341 matches
-
chiar pe pământ. Iadul și Raiul sunt în noi. Toate acestea și câte încă... Păcat că le prețuim numai când le-am pierdut. "Gaudeamus igitur"! explodează Țamblac. "Carpe diem", fetițo! Ai uitat să pomenești de vița de vie. Și de moldovence ai uitat, zâmbește ea. Răutate mică, o amenință el cu dragoste. Recunosc, "sunt un porc în turma lui Epicur". Tu ai spus-o... Horațiu a spus-o, precizează Țamblac cu tristețe. În viață n-am prea avut parte de bucurie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
două câte două. Le treceau Nistrul... S-au vorbit și... Și s-au aruncat în bulboană, toate odată... toate... Ștefan îl îmbrățișează, îl strânge aproape. Bârsan, cu capul pe umărul Domnului, plânge încetișor, pe înfundate. Într-un târziu, Ștefan șoptește: Moldovencele mele... Voi înălța, acolo pe mal, o troiță. Și pe ea voi scrie, voi săpa cuvintele: "Ați ales libertatea, fetelor!" Bârsan, cu capul în piept, se retrage încet și pleacă. Ștefan se apropie de fereastră. Respiră adânc... Privește luminițele lumânărilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
am avea. Muierile... Niște muieri, cam la o sută, în frunte cu o muiere căreia i-o pierit bărbatu' la Podul Înalt ea e căpetenia. Și ce pohtește "căpetenia"? Muierile pohtesc să lupte și ele, în felul lor... Să lupte?! Moldovencele?! se minunează Ștefan. "Om fi și noi, bune la ceva zic ele. Om lega rănile; o fiertură caldă; o mână ce închide ochii celor ce privesc veșnicia; o vorbă bună..." Și mai zic muierile că, la o adică, or pune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
vorbă bună..." Și mai zic muierile că, la o adică, or pune mâna și pe topoare, că "de când bărbații sunt tot la oaste, la oaste, am prins meșteșug la mânuirea toporului". Ați auzit?! râd ochii lui Ștefan strălucitori de mândrie. Moldovencele mele! A dat strechea și în muieri!... Să li se facă voia! Și muierea aceea, "căpetenia", "Maria Sutașa" să-i fie numele! Popii se adună, muierile se adună, țăranii îi așteptăm să se adune... Dar Mateiaș?... Unde-i falnica armie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
la o aruncătură de băț de Fârțănești. Învățătorii, Vera Suhoparenco, Sandu și Gherghina Teodorescu m-au îndreptat spre casa familiei Sipiur, unde luau ei masa, pentru a rămâne în gazdă. Capul familiei era un albanez înstărit și omenos iar soția, moldoveancă din Hagi Curda, o femeie și o mamă deosebită. Aveau trei copii eu devenind al patrulea. Cu cele două fete, Evdochia, Doca pentru toți, și Marusea, cam de aceeași vârstă cu mine, ne-am înțeles minunat. Mai greu era cu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
N-am să uit niciodată cum, după ce am trecut Nistrul pe la Vadul lui Vodă în Ucraina, am ajuns în comuna Criuleni, locuită de moldoveni în mare parte. Trecuseră alte trupe pe acolo și se vede că făcuseră prădăciuni fiindcă o moldoveancă cu un copil în brațe și atârnați de poalele fustei alți doi blestema și plângea în gura mare: “Mi-au luat hoții pâinița de gura copchiilor. Ce mă fac eu acum? Unde să caut pâinea? V-am așteptat cum așteaptă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de la început aceste documente, nu mai aveam nici un motiv de discuție. - Poate. Dar am vrut să văd de ce un ofițer sovietic care sunt convins că are o mamă care l-a învățat să vorbească atât de bine româna, fiind sigur moldoveancă, de ce un astfel de om își poate permite, măcar o clipă, să nu aibă încredere în cuvântul unui adevărat ofițer român! Nu știu acum, la 92 de ani, dacă am găsit răspuns la întrebarea pe care și eu, și copiii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
armistițiu. Se mai întâmplă!... Atunci au intrat fetele. Frumușele și din ce în ce mai goale. Îl asigur însă pe prietenul meu Ion Groșan (care crede că sunt eu la telefon când vorbește de fapt cu Pastenague) că nu erau mai bine făcute decât moldovencele sau basarabencele de la boata din satul unde am fost împreună, însoțiți de un tânăr redactor de la Editura Dacia (pe vremea aceea, încă mai credeam că e o editură serioasă...). — La 21 august era probabil prea bătrân ca să mai intre și
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în valoare an cu an până la sume fabuloase". În același context mai există un exemplar din Capul de bour, în posesia căpitanului Tomuț. Raportul lui cu marca poștală e desigur diferit: l-a primit ca moștenire din partea mamei, veche boieroaică moldoveancă. Adică piesa lui nu a fost un simplu obiect de colecție, căutat de un aventurier în toată lumea, ci un însemn al liniei filiale, al transmisiei și al legăturii de sânge. "Al meu a fost - nu mai e acum - un talisman
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
celebrul personaj din romanul cu același titlu de Rabindranath Tagore, era cam greu de găsit...în orice caz, guru-ul nostru devine încet-încet un personaj de legendă, o materie primă pentru cei care nu cred în mitizări... - Auzi, îmi zice moldoveanca lui Haralampy, matali nu-ți împare că dânsa cu dânsu� îș dau cam prié mult dreptate?
Ploi mocănești și schimbări la față by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12571_a_13896]
-
cu domiciliul actual în Republica Moldova, localitatea Crocmaz, raionul Ștefan-Vodă, județul Tighina. (1.495/2003) Copii minori: Moloman Victor, născut la data de 2.10.2000. 139. Moțpan Nina, fiica lui Gonceariuc Vasile (născut la data de 1.03.1927 localitatea Moldoveanca, județul Bălți) și Gonceariuc Elena, născută la data de 12 martie 1949 în localitatea Moldoveanca, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. S. Lazo nr. 26, ap. 18. (1.300/2003) 140. Munteanu Aliona, fiica
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
minori: Moloman Victor, născut la data de 2.10.2000. 139. Moțpan Nina, fiica lui Gonceariuc Vasile (născut la data de 1.03.1927 localitatea Moldoveanca, județul Bălți) și Gonceariuc Elena, născută la data de 12 martie 1949 în localitatea Moldoveanca, județul Bălți, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. S. Lazo nr. 26, ap. 18. (1.300/2003) 140. Munteanu Aliona, fiica lui Nicolae (fiul lui Condratie, născut la 10.03.1927 în localitatea Căușeni) și Nina
ORDIN nr. 2.491/C din 26 septembrie 2008 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/203394_a_204723]
-
din așa-numita („Noua Rusie”). Orașul a fost proiectat de inginerul F. Devollan la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Orașul a fost colonizat cu diferite etnii: ruși, ruteni, bulgari, evrei, germani, armeni, greci pontici, precum și români moldoveni în zona denumită Moldoveanca, atunci în afara limitelor oficiale ale orașului. Noul oraș s-a dezvoltat rapid datorată activității Ducelui de Richelieu, un francez în slujba Imperiului Rus, guvernator al orașului între 1803 și 1814. Acesta, care fugise de Revoluția Franceză, fusese ofițer în armata
Odesa () [Corola-website/Science/298800_a_300129]
-
ediția a III-a. Au fost discuții contradictorii, în urma cărora Mariei Bieșu i s-a conferit doar medalia de bronz. În cadrul acestui concurs a făcut cunoștință cu "Irina Arhipova", cea care s-a angajat cu dezinvoltură să-i ajute talentatei moldovence în urcușul pe marile scene ale lumii. În 1964 interprinde un faimos turneu prin mai multe orașe ale Uniunii Sovietice, după ce în 1963 își prezentase cu brio rolul din "Madame Butterfly" în orașul bulgar Ruse. Într-un șir de spectacole
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
lui "Scapia". Magomaev declară că nu mai cunoscuse o mai bună interpretă a rolului titularar. Când era invitat să evolueze în rolul "Scarpia", marele bariton întotdeauna punea condiția ca în rolul Toscăi să fie invitată Maria Bieșu. Vorbind despre soprana moldoveancă, Muslim face trimiteri la vocile "Mariei Callas" și "Renata Tebaldi", afirmând că glasul Mariei este cu adevărat italian. În 1965 Maria Bieșu este invitată de Teatrul Mare din Moscova să interpreteze rolul Tatianei din opera Evgheni Oneghin de A.Pușkin
Maria Bieșu () [Corola-website/Science/307016_a_308345]
-
către el, iar pictorul s-a speriat. Ajunși la Muntele Athos, un frate paralizat s-a vindecat numai când a văzut-o. Tot legenda spune că icoana își schimbă fața după teritoriul unde se află: în Moldova avea chip de moldoveancă, în Muntele Athos capătă chip de grecoaică, în Africa chipul devine negru.
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Felinar ("Așteptați-ne în zori"), Turculete ("Poienele roșii"), Preda ("Lăutarii"), Mahmud-bei ("La porțile satanei") ș.a. A fost un actor foarte popular în anii '60-'70 datorită rolurilor interpretate în filme. Dumitru Caraciobanu a trăit o poveste de dragoste cu actrița moldoveancă Ecaterina Malcoci , dar nu s-a căsătorit cu ea. Dumitru Caraciobanu a încetat din viață la data de 14 noiembrie 1980, în municipiul Chișinău, la vârsta de numai 43 ani și a fost înmormântat în cimitirul din satul său natal
Dumitru Caraciobanu () [Corola-website/Science/312886_a_314215]
-
România), în colaborare cu studiourile "Moldovafilm" (Chișinău, RSS Moldovenească) și "Soiuzmultfilm" (Moscova, URSS), cu participarea "Sovinfilm" (URSS). Scenariul, regia și conducerea artistică a filmului au fost realizate de Ion Popescu-Gopo. Pe partea de regie, el a fost asistat de regizoarea moldoveancă Natalia Bodiul. Mai mulți critici de film au constatat că "Maria Mirabela" este inspirat din povestea " Fata babei și fata moșneagului" a lui Ion Creangă în care apar două fete: una bună și alta răutăcioasă. Cele trei personaje animate: Oache
Maria Mirabela () [Corola-website/Science/306247_a_307576]
-
la idealurile transmise de profesor. În răspunsul său, Edgar Quinet a îndemnat tineretul la acțiune împotriva situației politice din Franța. Printre auditorii pasionați ai cursurilor predate de Edgar Quinet și Jules Michelet la "Collège de France" se număra și tânăra moldoveancă Hermiona Asachi, fiica poetului Gheorghe Asachi. Împreună cu alți doi profesori celebri de la "Collège de France" din acea perioadă și anume Jules Michelet (titularul catedrei de "Istorie și morală") și Adam Mickiewicz (poetul polonez exilat, titularul catedrei de "Literaturi slave"), Edgar
Edgar Quinet () [Corola-website/Science/313683_a_315012]
-
„Inocența” este un cântec al interpretei moldovence Anna Lesko. Compoziția a fost inclusă pe cel de-al doilea album de studio al solistei, "Inseparabili". Piesa reprezintă al doilea extras pe single al materialului și cel de-al treilea din cariera lui Lesko, devenind la acea vreme cel
Inocența (cântec) () [Corola-website/Science/313805_a_315134]
-
„” este un cântec al interpretei moldovence Anna Lesko. Compoziția a fost inclusă pe o ediție specială a celui de-al treilea album de studio al solistei, "Pentru tine". Piesa reprezintă al doilea extras pe single al materialului și cel de-al cincilea din cariera lui Lesko
Nu mai am timp () [Corola-website/Science/313808_a_315137]
-
(n. 20 iulie 1928, Chișinău; d. 2002) a fost o sculptoriță moldoveancă. A absolvit în 1952 Școala republicană de arte plastice „I. E. Repin”, secția de sculptură. Practica sculptura de postament și plastica mică. În structura de postament dezvolta tradițiile artei românești ("Hora", "Fata cu cobiliță", "Roadă", "Muzicanții"; toate realizate în 1968). A
Alexandra Picunov () [Corola-website/Science/314819_a_316148]
-
anume, și nu unei regiuni întregi. Trebuie menționat că atât restricția în sine cât și pedepsele sunt totuși administrate de comunitatea monastică și statul grec cu moderație și chiar cu mare parcimonie, dovadă că atunci când în mai 2008 patru tinere moldovence au fost debarcate din Turcia în republica monastică a muntelui Athos fără să aibă cunoștință de interdicție, autoritățile la toate nivelurile s-au arătat complet clemente. Istoric vorbind, călugării înșiși au traficat femei din familiile de care aparțineau (mame, de
Muntele Athos () [Corola-website/Science/297346_a_298675]
-
(în ) (n. 30 iulie 1977, Smolensk, RSSF Rusă) este o biatlonistă moldoveancă de naționalitate rusă. Ea a participat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul din anul 1988 la clubul local "Dinamo Smolensk". În palmaresul său de junioare, ea are două titluri de campioană mondială de juniori (1996
Natalia Levcencova () [Corola-website/Science/318730_a_320059]
-
(n. 30 august 1978, Sankt Petersburg, RSSF Rusă) este o biatlonistă moldoveancă de naționalitate rusă. Ea a participat la două Jocuri Olimpice de iarnă. a început să practice biatlonul în anul 1997. Deoarece echipa rusă de biatlon era foarte puternică și exista o concurență acerbă, Ciurina s-a mutat în Republica Moldova. În
Valentina Ciurina () [Corola-website/Science/318731_a_320060]