socială a societăților moderne, o instituție modelată cognitiv (practici, rutine), dar și valoric (responsabilitate, autonomie, individualism). Urmare a procesului de construcție instituțională, el devine actorul investit cu capacitate acțională standardizată, produsă de către sistemul educațional, acreditat să conducă „științific” corporațiile și organizațiile de tot felul. Acesta asumă rolul
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ci rezultatul unui proces de construcție culturală prin care aceștia sunt autorizați și Împuterniciți de către societate ca forțe acționale imanente, În dauna celor supranaturale. În aceste condiții, interesele și capacitățile de acțiune ale „investitorilor” ce constituie organizația, ar fi astfel modelate cultural și asumate social Într-un anumit context istoric, și nu realități naturale rezultate din presiunea către eficiență și pragmatism. În fapt, conform acestei abordări, instituțiile modelează cognitiv indivizii astfel că, În cele din urmă ele sunt răspunzătoare de structurarea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
unei structuri naturale. Raportul acțiune - instituții se schimbă treptat pe măsură ce trecem de la pilonul reglator la cel cognitiv; dacă În primul caz, reprezentat În special de economia neo-instituțională, preferințele erau considerate ca date, iar acțiunea era instrumentală, ghidată de utilitate și modelată instituțional doar prin intermediul sancțiunilor și recompenselor, În cazul neo-instituționalismului sociologic acțiunea este o construcție culturală, actorii Înșiși fiind constituiți și autorizați (capacitatea de a asuma anumite roluri social definite) de către instituții. Rolul explicativ al intereselor și utilității scade de la prima
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de-a face cu o dialectică acțiune - instituții, În care structura, raporturile de putere, instituie strategii practice care, la rândul lor, legitimează structura. Porac și Thomas (1990) consideră că structura unui câmp influențează concepțiile managerilor, dar este În același timp modelată de respectivele concepții (de capitalul cultural sau simbolic, bunăoară). În același sens, logica câmpului este instituită de către actorii sociali ca un inventar de „rețete” menite să asigure succesul În anumite condiții. Pe baza microcercetării Întreprinse de noi, afirmăm că strategia
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
specific (se referă la ceva anume), local (situațional) sau general (transsituațional). Procesele informaționale vizează transformarea guvernată de reguli a conținuturilor și au un caracter nespecific (pot acomoda orice conținut informațional), local (situațional) sau general (transsituațional); aceste reguli pot fi adesea modelate și formalizate prin dubletul „dacă - atunci”. Exemplu Conținuturi informaționale: Toată lumea mă evită. Sunt cel mai bun. Procese informaționale: Dacă toată lumea mă evită, atunci nu merit să trăiesc! Ca să fiu cel mai bun, trebuie să dau tot ce pot. (Formalizat prin
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
Astăzi am cunoscut o fată. Cea mai frumoasă din lume. Ca să-i desenezi trăsăturile, ți-ar trebui neapărat o pensulă subțire. Are un păr pe care vântul i-l înfoaie chiar și când nu mișcă nicio frunză. Corpul ei pare modelat pe roata olarului. Cum o cheamă ? întrebă Coropciuc. — Magdalena. Dar nu știu de fapt cum o cheamă. Adică nu știu numele cu care o strigă ceilalți. Oricum, n-are importanță. Azi a aflat care-i e numele adevărat și viața
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în plan intern, însă această formulare consideră că normele sistemice pot să fie mai importantă decât structura politică internă ca variabilă cauzală, odată ce sistemul este dominat clar de un nucleu liberal stabil. Conceptul de reflexivitate este central în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Wendt definește reflexivitatea ca reflectând capacitatea unităților de a medita la sine și de a se schimba din punct de vedere cultural (Wendt, 1999, p. 375). Reflexivitatea ca proprietate a sistemului internațional presupune că statele sunt actori
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
cu state mai liberale. Coalițiile interne ce reflectă instituțiile politice interne întipărite, identitățile culturale și interesele culturale vor media presiunile de socializare generate de sistem. Astfel, un grad ridicat al variației culturale și instituționale interne este încorporat în dinamica socializării modelată de teoria liberală. Cu toate acestea, sistemul va permite unităților să se implice în schimbări culturale și le va pedepsi prin procese de selecție culturală pe cele care nu fac acest lucru. Așadar, în timp, o serie de forțe sistemice
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
axa lumii. 2003 1 Conferință ținută la cea de-a doua sesiune a Colegiului european de cooperare culturală, Luxemburg, 4-7 septembrie 1990. 2 Voința modelării, adică nervul oricărui scenariu paideic, este un merit care se împarte între modelator și cel modelat. ?? ?? ?? ??
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
bucăți de chirpic, provenit de la locuințe străvechi sau de la vetre de foc, zgură metalică rezultată, probabil, de la recipiente de redus minereu, un cui din fier pătrat în secțiune transversală, trei fusaiole din lut ars și multe fragmente ceramice de la vase modelate exclusiv cu mâna, din pastă de bună calitate, cât și din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și gălbuie, cu proeminențe-apucători în formă de limbă, de dimensiune mare și mică, multe din acestea dispuse pe brâie alveolare ce înconjoară corpul vasului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
canalul săpat pe partea de nord a grădinii locuitorului Tănase Neculai, la aproximativ 200 m distanță de locuința lui actuală, prin grija excavatoristului care fusese avizat asupra posibilității de a descoperi vestigii arheologice importante; -o cană din pastă grosieră, stângaci modelată, greu de precizat dacă a fost lucrată cu mâna sau la roată, a fost găsită de elevi într-un loc neprecizat, dar în mod cert tot cu prilejul lucrărilor de desecări prin săparea șanțurilor din lunca Bârladului; -o căniță (ceașcă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ajunse până la noi, cât și cu ajutorul numeroaselor mențiuni documentare, se poate dovedi că această formă de muncă și de viață s-a manifestat aici plenar și s-a păstrat prin unele elemente specifice, mai mult sau mai puțin esențiale și modelate periodic, în raport de împrejurări istorice, până în epoca modernă și chiar contemporană. Această devălmășie este atestată de practici străvechi moștenite, păstrate și folosite din generație în generație până de curând, cum ar fi: -umblatul pe bătrâni al moșiei și obștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fi plăcut să fim altcineva. Oricum, noi însă nu ne naștem cu asemenea abilitate. Utilizând ca mecanisme învățarea modului de relaționare cu societatea și percepția de către individ a comportamentului altor indivizi, procesul de socializare are ca rezultantă fundamentală constituirea personalității, modelată și desăvârșită de relațiile de grup prin intermediul agenților socializării. Astfel se formează personalitatea care este o constelație de atitudini, trăsături, simțăminte și modalități de comportament. Personalitățile noastre se dezvoltă în timp, dar odată formate, de obicei rămân constante pe toată
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
solul este echivalentă cu introducerea unei surse poluante virtuale/imaginare la înălțimea H față de nivelul solului (nivelul de bază) care emite o pana (un jet) de poluanți virtuală/imaginară (ca și sursa), ce poate fi, din punct de vedere matematic, modelată asemănător. În acest studiu de caz sursa considerată este o centrală termică cu potențial de poluare atmosferică prin intermediul unui coș de dispersie, având caracteristicile spațiale reprezentate în figura 4.1. Pentru simplificarea calculelor, axa Ox se ia pe direcția vântului
Aplicații ecotehnologice Probleme Proiecte Studii de caz by Virginia CIOBOTARU, Dumitru SMARANDA,Oana Cătălina ŢĂPURICĂ, Corina FRĂSINEANU () [Corola-publishinghouse/Science/216_a_432]
-
prin căutarea unor alternative naționale la proiectul sistemelor de producție antropocentric. Modelul american, generat de caracteristicile esențiale ale „culturii americane”, valorizează În foarte mare măsură interesele industriei, progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională, este caracterizată printr-un nivel relativ scăzut de instrucție generală” individuală, autonomia individuală, strădania de promovare a individului pe baza unei largi competitivități Între indivizi, cooperare mai redusă, importanță redusă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
bine, cu tradiția europeană a unei producții pe cantități mici adaptate consumatorului. În companiile mai mari, totuși, realizarea unei flexibilități necesare În cadrul Întreprinderii și pe ansamblul industriei progresează Împotriva limitelor unei organizări a muncii mai mult sau mai puțin direct modelate ocupațional și care, În corelare cu o instrucție profesională tradițională, este caracterizată printr-un nivel relativ scăzut de instrucție generală”<footnote Ibidem, p. 42. footnote>. Noile modele manageriale promovate de UE, bazate pe principiul „responsabilității sociale cooperative” și pe „modelul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
dezvoltată de Stafford Beer, părintele ciberneticii manageriale: există o limită a resurselor disponibile (ele pot fi conceptualizate ca „spațiu de stocare”, „energie liberă” sau „timp de prelucrare”); unitățile de bază sau părțile din care un sistem auto-organizator este construit sau modelat sunt ele însele chiar sisteme autoorganizatoare; sistemul și părțile sale sunt active. Aceste principii se aplică oricărui tip de sistem complex, începând cu organismele vii cele mai simple și mergând până la creierul uman. În sfârșit, un ultim nume de care
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
a arătat că astfel de modele nu simplifică descrierea sistemului, ci înlocuiesc un tip de descriere cu altul. De multe ori, o astfel de substituție este reducționistă, iar aceasta înseamnă că se renunță la reprezentarea unor proprietăți ale sistemelor complexe modelate, în schimbul obținerii unei simplități în reprezentare. Începând cu anii ’80 ai secolului trecut, teoria sistemelor complexe, fondată pe lucrările lui Herbert A. Simon, s-a dezvoltat treptat, ducând la apariția a ceea ce denumim astăzi științele complexității. 1.5. Cibernetica de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
în al doilea caz ele sunt considerate în timp discret). Există astăzi o multitudine de modele de acest tip precum și metode de rezolvare a acestora deosebit de perfecționate, toate acestea încercând să surprindă cât mai multe dintre proprietățile dinamice ale sistemelor modelate. Modelarea bazată pe agenți este o metodă mai recentă, dezvoltată în ultimii douăzeci de ani, care pornește de la proprietățile sistemelor adaptive complexe, în special de la cele datorate alcătuirii acestora din agenți individuali, fiecare dintre aceștia acționând autonom și rațional, într-
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
pot fi reprezentate în mod abstract utilizând conceptele teoriei sistemelor. Astfel, fie S un sistem definit ca o mulțime de subsisteme (elemente, agenți) Si, iN și de relații R = Njirij ,, . În mulțimea S sunt incluse, de regulă, atât sistemul modelat cât și mediul său înconjurător (sisteme deschise) În caz contrar vorbim despre sisteme închise. Sistemele reale, indiferent de natura lor, sunt percepute și descrise de către oameni, pe care îi vom denumi observatori, H aceștia având un anumit nivel de cunoaștere
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
Condiția iii) asigură că modelul M este mai simplu decât sistemul S în ceea ce privește relațiile dintre elemente. În sfârșit, condiția iv) asigură ca modelul M să fie util, în sensul că orice se spune despre model este adevărat și pentru sistemul modelat. În cibernetică, informația reprezintă nucleul oricărui model operațional, modelul încercând să aducă un plus de informație utilizatorului în ceea ce privește cunoașterea sistemului modelat. Pentru a putea fi utilizat de destinatar, modelul trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți generale, dintre care cele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
ca modelul M să fie util, în sensul că orice se spune despre model este adevărat și pentru sistemul modelat. În cibernetică, informația reprezintă nucleul oricărui model operațional, modelul încercând să aducă un plus de informație utilizatorului în ceea ce privește cunoașterea sistemului modelat. Pentru a putea fi utilizat de destinatar, modelul trebuie să îndeplinească o serie de proprietăți generale, dintre care cele mai importante sunt următoarele: a) Non-simetria: dacă A modelează B atunci B poate să nu modeleze A; b) Reflexivitatea: orice sistem
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
sunt elementele absente într-adevăr relevante? Care este relevanța modelului fără aceste elemente? Validitatea modelului reprezintă criteriul cel mai important de apreciere a valorii unui model. Un model care nu este valid poate genera implicații și concluzii incorecte privind sistemul modelat. Inferențele logice privind performanțele sistemului, bazate pe modele invalide, vor fi ele însele neadevărate. Validitatea modelelor se poate determina prin întrebări de forma: rezultatele obținute prin utilizarea modelului corespund rezultatelor observate în sistemul real? Dacă nu, abaterile observate sunt de
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
de analiză de sistem. Se stabilesc în cadrul acestei etape principalele subsisteme ale sistemului analizat, variabilele și parametrii care definesc sistemul respectiv, interdependențele dintre acestea, factorii care determină schimbări de comportament în sistem și modul în care mediul înconjurător influențează sistemul modelat. Metodele de analiză de sistem utilizate în cibernetică sunt foarte diverse și multe dintre ele se efectuează cu ajutorul calculatoarelor și a unor software-uri foarte dezvoltate. 4) Elaborarea propriu-zisă a modelului reprezintă etapa centrală a întregului proces de modelare. Ea
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]